Urticarie la copii: cauze, simptome si tratament

Urticaria reprezinta o afectiune predominant alergica, mai des intalnita la copil si adultul tanar, care se manifesta prin eruptii cutanate maculo papulare circumscrise, rosiatice si cu varful albicios care asociaza caracter fugace migrator. In aproximativ 40% din cazuri, urticaria este insotita de angioedem manifestat prin edem palid, non-eritematos care genereaza senzatia de tensiune/durere tegumentara si se remite, de regula, spontan dupa o evolutie de aproximativ 72 de ore. Angioedemul se manifesta cu precadere in zonele care dispun de tesut cutanat mai gros, asa cum este fata, organele genitale si extremitatile.

Sindromul urticarie-angioedem este cauzat de activarea celulelor mastocitare care elibereaza histamina, prostaglandine, leucotriene, triptaza, factori de activare plachetara si citokine cu rol proinflamator. Histamina reprezinta un compus vasoactiv care genereaza prurit (mancarimi ale pielii) si edem.

Principala cauza care genereaza aparitia urticariei la copil este reprezentata de sistemul imun imatur (se afla inca in perioada de dezvoltare) care inca „invata” sa diferentieze patogenii non-self de substantele inofensive si reactioneaza exagerat, eliberand cantitati semnificative de substante vasoactive prin degranularea mastocitara.

Cuprins

Sumar:

Urticaria la copii este o afectiune frecvent asociata reactiilor alergice, dar poate fi declansata si de infectii, factori fizici sau anumite medicamente.
In aproximativ 40% dintre cazuri, urticaria este insotita de angioedem, care afecteaza cel mai des fata, organele genitale si extremitatile.
Tratamentul include identificarea si evitarea cauzei, precum si administrarea medicatiei recomandate de medic.
Prezenta dificultatilor de respiratie, a problemelor la inghitire sau a pierderii constientei necesita evaluare medicala de urgenta.

Cum arata urticaria la copii?

Urticaria constituie o reactie maculopapulara la nivel tegumentar care se datoreaza vasodilatatiei si cresterii permeabilitatii vasculare, cu eliberarea de neuropeptide. Reactia vasculara cutanata se manifesta sub forma de arii edematoase circumscrise, superficial dermice, uneori proeminente, inconjurate de inele variabile de eritem, cu suprafata plata sau margini proeminente, cu o durata de evolutie variabila care poate fi cuprinsa intre 2-3 minute si 24 de ore.

Diagnosticul diferential al urticariei la copil se realizeaza cu:

  • Intepaturile de insecte care persista mai mult de 24 de ore, sunt localizate la nivelul zonelor expuse si asociaza aspect papular
  • Eritem multiform care se manifesta sub forma de leziuni pruriginoase cu tendinta de extindere in special la nivelul fetei dorsale a mainilor si picioarelor
  • Urticaria pigmentosa - mastocitoza localizata care afecteaza in special copiii cu varsta de sub 10 ani (frecvent sub 1 an) si se manifesta sub forma de macule sau papule si noduli de culoare roz, pruriginoase care dispar la pubertate
  • Pemfigus bulos in faza urticariana de evolutie.

Leziunile cutanate intalnite la copil care pot mima urticaria includ exantemul maculopapular de cauza medicamentoasa, dermatita urticariana, vasculita urticariana, eruptiile polimorfe cauzate de expunerea la lumina si sindroamele autoinflamatorii (Muckle Wells).

Cauzele urticariei la copii

Urticaria reprezinta o patologie multifactoriala care poate fi cauzata de:

  • Infectii cu patogeni virali si bacterieni (urticaria non-alergica)
  • Parazitoze, boli hepatice, tulburari endocrine, colagenoze, boli reumatice, boli inflamatorii intestinale (urticarie cronica non-alergica)
  • Intepaturi de insecte, medicamente, alimente, contactul cu latex (urticarie alergica).

Alergiile alimentare si urticaria la copil

Urticaria alimentara la copil apare rapid in decurs de cateva minute pana la maxim 2 ore de la ingestia alimentelor, este de regula localizata si poate fi insotita de manifestari digestive sau dificultati respiratorii, in functie de severitatea alergiei.

Manifestarile clinice ale alergiilor alimentare care insotesc urticaria includ:

  • Edem al fetei, al buzelor sau perioocular
  • Varsaturi
  • Diaree
  • Modificari ale dispozitiei
  • Fatigabilitate.

Acest tip de urticarie poate asocia o evolutie cuprinsa intre cateva ore pana la cateva zile, insa asociaza raspuns terapeutic favorabil la tratamentul cu antihistaminice.
Principalele alimente care pot genera urticarie la copil includ ouale, capsunile, ciocolata, alunele, untul de arahide, fructele de padure, fructele de mare si polenul.

Infectiile virale si urticaria la copil

Urticaria care se manifesta in contextul unei infectii virale a celui mic precede sindromul pseudo-gripal cauzat de patogenul viral. Acesta poate evolua pentru o perioada de cateva zile pana la cateva saptamani. Urticaria asociata infectiilor virale tinde sa fie generalizata si asociaza raspuns variabil la tratamentul cu antihistaminice.

Principalele manifestari clinice care pot insoti urticaria de cauza virala se refera la:

  • Sindrom febril moderat
  • Congestie nazala
  • Rinoree
  • Tuse usoara
  • Stare generala alterata a celui mic
  • Manifestari digestive usoare
  • Adenopatii.

Infectiile cu adenovirus, enterovirus, Epstein Barr si virusurile cu tropism hepatic de tip A, B si C constituie principalele infectii care pot asocia in evolutia lor urticarie.

Factorii fizici si urticaria la copil

Urticaria generata de actiunea anumitor factori de natura fizica constituie aproximativ 20% din numarul total al urticariilor cronice si asociaza, de regula, o evolutie de peste 6 saptamani. In functie de agentul fizic implicat in aparitia manifestarilor clinice, urticaria poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

  • Dermografism - acest tip de urticarie consta in aparitia unor papule eritematoase (rosii) si pruriginoase (cauzeaza mancarimi) cu dispozitie lineara la exercitarea unei presiuni la nivelul pieliii; leziunile caracteristice apar ca urmare a degranularii mastocitare induse de presiunea tegumentara si de regula se remit spontan
  • Urticaria solara se manifesta dupa expunerea la soare in zonele de piele neacoperite sau neprotejate de actiunea daunatoare a radiatiilor UV
  • Urticaria la cald se manifesta localizat in zonele care vin in contact direct cu o sursa de caldura (perna electrica, sticla cu apa calda)
  • Urticaria acvagenica se manifesta la contactul pielii cu apa, se manifesta, de regula, la debutul pubertatii si necesita tratament zilnic pentru ameliorarea manifestarilor
  • Urticaria la presiune poate fi cauzata de ortostatismul prelungit si vestimentatia sau bijuteriile stranse pe corp
  • Urticaria de contact se manifesta dupa contactul direct al pielii cu un anumit tip de alergen care in mod frecvent este reprezentat de latex
  • Forma colinergica apare in contextul depunerii de efort fizic intens si transpiratie
  • Urticaria la frig se datoreaza expunerii corpului la temperaturi ambientale scazute si este localizata mai frecvent la nivelul fetei, mainilor si gatului.

Urticarie acuta vs. urticarie cronica

Formele acute prezinta evolutie cu o durata mai mica de 6 saptamani si, de obicei, sunt generate de alergii alimentare, administrarea anumitor tipuri de medicamente, contactul cu agenti chimici, infectii virale si intepaturile de insecte. Formele cronice evolueaza mai mult de 6 saptamani si, de regula, apar in contextul unei reactii necorespunzatoare ale sistemului imunitar imatur al copilului.

Manifestarile clinice care pot insoti cele 2 tipuri de urticarie difera in functie de etiologie, insa eruptia tegumentara este similara.

Diagnosticul urticariei la copii

Diagnosticul urticariei la copil este stabilit de catre pediatru/dermatolog cu ajutorul informatiilor furnizate din anamneza pacientului sau informatiile oferite de catre parinti referitoare la evolutia bolii copilului, examenul clinic al celui mic si investigatiile paraclinice. Analizele care pot fi solicitate pentru stabilirea diagnosticului etiologic al urticariei includ:

  • Determinarea IgE prin testare cutanata sau RAST
  • Culturi bacteriene in cazul asocierii sindromului febril si/sau durerilor in gat
  • Determinarea inhibitorilor de C1 esteraza, C3 si C4 in cazul istoricului familial de angioedem.
  • Examenul coproparazitologic, anticorpii antinucleari, hemoleucograma cu formula leucocitara, proteina C reactiva, viteza de sedimentare a hematiilor, aglutininele la rece, testele de provocare cutanata si, in ultima instanta, biopsia cutanata constituie alte investigatii care pot fi recomandate de catre medicul specialist pentru stabilirea diagnosticului etiologic al urticariei la copil.

Intocmirea unui jurnal alimentar pe o perioada de 2- 4 saptamani poate fi utila pentru confirmarea sau infirmarea urticariei manifestate pe fondul unei alergii alimentare.

Cand sunt necesare testele alergologice?

Testele alergologice se efectueaza la recomandarea medicului pediatru/imunolog si au ca scop identificarea cauzelor alergice IgE mediate de urticarie si diferentierea lor de cele non-alergice de tipul intolerantei la histamina. Testele cutanate sau prick testele si cele serologice constituie principalele tipuri de investigatii alergologice recomandate de catre medicul specialist pentru stabilirea diagnosticului etiologic al urticariei la copil.

Tratamentul urticariei la copii

Tratamentul urticariei copilului este etiologic si vizeaza cauza care determina aparitia manifestarilor tegumentare si simptomatic pentru ameliorarea starii generale a pacientului si poate include:

  • Antihistaminice de generatia I sau II, fiecare generatie asociind avantaje fata de cea anterioara, caracteristici si proprietati specifice
  • Epinefrina pentru urticariile severe generalizate care apar in contextul unui soc anafilactic
  • Prednison (corticoid)
  • Imunoterapie
  • Plasmafereza, o procedura prin care plasma este filtrata pentru indepartarea anticorpilor anti IgE, insa este dificil de practicat pe termen lung.

Antihistaminice

Antihistaminicele reprezinta o clasa de medicamente utilizate in terapia alergiilor acute sau cronice care asociaza procese exudative printre care se regaseste si urticaria. Antihistaminicele de generatia I se administreaza in general seara inainte de culcare, in timp ce antihistaminicele de generatia a II-a pot fi administrate pe durata zilei si prezinta selectivitate fata de anumiti receptori alaturi de capacitatea de a traversa bariera hematoencefalica.

Histamina constituie primul mediator chimic de aparare care participa la procesul de inflamatie, astfel incat blocarea acestuia prin administrarea de antihistaminice diminueaza manifestarile tegumentare asociate urticariei. Aceste medicamente nu sunt lipsite de reactii adverse astfel incat tratamentul trebuie efectuat numai în funcție de recomandarile medicului specialist.

Evitarea factorilor declansatori

Tratamentul non-farmacologic al urticariei se refera la evitarea factorilor declansatori, indiferent de tipul acestora, prin promovarea hranirii la san a sugarului, utilizarea formulelor de lapte praf hipoalergenice, evitarea alimentelor conservate si a celor cu potential alergen dupa inceperea diversificarii si intocmirea unui jurnal alimentar pentru depistarea mai usoara a triggerilor de natura alergena.

Spalarea frecventa a mainilor, evitarea aglomeratiilor si vaccinarea conform schemei nationale de vaccinare previne infectiile de natura virala si bacteriana care pot asocia de-a lungul evolutiei urticarie. Diminuarea imbolnavirilor prin vaccinare limiteaza in acelasi timp necesitatea de administrare a tratamentelor cu antibiotice sau antiinflamatoare care pot cauza aparitia urticariei la copil.

Urticaria poate fi prevenita?

Principalele modalitati de preventie ale urticarie includ:

  • Evitarea triggerilor de natura infectioasa prin imunizare si igienizarea mainilor, de natura fizica prin limitarea contactului cu substantele chimice si expunerii la temperaturi extreme, de natura alimentara prin adoptarea unei regim alimentar hipoalergen.
  • In timpul desfasurarii activitatilor in exterior, aplicarea regulata de substante repelente si adoptarea unei vestimentatii adecvate previne intepaturile de insecte si urticaria asociata acestora.

Chiar daca in majoritatea situatiilor, manifestarile cutanate se remit spontan (trec de la sine fara medicatie) este important de mentionat faptul ca exista si instante in care devine necesara instituirea de tratament specific pentru a preveni aparitia complicatiilor reprezentate, in principal, de tulburarile de somn ale celui mic si diminuarea performantei scolare la copiii de varsta mai mare.

Evaluarea medicala in conditii de urgenta este necesara in contextul urticariei insotite de dificultati respiratorii cu wheezing (respiratie suieratoare), tuse, senzatie de sufocare, dificultate la inghitire, senzatie de ameteala sau pierderea constientei (lesin) a celui mic.

 

Referinte:

Intrebari Frecvente (FAQ)

1. Cum pot diferentia urticaria de alte eruptii cutanate la copil?

Urticaria se manifesta prin pete sau papule rosii, pruriginoase, care isi schimba rapid locul si dispar de obicei in mai putin de 24 de ore.

2. Ce alimente pot declansa urticaria la copii?

Printre alimentele frecvent implicate se numara ouale, capsunile, ciocolata, alunele, untul de arahide, fructele de padure si fructele de mare.

3. Pot infectiile virale sa provoace urticarie?

Da. Infectiile virale reprezinta o cauza frecventa de urticarie la copii si pot fi insotite de febra, rinoree, tuse usoara, adenopatii sau stare generala alterata.

4. Cand trebuie sa merg urgent cu copilul la medic?

Este necesara evaluarea medicala de urgenta daca urticaria este insotita de dificultati respiratorii, respiratie suieratoare, dificultate la inghitire, senzatie de sufocare, ameteala sau pierderea constientei.


Data publicării 05.08.2026