Infarctul miocardic acut: cauze, simptome si tratament

Infarctul miocardic acut mai poarta denumirea de sindrom coronarian acut si reprezinta o urgenta medicala care se datoreaza ischemiei tesutului miocardic (intrerupere a fluxului sangvin la nivelul arterelor coronare), urmata de necroza si pierderea functiei cardiace.
Infarctul miocardic acut

Cuprins

Ce reprezinta infarctul miocardic acut?

Infarctul miocardic acut mai poarta denumirea de sindrom coronarian acut si reprezinta o urgenta medicala care se datoreaza ischemiei tesutului miocardic (intrerupere a fluxului sangvin la nivelul arterelor coronare), urmata de necroza si pierderea functiei cardiace.

Care sunt cauzele de aparitie ale infarctului miocardic acut?

Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este reprezentata de catre obstructia arterelor coronare (vasele inimii) datorata depunerilor de grasimi la nivel endotelial (grasimi depuse la interiorul vaselor de sange) care determina stenoza progresiva a vaselor pana la oprirea brusca a fluxului sangvin intr un anumit teritoriu cardiac. Procesul de acumulare al depozitelor de grasimi la nivel endotelial poarta denumirea de ateroscleroza iar materialul lipidic format reprezinta placi aterosclerotice sau ateroame.

Obstructia arteriala blocheaza fluxul sangvin la nivel coronarian lipsind tesutul miocardic de nutrienti si oxigen, elemente vitale in lipsa carora apare necroza si pierderea capacitatii de contractilitate ale cordului. Ischemia cardiaca se poate datora unui blocaj arterial complet situatie in care poate fi observata suferinta cardiaca acuta cu supradenivelarea segmentului ST pe electrocardiograma (STEMI) sau unei obstructii partiale a fluxului sangvin (non STEMI).

 Alte cauze care pot determina aparitia sindromului coronarian acut sunt reprezentate de catre:

  • Embolii ale arterelor coronare de cauza bacteriana in endocardita bacteriana, prolaps de valva mitrala, tromb (cheag de sange) format la nivel atrial sau ventricular stang;
  • Bolile autoimune;
  • Compresia extrinseca (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva);
  • Traumatisme;
  • Defectele congenitale cardiace;
  • Bolile hematologice care determina stari de hipercoagulabilitate;
  • Spasmul arterelor coronare libere.

Factorii de risc pentru cardiopatia ischemica si implicit pentru sindromului coronarian acut sunt reprezentati de catre:

  • Varsta: barbatii cu varsta mai mare de 45 si de ani si persoanele de sex feminin de peste 55 de ani sunt mai susceptibile la infarct miocardic acut;
  • Hipertensiunea arteriala;
  • Hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia;
  • Obezitatea;
  • Diabetul zaharat;
  • Sindromul metabolic;
  • Fumatul;
  • Predispozitia genetica;
  • Stilul de viata sedentar;
  • Utilizarea de droguri (cocaina, metamfetamina).

Simptomele infarctului miocardic acut

Tabloul clinic evolutiv al persoanelor cu infarct miocardic acut este alcatuit din urmatoarele manifestari:

  • Angina pectorala (durerea in piept resimtita sub forma de gheara) care poate iradia in omoplat, submandibular sau in bratul stang; in anumite situatii infarctul poate fi insotit de durere in epigastru fapt ce ingreuneaza stabilirea diagnosticului precoce;
  • Dispnee (lipsa de aer);
  • Simptome digestive-greata, varsaturi;
  • Transpiratii, paloare tegumentara;
  • Anxietate;
  • Tulburari ale ritmului cardiac;
  • Stare de ameteala, sincopa (pierderea constientei).

Intensitatea manifestarilor specifice infarctului miocardic acut difera de la o persoana la alta, astfel ca in anumite situatii pacientii pot resimiti discomfort minim la nivel toracic similar indigestiei. Durerea toracica este intalnita in egala masura la barbati si femei, insa persoanele de sex feminin asociaza mai frecvent durere cardiaca cu iradiere interscapulara, submandibular, dispnee si stare de ameteala.

Complicatiile care pot aparea in urma unui infarct miocardic acut se datoreaza leziunilor tesutului cardiac si sunt reprezentate de insuficienta cardiaca, soc cardiogen asociat cu edem pulmonar acut, ruptura cardiaca si aritmii severe amenintatoare de viata care pot duce la stop cardiac.

Infarctul miocardic acut

Diagnosticul de infarct miocardic acut

Diagnosticul infarctului miocardic acut se face in regim de urgenta pe baza examenului fizic al pacientului si al unui examen EKG. Suplimentar sunt efectuate analize paraclinice de laborator care includ creatin kinaza totala CK si fractiunea CKMB, lactat dehidrogenaza LDH, troponina T, transaminaze hepatice (TGO si TGP), coagulograma completa, hemoleucograma, VSH.

Alte investigatii ale pacientul cu sindrom coronarian acut includ determinarea valorilor tensiunii arteriale, ecocardiografia. Coronarografie este efectuata atat in scop diagnostic cat si terapeutic, oferind posibilitatea de vizualizare a obstructiei arteriale si indepartarea materialului stenozant de la nivel endotelial urmata in anumite situatii de montarea unui dispozitiv special (stent) pentru prevenirea reocluzionarii. Computer tomografia si rezonanta magnetica nucleara cardiaca evalueaza extinderea leziunilor cardiace ischemice prin capacitatea lor de a oferi imagini tridimensionale ale cordului si vascularizatiei acestuia.

Reperfuzarea (restabilirea fluxului sangvin) cat mai rapida a miocardului ischemiat in primele 4-6 ore de la debutul simptomatologiei infarctului cardiac, previne necroza tisulara extinsa cu aparitia complicatiilor tardive si scurteaza perioada de recuperare a pacientului dupa evenimentul acut.

Tratamentul infarctului miocardic acut

Terapia medicamentoasa in infarctul miocardic acut se realizeaza cu aspirina pentru mentinerea fluxului sangvin la nivelul arterei obstruate, antiagregante plachetare care sa previna cresterea dimensiunilor trombului format, trombolitice pentru dizolvarea si prevenirea formarii de noi cheaguri de sange, nitroglicerina pentru dilatarea vaselor de sange. Betablocantele si inhibitorii enzimei de conversiesunt administrati  pentru reducerea tensiunii arteriale in timp ce morfina este administrata in cazul unui infarct miocardic acut pentru tratarea sindromului algic.

Tratamentul non farmacologic al sindromului coronarian se poate realiza prin mai multe metode in functie de caracteristicile fiecarui caz in parte dupa cum urmeaza:

  • Angioplastia coronariana cu sau fara stent: procedura de angioplastie se efectueaza sub anestezie locala si presupune insertia unui cateter prevazut cu un balonas special care poate fi umflat dupa plasarea la nivelul coronarei obstruate pentru repermeabilizarea vasului; angioplastia cu stent presupune implantarea unui stent reprezentat de o mesa metalica la interiorul arterei afectate cu scopul de a preveni colabarea peretilor vasculari;
  • Angioplastia laser este similara angioplastiei percutane cu balon, diferenta fiind data de existenta unui laser la capatul terminal al cateterului care permite deschiderea arteri blocate;
  • Endarterectomia presupune insertia unui cateter venos la nivelul coronarei obstruate in vederea indepartarii placii de aterom care a produs obstructia;
  • Interventia de by pass este utilizata atunci cand nu se poate reperfuza artera coronara afectata; interventia presupune devierea fluxului sangvin prin crearea unei circulatii colaterale;
  • Ablatia cu radiofrecventa utilizeaza un cateter prevazut la capatul distal cu un electrod capabil sa emita unde radio pentru distructia controlata a tesutului cardiac disfunctional responsabil de generarea aritmiilor post infarct miocardic acut amenintatoare de viata.

Eficacitatea tratamentului in cazul infarctului miocardic acut depinde in marea majoritate a cazurilor de momentul prezentarii la medic si gradul de afectare al tesutului cardiac in urma hipoxiei tisulare. Pentru obtinerea unor rezultate optime si prevenirea aparitiei complicatiilor pe termen scurt si lung ale infarctului miocardic acut, este necesara prezentarea cat mai rapida la medic pentru diagnosticare si instituire de tratament trombolitic adecvat.

Daca aveti simptome asociate afectiunilor cardiovasculare, adresati-va medicului pentru un consult de specialitate!
La Medicover aveti acces la grupul de experti in cardiologie - Cardiogrup, coordonat de catre Prof. Univ. Dr. Dragos Vinereanu, pentru investigatii amanuntite si proceduri medicale complexe.

Referinte:

Data publicării 12.07.2021
Data ultimei actualizari 06.06.2022