Insuficienta hepatica: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Insuficienta hepatica reprezinta un sindrom care consta in pierderea capacitatii de functionare a ficatului care asociaza multiple manifestari atat la nivelul sistemului digestiv, cat si metabolic, endocrin, circulator si al celui imunitar. Ficatul este un organ indispensabil organismului care asigura desfasurarea a peste 500 de reactii chimice necesare sintezei colesterolului, fosfolipidelor, lipoproteinelor si lipidelor, factorilor de coagulare si metabolismului glucidelor si proteinelor. Functia secretorie a ficatului se refera la capacitatea acestuia de a sintetiza bila, in timp ce functia excretorie implica neutralizarea si indepartarea toxinelor din organism.
Insuficienta hepatica: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Alte functii indeplinite de catre tesutul hepatic sunt reprezentate de capacitatea de sinteza hormonala, depozitarea vitaminelor A si B12 si a anumitor microelemente esentiale.

Cuprins

Cum evolueaza insuficienta hepatica?

In functie de severitatea asociata evolutiei acestui sindrom, insuficienta hepatica poate fi:

  • Insuficienta hepatica acuta cu evolutie fulminanta pe durata de cateva zile, uneori chiar 48 de ore. Acest tip de insuficienta hepatica asociaza scaderea brusca a functiilor hepatice si de regula se produce in absenta unui context patologic de fond (pacientul nu prezinta diagnostic de boala hepatica in antecedent).
  • Insuficienta hepatica cronica intalnita in stadiul final de evolutie al unei patologii cunoscute.

Cauzele insuficientei hepatice

Principalele cauze care pot genera aparitia insuficientei hepatice acute sunt reprezentate de:

  • Supradozarea de acetaminofen
  • Infectiile cu virusuri hepatice de tip A, B, E, Epstein Barr, Herpes simplex sau Citomegalovirus
  • Ingestia accidentala de ciuperci otravitoare care contin toxine capabile de a genera citoliza hepatica (distructia celulelor hepatice) fulminanta in decurs de cateva ore sau zile
  • Bolile hepatice de cauza autoimuna - hepatitele autoimune
  • Boala Wilson o boala genetica manifestata prin aparitia unei mutatii a genei care codifica o molecula implicata in transportul cuprului in organism; pacientii cu boala Wilson prezinta depozite crescute de cupru in organism inclusiv la nivel hepatic si cerebral
  • Socul septic asociat infectiilor bacteriene complicate
  • Sindromul Budd Chiari - o hepatopatie congestiva cauzata de obstructia venelor hepatice
  • Expunerea la substante toxice - hidrocarburi, detergenti
  • Hepatosteatoza acuta de sarcina manifestata prin disfunctie hepatica si infiltrarea grasa microveziculara a hepatocitelor

Cauzele care pot genera aparitia insuficientei hepatice cronice  sunt reprezentate de:

  • Hepatita virala B si C
  • Consumul cronic de alcool
  • Hemocromatoza - afectiune metabolica cu transmitere ereditara caracterizata prin absorbtia si stocarea neadecvata de fier la nivelul organismului
  • Ciroza hepatica
  • Colangita primara sclerozanta - o boala cronica cu evolutie progresiva de etiologie necunoscuta caracterizata prin inflamatie, fibroza si stenoza a canalelor biliare intra si extrahepatice de calibru mediu si mare care impiedica evacuarea corespunzatoare a bilei
  • Oxaloza - o boala ereditara care implica acumularea de cristale de calciu la nivel renal si hepatic
  • Cancerul hepatic
  • Adenomul hepatic
  • Steatoza hepatica non alcoolica sau boala ficatului gras
  • Sindromul Alagille - o tulburare genetica manifestata la nivel hepatic prin colestaza datorata hipoplaziei cailor biliare intrahepatice
  • Galactozemie - patologie cu transmitere autosomal recesiva care implica perturbarea metabolismului galactozei cu aparitia cirozei hepatice si retard mintal
  • Deficitul de lipaza acida lizozomala.

Simptome insuficienta hepatica acuta

Insuficienta hepatica acuta prezinta evolutie rapida care se poate manifesta prin:

  • Senzatie de oboseala accentuata in absenta efortului fizic
  • Icter al tegumentelor si mucoaselor
  • Durere abdominala
  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Denzatie de rau generalizata
  • Encefalopatie hepatica (o serie de modificari neuropsihice datorate acumularii de metaboliti toxici care nu pot fi prelucrati in mod corespunzator la nivel hepatic).

In absenta tratamentului, pacientul cu insuficienta hepatica acuta evolueaza rapid, de la o usoara afectare a starii de constienta la somnolenta, confuzie, dezorientare si coma, motiv pentru care aceasta forma de boala constituie o urgenta medicala si necesita prezentarea cat mai rapida la medic.

Simptome insuficienta hepatica cronica

Semnele si simptomele insuficientei hepatice sunt de regula nespecifice si se accentueaza odata cu progresia disfunctiei ficatului, fiind reprezentate de:

  • Senzatie de inapetenta
  • Greata si varsaturi
  • Disconfort algic abdominal
  • Scaune deschise la culoare
  • Sindrom diareic
  • Icter sclero tegumentar
  • Prurit
  • Emisia de urini inchise la culoare
  • Tendinta de invinetire usoara la traumatisme minime
  • Sangerare prelungita la nivel lezional
  • Hematemeza (varsaturi cu sange)
  • Melena (scaune cu sange)
  • Edem la nivelul membrelor inferioare si al abdomenului
  • Senzatia de oboseala accentuata
  • Stare de confuzie
  • Dezorientare temporo spatiala.

Diagnosticul insuficientei hepatice

Diagnosticul insuficientei hepatice este stabilit cu ajutorul informatiilor obtinute din anamneza, examenul clinic al pacientului si rezultatele investigatiilor de laborator care includ determinarea:

  • Transaminazelor hepatice TGO, TGP
  • Bilirubinei totale si fractionate
  • GGT-ului
  • Fosfatazei alcaline
  • Proteinelor totale
  • Coagulogramei
  • Amoniacului sangvin.

Diagnosticul etiologic al insuficientei hepatice poate fi stabilit prin determinarea markerilor virali ai hepatitelor, evaluare toxicologica sau punctia biopsie hepatica.

Investigatiile imagistice pot fi utilizate atat pentru depistarea cauzei implicate in aparitia disfunctiei hepatice, cat si pentru realizarea unui diagnostic diferential al insuficientei hepatice cu alte patologii si pot cuprinde:

  • Ecografie abdominala,
  • CT - computer tomografie cerebrala si punctia biopsie hepatica urmata de examenul histopatologic al tesuturilor recoltate.

In functie de severitatea manifestarilor asociate, pacientul se poate prezenta la serviciul de urgenta in cazul insuficientelor hepatice cu debut brusc si evolutie fulminanta, in timp ce formele cronice ale patologiei sunt adresate de regula medicului de familie, internistului, gastroenterologului sau infectionistului care solicita efectuarea de investigatii diagnostice si elaboreaza schema de tratament. Dupa stabilirea diagnosticului etiologic, pacientul este monitorizat la intervale regulate de timp atat de catre medicul specialist, cat si de catre medicul de familie care consemneaza evolutia si raspunsul terapeutic al bolnavului la tratamentele administrate.

Formular de programare

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Optiuni de tratament insuficienta hepatica

Tratamentul insuficientei hepatice acute se realizeaza de regula in sectia de terapie intensiva si se adreseaza in primul rand encefalopatiei hepatice si hipertensiunii intracraniene, in paralel cu managementul etiologic al bolii care poate cuprinde administrarea de antivirale, antidoturi pentru intoxicatiile medicamentoase sau ciuperci otravitoare si al complicatiilor secundare ale patologiei (hipotensiune, hipoglicemie, infectii, coagulopatii, insuficienta renala de cauza hepatica).

Managementul terapeutic al formelor cronice de boala este complex si este etiologic, adresandu-se cauzei care determina insuficienta hepatica (antivirale, corticosteroizi, derivati ai acizilor biliari), simptomatic avand ca scop diminuarea intensitatii manifestarilor pacientului prin administrarea de vitamina K, albumina, derivati de sange, antibiotice si de sustinere prin asigurarea terapiei nutritionale a pacientului.

Transplantul de ficat este rezervat pacientilor aflati in stadiul final de evolutie al insuficientei hepatice si se efectueaza in conformitate cu o serie de criterii de eligibilitate care trebuiesc indeplinite de catre bolnav.

Preventia insuficientei hepatice este asigurata prin modificarea stilului de viata care implica adoptarea unei alimentatii sanatoase care sa previna castigul ponderal, spalarea frecventa si corecta a mainilor, practicarea sexului protejat, evitarea utilizarii produselor de igiena personala in comun cu alte persoane (periute de dinti, lame de ras) si consumul moderat de alcool.

Vaccinarea impotriva hepatitelor B si C este indicata in special categoriilor populationale care asociaza risc crescut de contractare al acestor infectii virale fiind recomandata angajatilor in domeniul medical, persoanelor cu multipli parteneri sexuali, utilizatorilor de narcotice injectabile, pacientilor care necesita efectuarea unui transplant de organ si lucratorilor in serviciile de politie, pompieri sau armata. Alaturi de aceste categorii cu risc, schema nationala de vaccinare prevede vaccinarea antihepatita si la sugari, in primele zile de viata, si adolescenti.

 

 

Referinte:

Data publicării 17.06.2024