Neoplazia benigna si maligna: factori de risc si diagnostic

Neoplaziile constituie formatiuni anormale alcatuite din celule nespecializate care prezinta durata de viata prelungita in comparatie cu tesuturile normale. Rata de cresterea si dezvoltarea a neoplasmului este mai mare decat cea a tesutului la nivelul caruia se formeaza, de regula, celulele neoplazice alcatuind o masa care poate fi numita tumora.
Neoplazia beningna si maligna: factori de risc si diagnostic

Clasificarea statistica internationala a bolilor divizeaza neoplasmele in 4 grupe principale si anume:

  • Neoplasme benigne
  • Neoplasme in situ
  • Neoplasme maligne sau cancere
  • Neoplasme care prezinta comportament incert sau necunoscut

Cuprins

Diferenta dintre neoplasm si carcinom

Neoplasmul reprezinta, la modul general, totalitatea tumorilor alcatuite din celule care nu prezinta structura si functie specifica si asociaza rata de apoptoza scazuta (celulele neoplazice prezinta durata de viata prelungita in comparatie cu tesuturile normale). Apoptoza (moartea celulara programata) constituie o metoda eficienta de prevenire a transformarii maligne datorita capacitatii procesului apoptotic de a indeparta celule care poseda alterari genetice.

Carcinomul constituie un tip specific de tumora maligna care isi are originea la nivelul pielii sau al tesuturilor care captusesc sau invelesc organele interne si se dezvolta de regula din endoderm, mezoderm sau ectoderm. Carcinoamele constituie aproximativ 80% din numarul total al cancerelor si se pot dezvolta la nivelul pielii, al mucoaselor (digestiva, respiratorie, genitala, urinara), al glandelor endocrine (tiroida, suprarenala) si glandelor anexe (prostata, san) sau al anumitor organe interne (rinichi, ficat).

Neoplazie benigna – ce este si din ce cauza apare?

Neoplaziile benigne sunt tumori care nu prezinta potential de malignizare, avand crestere lenta si margini bine delimitate, care insa in anumite situatii pot prezenta risc vital datorita compresiei exercitate la nivelul structurilor nervoase si vasculare din apropierea lor.

Mecanismele patologice implicate in aparitia neoplaziilor benigne includ:

  • Expunerea la agentul carcinogenetic care deterioreaza ireversibil AND-ul celular
  • Actiunea agentului promotor (hormoni, medicamente, substante chimice) care poate fi acelasi cu agentul carcinogen si favorizeaza proliferarea unui grup de celule neoplazice ce intra in alcatuirea formatiunii tumorale benigne.

Neoplaziile benigne frecvent intalnite in practica medicala curenta includ:

  • Adenoamele constituie tumori benigne cu origine la nivelul epiteliului sau al structurilor glandular like si includ polipii colonici, adenoamele hepatice, tiroidiene, pituitare sau adrenale
  • Fibroamele reprezinta tumori benigne derivate din tesutul fibros de legatura care apar, de obicei, la nivelul cavitatii uterine, cauzand sangerare vaginala, durere pelvina si sindrom de compresiune locala. Tot in categoria fibroamelor sunt incluse si tumorile desmoide cunoscute sub denumirea de fibromatoza agresiva - tip de neoplasm mezenchimal unic nonmetastazant localizat in special la nivelul peretelui abdominal la gravide, intraabdominal sau la nivelul extremitatilor in cazul persoanelor varstnice. Afla mai multe despre fibromul uterin
  • Hemangioamele reprezinta aglomerari de vase sangvine la nivel tegumentar (cunoscute ca semne din nastere) sau visceral
  • Lipoamele sunt alcatuite din adipocite si constituie cel mai frecvent tip de tumori benigne care pot fi localizate la nivelul zonei cervicale, umerilor, al toracelui posterior si membrelor superioare. Afla mai multe despre lipom – de ce apare si cand este necesara excizia lipomului
  • Meningioamele reprezinta tumori care se dezvolta din membranele care invelesc creierul si coloana spinala
  • Mioamele se dezvolta din celulele musculare - leiomioamele isi au originea la nivelul fibrelor musculare netede si sunt frecvent intalnite la nivel gastric si uterin; rabdomioamele constituie un tip rar de tumora benigna derivata din musculatura scheletala
  • Nevii melanocitici sau alunitele
  • Neuroamele, neurofibroamele si schwanoamele se dezvolta de la nivelul structurilor nervoase ale organismului
  • Osteocondroamele constituie cele mai des intalnite tumori osoase
  • Papiloamele reprezinta tumori care isi au originea la nivelul tesutului epitelial care intra in alcatuirea tegumentului, mucoasei colului uterin sau al conjunctivei oculare.

Factori de risc in dezvoltarea neoplaziilor benigne

Neoplaziile benigne prezinta determinism plurifactorial si pot fi cauzate de actiunea unumitor factori de risc care includ:

  • Expunerea la anumite substante chimice (coloranti, toxine) sau radiatii ultraviolete/ionizante (radiatii gamma)
  • Predispozitia genetica - factorii de risc ereditari includ cromozomii cu anti oncogene absente sau defecte cromozomiale congenitale
  • Dieta alimentara
  • Inaintarea in varsta; procesele de imbatranire determina scaderea eficientei mecanismelor de control antitumorale
  • Leziuni sau traumatisme locale
  • Infectii cu diversi patogeni virali (HPV, Epstein Barr, VHB – virusul hepatitic B).

Neoplazie maligna – ce este si din ce cauze apare?

Tumorile maligne sunt alcatuite din celule canceroase care au capacitatea de a creste necontrolat si de a se raspandi la nivelul altor tesuturi si organe ale corpului prin intermediul circulatiei sangvine si limfatice. Raspandirea celulelor tumorale in organism cauzeaza aparitia metastazelor localizate in mod frecvent la nivel hepatic, pulmonar, cerebral si osos.

Neoplasmele maligne sunt cauzate de deteriorarea AND-ului celular care are loc ca urmare a modificarilor epigenetice si reparatiei deficitare e materialului genetic alterat. Deteriorarea AND-ului poate aparea atat spontan din cauza desfasurarii proceselor metabolice fiziologice, cat si in urma expunerii la agenti exogeni toxici.

Neoplazie maligna – ce este si din ce cauze apare?

Cele mai frecvente tipuri de tumori

Tumorile maligne pot fi clasificate in 5 mari categorii, in conformitate cu originea pe care o au la nivelul diferitelor tesuturi ale organismului dupa cum urmeaza:

  • Carcinoame - tumori maligne alcatuite din tesut epitelial care pot fi regasite la nivelul pielii, al ductelor captusite cu epiteliu care intra in alcatuirea glandei mamare, prostatei, vezicii urinare, colului uterin, endometrului, plamanului, colonului si rectului
  • Sarcoame - tumori alcatuite din tesut conjunctiv de legatura care se regasesc la nivelul oaselor, cartilajului articular, muschilor, tendoanelor si tesutului adipos
  • Mieloamele - cancere care se dezvolta din celule ale sistemului imunitar regasite la nivel medular
  • Leucemii - denumite si cancere ale sangelui, determina aparitia de infiltrate medulare cu un anumit tip de clone celulare si sunt insotite de sindroame anemice si tulburari de coagulare
  • Limfoame - cancer malign al sistemului limfatic.

Factori de risc in dezvoltarea neoplaziilor maligne

Ca si in cazul tumorilor benigne, neoplasmele maligne apar ca urmare a actiunii unui cumul de factori de risc care de regula includ:

  • Fumatul
  • Dezechilibrele hormonale
  • Obezitatea
  • Inaintarea in varsta
  • Sedentarismul
  • Infectiile virale
  • Expunerea la radiatii si/sau substante toxice
  • Malnutritia protein energetica
  • Abuzul de alcool
  • Nu in ultimul rand predispozitia genetica.

Tipuri de boli neoplazice

Termenul de cancer cuprinde un grup numeros si heterogen de boli oncologice care apar ca urmare a transformarii neoplazice maligne a celulelor unui tesut sau organ. Prin intermediul acestor transformari, celulele dobandesc capacitatea de a se inmulti exagerat si necontrolat, invadand tesuturile inconjuratoare si/sau de la distanta.

Din punct de vedere clinic, neoplaziile pot fi solide (mase sau formatiuni tumorale) rezultand din aglomerarea celulelor in diferite organe si structuri ale corpului si hemopatii de tipul leucemiilor, limfoamelor si mieloamelor care intereseaza diferite celule ce intra in alcatuirea sistemului circulator limfatic si sangvin.

Diagnostic neoplazie

Diagnosticul patologiilor tumorale este stabilit de catre medicul oncolog prin coroborarea informatiilor obtinute din anamneza, examenul clinic, investigatiile de laborator si imagistice ale pacientului.

Analizele de laborator utilizate de regula pentru diagnosticarea si evaluarea in dinamica a pacientilor oncologici includ: hemoleucograma completa cu formula leucocitara, teste inflamatorii, biochimice pentru evaluarea functiei hepato-renale, ionograma, examene virusologice, bacteriologice, depistarea markerilor tumorali, biochimie urinara si analiza lichidului cefalorahidian.

Imunofenotiparea prin citometria in flux si imunohistochimia constituie alte investigatii care pot fi utilizate pentru analiza de specimene lichide sau suspensii celulare preparate din tesut solid, in vederea evaluarii citogenetice ale cancerelor solide sau hematogene. Citogenetica si genetica moleculara este utilizata pentru identificarea anomaliilor cromozomiale dobandite la pacientii cu diferite neoplazii, oferind informatii pretioase cu privire la prognosticul si raspunsul terapeutic al bolnavului.

In acelasi timp, testele de genetica moleculara permit evaluarea hemopatiilor maligne, identificarea aberatiilor citogenetice oculte pentru dezvoltarea terapiei moleculare tintite antineoplazice adresata anumitor tipuri de cancer si detectarea bolii minime reziduale dupa finalizarea tratamentului antineoplazic.

Tumorile solide sunt evaluate din punct de vedere histologic prin examinarea anatomo-patologica a probelor biologice prelevate prin biopsie. Biopsia poate fi de tip excizional, incizional, aspiranta cu ac fin sau gros sau endoscopica.

Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticarea tumorilor benigne si maligne solide includ:

  • Ultrasonografia pentru evaluarea abdomenului, pelvisului, tiroidei, sanului si continutului scrotal si localizarea tumorilor in raport cu organele din jur; ecografia permite diferentierea structurilor solide de cele cu continut lichidian
  • Radiografia conventionala toracica permite decelarea tumorilor intratoracice primare si a metastazelor pulmonare, detectarea colectiilor pleurale sau pericardice a metastazelor pulmonare si a gradului de compresie exercitat de catre formatiunea tumorala asupra cailor respiratorii
  • Tomografia computerizata (CT) poate fi utilizata atat pentru diagnosticarea, cat si pentru stadializarea si monitorizarea tumorilor solide si a metastazelor tumorale de la nivel osos, visceral sau tisular
  • Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este utilizata in special pentru diagnosticarea tumorilor de tesut moale de la nivelul trunchiului si al extremitatilor, fiind investigatia imagistica de electie in cazul pacientilor cu tumori de cap si de gat. RMN-ul este superior CT-ului in detectarea tumorilor sistemului nervos central localizate la nivelul fosei posterioare, care exercita compresiune medulara sau invadeaza coloana spinala.
  • PET-CT este recomandata pentru diagnosticul precoce al patologiilor tumorale in cazul carora desi investigatiile paraclinice indica existenta unui cancer, acesta nu poate fi localizat cu ajutorul imagisticii medicale. Acest tip de investigatie ofera atat informatii anatomice (localizarea tumorii), cat si de activitate metabolica a tesutului tumoral (activitate crescuta este asociata tumorilor maligne).

Importanta testelor de screening

Testele de screening utilizate in mod frecvent pentru depistarea precoce a afectiunilor tumorale includ mamografia, testul Babes Papanicolau, colonoscopia, colonoscopia virtuala, sigmoidoscopia si computer tomografia cu doza mica (pentru depistarea cancerului pulmonar la fumatori). Investigatiile de laborator utilizate pentru screeningul patologiilor tumorale cu diverse localizari includ alfa feto proteina, CA 125, scorul ROMA, CA 19-9, calcitonina, antigenul prostatic specific, beta 2 microglobulina, enolaza neuron specifica si nu numai.

Depistarea precoce a cancerului influenteaza in mod pozitiv evolutia pe termen lung si scurt a patologiei, crescand sansele de supravietuire ale pacientului prin facilitarea accesului la multiple variante de tratament - Afla despre testele de screening pentru depistarea cancerului in stadiu incipient

Cu cat este descoperit mai repede, cu atat cresc sansele de obtinere al unui raspuns favorabil al pacientului la tratamentul oncologic. Pacientii aflati in stadii tardive de evolutie ale cancerului prezinta din pacate optiuni terapeutice limitate care se rezuma la tratament paleativ al carui principal scop este acela de ameliorare a calitatii vietii si nu de crestere a sperantei de supravietuire.

Pot fi prevenite neoplaziile?

Neoplaziile prezinta determinism plurifactorial, astfel incat preventia acestui tip de patologie constituie un subiect complex, intens dezbatut in lumea medicala, cu multe aspecte care se afla inca in cercetare. Exista insa o serie de masuri care pot diminua actiunea factorilor de risc ce predispun la aparitia neoplaziilor si anume:

  • Evitarea fumatului pasiv/activ
  • Protejarea pielii de radiatiile solare
  • Limitarea aportului de alcool
  • Adoptarea unei diete variate si echilibrate
  • Mentinerea unui nivel de activitate crescut cu evitarea sedentarismului
  • Respectarea indicatiilor medicului de familie cu privire la realizarea periodica a testelor de screening in conformitate cu istoricul familial, varsta pacientului si antecedentele de boala ale acestuia.

 

Referinte:

Data publicării 17.12.2024