Infectia cu stafilococ - simptome, investigatii, tratament

Stafilococul reprezinta o bacterie (coci gram-pozitivi) care colonizeaza tegumentele si mucoasele organismului si care, in anumite situatii, poate produce infectii mai mult sau mai putin grave la nivel tegumentar sau al diferitelor organe si sisteme: sistem pulmonar, urinar, osos, digestiv, infectii otice, oculare sau ale aparatului genital. Denumirea provine din limba greaca (staphyle „ciorchine” si kokkos „bob”) si este datorata dispunerii cocilor in gramezi similare unor ciorchini de struguri. Stafilococii se gasesc in mod normal la nivelul pielii si mucoaselor omului (mai ales - nazofaringian, tract gastrointestinal si urogenital), fara a cauza probleme de sanatate.

In anumite conditii favorizante (leziuni ale pielii, sistem imunitar slabit, spitalizare etc), stafilococul provoaca infectii. Localizarea infectiei si severitatea acesteia depind de specia de stafilococ si de particularitatile clinice ale pacientului. Infectia cu stafilococ poate varia de la forme usoare si pana la cele care pun viata in pericol (furuncul, pneumonie, sepsis etc). Printre speciile de stafilococ cunoscute se numara stafilococul auriu (Staphylococcus aureus), stafilococul epidermidis (Staphylococcus epidermidis) si stafilococul saprofit (Staphylococcus saprophyticus).

Cuprins

 

Sumar:

Stafilococul poate provoca infectii cutanate, respiratorii, osoase sau sistemice, de la forme usoare la septicemie.
Transmiterea are loc prin contact direct, alimente contaminate sau manevre medicale nesterile.
Diagnosticul se bazeaza pe analize de laborator din diverse produse biologice.
Tratamentul implica antibiotice specifice si uneori abordare chirurgicala.
Stafilococul auriu rezistent la antibiotice necesita terapii complexe.

 

Infectia cu stafilococ

Infectia cu stafilococ se poate produce prin:

  • Contactul cu o persoana bolnava sau cu obiecte contaminate
  • Ingestie de alimente contaminate
  • In urma manevrelor chirurgicale efectuate cu instrumentar nesteril.

Ajuns la nivel sangvin, germenul poate determina septicemie cu afectarea secundara a diferitelor organe interne, asa cum se intampla in cazul infectiilor de sistem nervos central sau al osteomielitelor.

Stafilococul auriu

Stafilococul auriu este cel mai frecvent izolat, producand o gama larga de toxine si enzime care ii confera o capacitate infectioasa crescuta si il fac rezistent la mecanismele de aparare ale organismului. Provoaca infectii diverse, iar multe tulpini de S. aureus au dezvoltat rezistenta la antibiotice, ceea ce face tratamentul mai dificil.

Infectiile cu S. aureus sunt favorizate de:

  • Plagi, arsuri
  • Prezenta unor afectiuni medicale precum diabetul zaharat, tulburarile endocrine, carente nutritive
  • Imunosupresie (sistem imunitar slabit care predispune organismul la infectii).

Infectiile cu stafilococul auriu se realizeaza prin proliferarea microorganismelor cu invazie directa si prin distrugerea tesuturilor si prin eliberarea toxinelor, determinand aparitia de:

  • Foliculita
  • Furuncul
  • Orjelet
  • Mastita
  • Infectii ale plagilor postchirurgicale sau in urma unor traumatisme, arsurilor
  • Impetigo stafilococic
  • Otite
  • Sinuzite
  • Pneumonii
  • Osteomielite
  • Artrite septice
  • Infectii urinare
  • Anexite
  • Infectii ale SNC (meningite, abcese cerebrale)
  • Septicemie
  • Sindromul socului toxic
  • Toxiinfectii alimentare.

Cum se manifesta infectiile produse de stafilococ?

Manifestarile clinice ale infectiei cu stafilococ variaza in functie de localizarea si severitatea acesteia dupa cum urmeaza:

  • Infectiile cutanate sunt determinate de obicei de catre Staphylococcus aureus si se manifesta cu aparitia:
  • Edemului dureros
  • Veziculatiei tegumentare - impetigo (boala poate fi cauzata de streptococ sau stafilococ)
  • Abcese cutanate care necesita drenaj
  • Acnee
  • Foliculite
  • Orjelet
  • Panaritiu (infectia pliurilor unghiale laterale).
  • Infectiile tesutului subcutanat reprezentate de hidrosadenite, abcese profunde, insotite de febra, edem si eritem tegumentar care insotesc colectiile purulente.
  • Mastita (mastita este o inflamatie a glandei mamare) de cauza bacteriana, este intalnita la femeile care alapteaza si evolueaza cu:
  • Stare febrila
  • Durere
  • Eritem
  • Edem al glandei mamare afectate.
  • Toxiinfectia alimentara se datoreaza consumului de alimente contaminate cu stafilococ auriu, enterotoxinele bacteriene determinand fenomene digestive specifice:
  • Greata
  • Varsaturi
  • Dureri abdominale
  • Scaune diareice, insotite de febra.
  • Faringitele, bronsitele, pneumoniile, empiemul de cauza stafilococica se manifesta sub forma de:
  • Hiperemie faringiana dureroasa (gat inflamat si dureros)
  • Febra inalta
  • Dispnee
  • Tuse productiva.
  • Infectiile sinusale se manifesta prin:
  • Congestie nazala
  • Durere sau presiune la nivelul sinusurilor frontale, maxilare, paranazale
  • Secretii nazale mucopurulente
  • Febra
  • Osteomielita (afectare osoasa) si artritele se manifesta prin:
  • Frisoane
  • Febra
  • Dureri articulare si osoase
  • Eritem insotit de edem al tegumentului supraiacent zonei afectate.
  • Infectiile de plaga chirurgicala se datoreaza in special tulpinilor de aureus multidrog rezistente si evolueaza cu:
  • Febra
  • Dehiscenta marginilor plagii
  • Edem
  • Eritem
  • Prezenta de secretii purulente cu necroza tisulara.
  • Infectii urinare cauzate mai frecvent de saphrophyticus prin ascensionare de la nivel tegumentar la nivelul uretrei sunt insotite de:
  • Senzatia de usturime
  • Jena la urinare
  • Senzatia imperioasa de urinare
  • Infectii ale sistemului nervos central se datoreaza migrarii germenului pe cale hematogena si sunt insotite de semne specifice iritatiei meningiene:
  • Fotofobie
  • Redoare de ceafa
  • Greata
  • Varsaturi in jet
  • Posturi vicioase ale trunchiului si membrelor.
  • Infectii oculare manifestate sub forma:
  • Secretiilor purulente care formeaza cruste
  • Durerilor oculare
  • Edemului si eritemului palpebral.
  • Infectiile ginecologice apar la persoanele care sufera un avort septic, dupa o interventie chirurgicala in sfera ginecologica sau la femeile care utilizeaza tampoane intravaginale si pot evolua cu aparitia sindromului de soc septic cu:
  • Eliminarea de secretii vaginale purulente
  • Greata
  • Varsaturi
  • Hipotensiune arteriala
  • Disfunctii multiorganice, si, in lipsa ingrijirilor medicale corespunzatoare, deces.
  • Infectii endovasculare reprezentate de endocardita bacteriana acuta pe valve native si proteze valvulare insotita de durere sau constrictie toracica mai ales in inspir profund, dereglari ale ritmului cardiac, febra, dispnee, stare generala alterata.

Investigatiile in infectia stafilococica

Diagnosticul infectiilor produse de genul Staphylococcus se face prin intermediul analizelor de laborator si consta in punerea in evidenta a bacteriei din diferite produse patologice ale bolnavului:

  • Sputa
  • Lichide de punctie - articulara, pleurala, pericardica, sinusala, lichid cefalorahidian
  • Secretii oculare, otice, de plaga
  • Urina
  • Continut gastric
  • Sange
  • Materii fecale.

Determinarea anticorpilor impotriva toxinelor implicate in socul toxic este o metoda cu ajutorul careia se poate demonstra caracterul enterotoxigen al germenilor care determina aparitia toxiinfectiilor alimentare, insa este mai dificil de realizat si nu se utilizeaza in practica medicala uzuala.

Tratamentul infectiei cu stafilococ

Tratamentul infectiei cu stafilococ depinde de tipul de stafilococ, de localizarea infectiei (la nivel cutanat, la nivelul organelor interne etc), de gravitatea infectiei, dar si de starea generala a pacientului (existenta unor comorbiditati, varsta etc).

Tratamentul infectiilor stafilococice se ghideaza dupa urmatoarele principii:

  • Tratamentul simptomatic se efectueaza cu antitermice si antiinflamatoare.
  • Tratamentul etiologic utilizeaza antibiotice selectate cu ajutorul antibiogramei specifice tulpinii care a declansat procesul infectios. Medicul va recomanda un antibiotic eficient impotriva tulpinii specifice de stafilococ identificata. Un anumit tip de stafilococ poate fi rezistent la unele antibiotice. Spre exemplu, Stafilococul Auriu Meticilino-Rezistent (MRSA - Methicillin-resistant Staphylococcus aureus) constituie o problema majora, aceste infectii necesitand combinatii de antibiotice si/ sau anbitiotice de ultima generatie, mai puternice.
  • Abordarea chirurgicala pentru drenajul, debridarea plagilor, indepartarea materialelor protetice (proteze valvulare, de sold, grefe de piele) sau al dispozitivelor (catetere, pacemaker) contaminate sunt efectuate pentru stoparea raspandirii hematogene a infectiei si a proceselor infectioase locale.

 

 

Referinte:

 

Intrebari Frecvente (FAQ)

Cum se transmite infectia cu stafilococ?

Transmiterea se poate face prin contact cu persoane bolnave sau obiecte contaminate, prin alimente contaminate sau prin proceduri medicale cu instrumente nesterile.

Ce simptome apar cel mai frecvent in infectiile stafilococice?

Pot aparea abcese, foliculite, impetigo, febra, durere, secretii purulente, tulburari respiratorii, dureri osoase, tulburari urinare sau simptome digestive in cazul toxiinfectiilor alimentare.

Cum se diagnosticheaza infectia cu stafilococ?

Prin analize de laborator efectuate pe produse patologice precum sange, secretii, sputa, urina, lichide de punctie sau materii fecale.

Cum se trateaza infectia cu stafilococ?

Tratamentul include antibiotice alese pe baza antibiogramei, antitermice, antiinflamatoare si, la nevoie, drenaj chirurgical al colectiilor purulente sau indepartarea materialelor contaminate.


Data publicării 06.08.2024
Data ultimei actualizari 29.03.2026