Sindrom Marfan: boala genetica a tesutului conjunctiv

In prezent este estimat faptul ca la nivel mondial aproximativ 1/5.000 de persoane este diagnosticata cu sindrom Marfan, 3 din 4 cazuri de boala fiind cauzate de transmiterea defectului genetic de la unul dintre parinti. Restul cazurilor de boala se datoreaza aparitiei unei mutatii genetice spontane, pacientul neavand antecedente familiale ale sindromului Marfan.

Probabilitatea de transmitere a defectului genetic de catre un parinte afectat la copiii sai este de 50% la fiecare nastere, acesta fiind unul din considerentele pentru care se recomanda consultarea de catre persoanele cu sindrom Marfan a unui genetician, inainte de intemeierea unei familii.

Cuprins

• Sindrom Marfan: cauze si factori de risc
• Simptome sindrom Marfan
• Anevrismul de aorta si complicatiile cardiovasculare asociate sindromului Marfan
• Sindromul Marfan la copii
• Diagnostic sindrom Marfan
• Tratament sindrom Marfan
• Complicatii ale sindromului Marfan

Sindrom Marfan: cauze si factori de risc

Fiind o boala genetica, sindromul Marfan asociaza ca unic factor de risc existenta unui istoric familial de mutatie a genei care codifica sinteza fibrilinei FBN1, proteina ce intra in alcatuirea tesuturilor conjunctive de sustinere ale organismului si le ofera elasticitatea si rezistenta necesara unei functionari optime. Mutatiile genetice spontane implicate in aparitia sindromului nu asociaza factori de risc si nu pot fi prevenite.

Simptome sindrom Marfan

Manifestarile clinice cel mai frecvent intalnite la pacientii diagnosticati cu acest tip de patologie a tesuturilor conjunctive cu manifestare multisistemica includ, de regula:

• Cresterea exagerata in inaltime, asociata cu alungirea disproportionata a membrelor superioare si inferioare
• Arahnodactilie degete lungi cu aspect de paianjen
• Pectus excavatum (stern infundat) sau pectus carinatum (stern bombat cu aspect similar pieptului de pui)
• Bolta palatina inalta si anomalii la nivelul dentitiei (distribuirea anormala a dintilor la nivelul maxilarului si/sau mandibulei)
• Hipotonie
• Hiperlaxitate articulara
• Subluxatie de cristalin
• Miopie
• Micrognatie (mandibula de dimensiuni mici)
• Scolioza
• Platfus
• Vergeturi la nivelul soldurilor, zonei lombare si al umerilor datorate cresterii rapide in inaltime in perioada adolescentei.

Anevrismul de aorta si complicatiile cardiovasculare asociate sindromului Marfan

Afectarea cardiaca si vasculara este prezenta la 9 din 10 persoane diagnosticate cu sindrom Marfan si de regula implica:

• Dilatarea aortei si anevrism aortic - aceste modificari structurale ale aortei pot cauza aparitia de complicatii cu risc vital major de tipul disectiei de aorta ascendenta ori descendenta resimtite de catre pacient sub forma de durere acuta lancinanta sau sfasietoare la nivelul toracelui anterior sau al abdomenului. Disectia aortei ascendente constituie o urgenta chirurgicala, in timp ce disectia aortei descendente poate fi manageriata pentru perioade mai extinse de timp cu ajutorul medicatiei, tratamentul interventional fiind rezervat cazurilor severe
• Prolapsul de valva mitrala constituie o alta conditie medicala care poate aparea pe fondul evolutiei unui sindrom Marfan. Disfunctia valvei mitrale care asigura transportul sangelui la nivelul inimii se manifesta de regula prin dereglari ale ritmului cardiac si dispnee in concordanta cu severitatea prolapsului
• Regurgitarea aortica apare in contextul disfunctiei valvei aortice si implica reintoarcerea sangelui din aorta inapoi la nivel cardiac.

Sindromul Marfan la copii

Din punct de vedere al manifestarilor clinice si al evolutiei, sindromul Marfan nu prezinta diferente intre pacientii pediatrici si cei adulti, necesitand acelasi tip de monitorizare atenta din partea unei echipe multidisciplinare de cadre medicale. Fiind o patologie genetica manifestata multisistemic care asociaza evolutie cronica, simptomele asociate sindromului Marfan tind sa se agraveze odata cu inaintarea in varsta a pacientului, asociind risc crescut de aparitie al complicatiilor proportional cu varsta.

Diagnostic sindrom Marfan

Diagnosticul acetei boli genetice este complex si necesita efectuarea unei anamneze si al unui examen clinic minutios al pacientului, alaturi de o serie de investigatii care cuprind:

• Ecocardiograma
• RMN sau CT cardiac
• Electrocardiograma pentru depistarea anomaliilor structurale ale aortei si valvelor cardiace, precum si pentru evaluarea functionalitatii inimii
• Examinarea oculara cu ajutorul lampii cu fanta
• Testarea genetica pentru depistarea mutatiei genei FBN1.

Tratament sindrom Marfan

Managementul persoanelor cu sindrom Marfan se refera la ameliorarea manifestarilor clinice prezentate de catre aceasta categorie de pacienti si prevenirea aparitiei complicatiilor cu risc vital si, de regula, presupune o colaborare interdisciplinara stransa intre membrii echipei medicale care coordoneaza tratamentul.

• Cardiologul monitorizeaza anual (sau mai frecvent) functionalitatea si modificarile patologice cardiace cu ajutorul ecocardiogramelor si EKG urilor seriate
• Oftalmologul evalueaza eventuale deformari ale lentilelor oculare care pot genera detasarea de retina
• Ortopedul se adreseaza modificarilor scheletale asociate acestei patologii.
• Pacientele de sex feminin diagnosticate cu sindrom Marfan trebuie monitorizate cu atentie pe durata sarcinii din cauza stresului cardiac crescut asociat acestei perioade fiziologice.

Tratamentul medicamentos al persoanelor cu sindrom Marfan poate include administrarea de beta-blocante pentru reducerea stresului mecanic asupra aortei si antibiotice pentru managementul profilactic al unor eventuale infectii valvulare (pe valve native sau la pacientii care au necesitat substituirea valvelor malformate) cu punct de plecare dentar.

Managementul chirugical al acestei patologii poate implica:

• Reconstructia/inlocuirea valvelor (aortica, mitrala)
• Repararea aortei in cazul disectiilor spontane
• Tratarea pneumotoraxului
• Corectia scoliozei si al deformarilor cutiei toracice asociate pentru ameliorarea posturii si a respiratiei
• Corectia interventionala a formelor severe de miopie si dislocare de cristalin/retina.

Terapia fizica este deosebit de importanta la aceasta categorie de pacienti deoarece contribuie la mentinerea flexibilitatii si reducerea disconfortului asociat anomaliilor scheletale, prin efectuarea exercitiilor de consolidare si aplicarea altor tehnici de fizioterapie.

Complicatii ale sindromului Marfan

Complicatiile sindromului Marfan pot fi clasificate in conformitate cu organul/sistemul afectat si de regula includ:

• Sistemul cardiac si circulator - anevrism aortic, disectie aortica, insuficienta de valva aortica
• La nivel ocular - ectopia lentis (deplasarea uneia din lentilele fiziologice ale globului ocular), detasare de retina, glaucom, cataracta precoce
• Aparatul locomotor - scolioza, deformari ale toracelui
• Sistemul respirator - pneumotorax, apnee in somn.

Managementul riguros al persoanelor cu sindrom Marfan poate imbunatati atat calitatea vietii pacientului, cat si speranta de viata a acestuia, care se poate apropia destul de mult de cea a unei persoane sanatoase.

Un aspect important al managementului sindromului Marfan este reprezentat de adoptarea unui stil de viata care sa diminueze riscurile asociate acestei patologii genetice prin promovarea unui stil de viata sanatos care sa includa:

• Exercitii fizice regulate de intensitate moderata
• Regim alimentar echilibrat care sa corespunda necesitatilor calorice ale pacientului
• Administrarea de suplimente minerale si vitaminice.

Fructele si legumele consumate in stare cat mai proaspata alaturi de carnea slaba si cerealele integrale constitue principalele categorii de alimente recomandate de catre nutrionistiii care au in ingrijire pacienti cu sindrom Marfan. Limitarea aportului de sare pentru a preveni cresterea tensiunii arteriale si pentru a diminua stresul exercitat asupra aortei, care poate genera aparitia complicatiilor severe cu risc vital.

Mersul pe jos, inotul si ciclismul reprezinta activitati fizice care presupun efort fizic moderat si pot fi practicate in siguranta de pacientii cu sindrom Marfan pentru a-si mentine tonusul muscular si cardiovascular.

Referinte:

• Differences in Cardiovascular Manifestation of Marfan Syndrome Between Children and Adults
• Marfan syndrome, Johns Hopkins Medicine
• Marfan syndrome, Mayo Clinic
• Marfan Syndrome, National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and Skin Diseases
• Marfan syndrome, NHS
• Marfan Syndrome, The Marfan Foundation