Stima de sine | Cum sa iti cresti increderea in tine?

Imaginea de sine influenteaza modul in care ne comportam cu ceilalti, cum interactionam si cum actionam in anumite situatii, fiind un concept studiat indeaproape in psihologia personalitatii, psihologia dezvoltarii, psihologia educationala si in alte discipline conexe. Imaginea de sine este strans legata de autorealizare si dezvoltare personala. O persoana care are o perceptie pozitiva despre sine este mai dispusa sa isi urmeze interesele, atingandu-si obiectivele personale si profesionale.
Stima de sine | Cum sa iti cresti increderea in tine?

Cuprins

Imaginea de sine – la ce se refera acest concept?

Imaginea de sine, dupa cum sugereaza si denumirea, este perceptia noastra despre propria persoana in termeni de: caracteristici fizice si psihice, calitati, comportamente si abilitati. Este ca o „poza" pe care o avem in minte atunci cand ne referim la persoana noastra si include trasaturi precum - inteligent, talentat, egoist, amabil. Aceste caracteristici formeaza o reprezentare colectiva asupra punctelor forte si partilor slabe, asa cum ni le proiectam in raport cu noi insine.

Imaginea de sine este deopotriva maniera in care ne vedem si in care ne evaluam prin comparatie cu ceilalti, dar si cu propriile asteptari.

Cum verificam daca imaginea de sine este una pozitiva sau negativa?

Perceptia asupra propriei persoane este complexa, variaza de-a lungul vietii si este influentata de experientele prin care trecem, de mediul social, de cultura in care traim, de educatie, de relatia cu parintii, apropiatii, insa si cu altii din jur.

O imagine de sine pozitiva se caracterizeaza prin:

  • Incredere in propria persoana, in capacitatile si abilitatile sale
  • Acceptare - atat a punctelor forte, cat si a partilor slabe, inclusiv aspect fizic, unele imperfectiuni corporale
  • Respectul de sine, consideratie fata de valorile, limitele si interesele persoanale
  • Apreciere de sine care se manifesta prin grija fata de propria persoana, fizic si mental in aceeasi masura.

La polul opus, imaginea de sine scazuta, se manifesta prin:

  • Autocritica excesiva
  • Tendinta de auto-sabotare prin subestimarea abilitatilor
  • Evitarea elementelor de noutate care pericliteaza zona de confort
  • Nevoia permanenta de a se compara cu altii
  • Nevoia de validare din partea celor din jur.

Cum se construieste imaginea de sine?

Imaginea de sine este rezultatul unui proces de invatare, proces ce incepe inca din copilaria timpurie (1-3 ani). Parintii, principalele repere ale copilului, si ingrijitorii acestuia au o contributie majora in construirea a ceea ce numim imagine de sine.

Ei functioneaza ca niste oglinzi care reflecta inapoi, catre copil, o imagine despre el insusi. Interactiunile si experientele cu cei din jur, educatori, prieteni, familie, vin sa contribuie si ele la formarea imaginii din oglinda.

Relatiile interpersonale consolideaza ceea ce copilul, mai tarziu adolescentul, apoi adultul, crede si simte despre sine. Imaginea din oglinda poate fi una reala ori poate fi distorsionata, fara sa reflecte ceea ce suntem cu adevarat, insa pe baza acestei imagini, ne construim o perceptie pozitiva sau negativa asupra noastra.

Atunci cand perceptia este una pozitiva, persoana isi cunoaste si recunoaste calitatile si slabiciunile, acceptandu-le. Cand perceptia de sine este negativa, persoana se va concentra pe slabiciuni si imperfectiuni.

Important de retinut este faptul ca imaginea de sine este subiectiva. Cand ne referim la imagine de sine pozitiva sau negativa, nu exista „absolut” deoarece perceptia asupra persoanei noastre se modifica in timpul vietii.

Cat de mult conteaza imaginea de sine?

Imaginea de sine constituie un aspect crucial in personalitatea individului pana intr-acolo incat poate determina succesul relatiilor cu ceilalti oameni si aparitia unui sentiment de bunastare generala, de echilibru emotional, atunci cand este una pozitiva. Imaginea pozitiva despre sine este asociata cu bunastarea fizica, mentala, implinirea sociala, emotionala si spirituala. In schimb, imaginea de sine negativa este adesea o cauza a comportamentelor distructive, persoana tinde sa isi impuna singura limitari, sa se concetreze pe esec.

O buna imagine despre sine ajuta la:

  • Realizarea obiectivelor personale si profesionale
  • Atingerea performantelor academice si profesionale dorite
  • O mai buna gestionarea presiunii sociale, presiunii la locul de munca s.a.m.d.
  • O mai buna tolerare a frustrarii
  • Mentinerea unei stari emotionale bune
  • Capacitatea de a vedea in obstacolele vietii o provocare ce poate fi depasita
  • Relationarea armonioasa cu familia, prietenii, colegii
  • Cultivarea generozitatii, a empatiei
  • Incurajarea exprientelor noi.

Cand imaginea de sine este mai degraba negativa, persoana tinde sa se subestimeze, isi minimizeaza reusitele si abilitatile, simtindu-se adesea nesigura, ceea ce sporeste:

  • Ingrijorarea excesiva in legatura cu propriile performante si aparitia starilor anxioase
  • Descurajarea, lipsa dorintei de a se implica in activitati, individual sau in compania altor persoane (fiind un factor de risc considerabil in aparitia depresiei)
  • Dificultatile de relationare care la randul lor pot determina anxietatea sociala si izolarea sociala
  • Epuizarea emotionala si stresul cauzate de preocuparea excesiva in legatura cu performantele personale si nivelul ridicat de autocritica
  • Tendinta de a amana lucruri (procastinare) fie din teama de a nu reusi, fie din lipsa de motivatie.

Cum ne imbunatatim intrecerea in sine?

In orice etapa a vietii ne-am afla si la orice varsta, imaginea de sine poate fi imbunatatita. Mai jos sunt cateva sfaturi si recomandari care sa te ajute sa iti cresti increderea in tine:

  • Recunoaste situatiile care iti subrezesc increderea in tine, poate fi vorba despre sustinerea unei prezentari in public sau o criza familiala. Odata identificate contextele care isi zdruncina imaginea despre sine, incearca sa filtrezi gandurile si emotiile pe care le ai in legatura cu acestea - sunt pozitive, negative ori neutre? sunt rationale, bazate pe fapte sau mai degraba irationale, bazate pe emotii si idei false? Intreba-te daca nu ai fi fost tu in situatia respectiva, ci un prieten sau o cunoastinta, ai mai crede/ gandi la fel?
  • Practica exprimarea recunostiintei - pastrarea unui jurnalul al recunostintei si alte activitati similare se pot dovedi benefice. Tinerea unei evidente pentru lucrurile pentru care esti recunoscator/ recunoscatoare, precum si rolul avut in desfasurarea acestor lucruri pozitive, contribuie la dobandirea unei noi perspective asupra eficientei si valorii personale.
  • Investeste in dezvoltarea personala - uneori, chiar daca nu ne propunem sa facem eforturi pentru dezvoltarea noastra personala, acest lucru se intampla oricum. Insa daca ne propunem asta in mod constient, sansele de reusita cresc considerabil. Spre exemplu, dedicarea timpului si atentiei unei activitati, sistematic, indiferent ca este vorba despre practicarea meditatiei cu ajutorul unei aplicatii sau participarea la un curs de pilates, sustin dezvoltarea unei imagini de sine mai bune.
  • Ia o pauza de la retelele sociale - in prezent, comparatiile dintre viata noastra si „vietile de vis” afisate din abundenta pe retelele sociale la care suntem expusi zi de zi sunt un motiv de suferinta. Social media alimenteaza insecuritatea si invidia, mai ales cand multi dintre noi nu interiorizam pe deplin faptul ca in mediul virtual, cu totii tindem sa afisam ce avem mai bun, mai frumos.
  • Lucreaza la eliminarea pattern-urilor comportamentale care eroadeaza stima de sine. Acestea pot fi recunoscute in tipare de comportament si gandire de tipul:
  • Totul sau nimic - catalogarea situatiilor intr-o maniera absoluta de complet rau, respectiv complet bun. Daca o sarcina nu a fost indeplinita 100% asa cum a fost imaginata, inseamna ca nu sunt bun de nimic. Daca angajamentul luat, de optimizare a stilului de viata si o mai alimentatie echilibrata este zdruncidat de o abatere – am consumat o felie de tort la o petrecere, inseamna ca nu pot si mai bine renunt la tot decat sa merg in continuare cu ceea ce mi-am promis.
  • Tragerea unor concluzii negative pripit - nu am primit inca raspuns la proiectul trimis, inseamna ca nu este bun de nimic si de aceea inca nu mi-a raspuns. Nu mi-a trimis mesaj imediat, deci nu vrea sa iesim, sigur are altceva mai bun de facut ori isi petrece timpul cu o persoana mai interesanta/ frumoasa/ amuzanta.
  • Nu merit - sunt un esec, nu merit sa ma bucur de x lucru. Toata lumea se confrunta cu esecul pe parcursul vietii si toata lumea greseste, dar un esec sau doua, trei, nu reflecta ceea ce reprezinta o persoana.
  • Ai grija de sanatate ta - Disciplina in ingrijirea sanatatii sustine implinirea personala, multumirea cu privire la propria persoana. Aloca 30 de minute zilnic pentru exercitiu fizic (mers pe bicicleta, trotineta, plimbari in aer liber, jogging, aerobic etc), consuma legume si fructe, limiteaza zaharul, mancarea de tip junk si grasimile saturate. Mergi la medic pentru analize de rutina si programeaza un consult atunci cand ai simptome. Uneori tindem sa ne ingrijoram excesiv doar imaginandu-ne ce problema grava de sanatate am putea avea. Diagnosticarea ne scapa de povara acestor ganduri, iar daca intr-adevar exista o afectiune medicala, tratamentul timpuriu previne aparitia complicatiilor, asigura o recupare mai rapida si cu impact redus asupra starii de bine a pacientului.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Impactul social media asupra sanatatii mintale

Retele sociale au o multime de avantaje - ne conecteaza unii cu altii, ne fac sa ne simtim bine si ajuta la stima de sine atunci cand urcam o poza care ne place, dar vin la pachet si o serie de efecte mai putin placute in planul echilibrului si bunastarii emotionale, mai ales asupra persoanelor tinere care le folosesc in exces prin:

  • Alimentarea sentimentelor de „nepotrivire", a complexelor de inferioritate – toti merg in concedii pe insule exotice, se distreaza, eu sunt acasa. Toate mamele de bebelusi sunt aranjate cand ies afara cu cei mici, doar eu sunt nepieptanata si imbracata urat. Desi realitatea ne contrazice, pentru ca vedem alte femei in parc similare noua, pentru ca vedem colegi de birou care nu au fost in vacanta pe plaje cu nisip fin si mare albastra, inconstient, afisarea in fluxul nostru a unor astfel de imagini cu vieti ideale, ne determina sa consideram ca toti fac asa, numai noi nu.
  • Teama de a nu rata ceva Sindromul FOMO - Fear of missing out care se manifesta prin utilizarea exacerbata a telefonului din frica de a nu pierde noutatile din social media, ne „rupe” de realitate si mai mult. Timpul alocatul unor activitati placute, benefice sanatatii fizice si mentale, precum o iesire cu prietenii sau o plimbare, apartine in totalitate ecranului care ne tine in canapea, urmarind cum traiesc alte persoane.
  • Utilizarea din cauza singuratatii sau pentru a evita emotiile negative - obiceiul de a folosi retelele sociale atunci cand ne simtim singuri nu fac decat sa adanceasca problema. Stand cu smartphone-ul in mana nu se pot cultiva relatii in viata reala, din contra, rapeste si mai mult din oportunitatea de a intalni persoane, de a trai experiente, de a cunoaste.

Studiile arata ca persoanele anxioase, cu o stima de sine scazuta, se angajeaza adesea in utilizarea pasiva a retelelor sociale. Nu posteaza, insa urmaresc ceea ce posteaza altii, le vizualizeaza fotografiile, postarile si urmaresc comentariile altora, alocand mare parte din timpul lor acestei activitati.

Recomandarea specialistilor este sa echilibram balanta, folosirea internetului pe mobil si a retelelor sociale sa nu reprezinte principala modalitate de petrecere a timpului in detrimentul activitarilor si experientelor „reale”, departe de mediul virtual, sa evitam sa devenim utilizatori pasivi si sa avem prezent mereu in minte ca nu tot ce este online este 100% adevarat.

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala la locul de munca.

>> Descarca prezentarea programului

 

Referinte:

Data publicării 28.04.2023