“Femeile aflate la menopauza nu trebuie sa intarzie consultul anual la medicul ginecolog sau sa ezite sa contacteze medicul curant atunci cand este nevoie. Peste 50% dintre pacientele noastre au fost surprinse sa afle ca multe lucruri tin doar de propria motivatie in contextul situatiei lor – miscare, schimbare a comportamentului alimentar, modificari in comportamentul relational, psihoterapie – pe langa tratamentele recomandate”, spune Iosif Niculescu.
Cuprins
- Femeile din Europa traiesc in medie 80 de ani
- Varsta medie pentru intrarea la menopauza este in crestere
- Cu ce probleme se confrunta unele romance la menopauza
- Sub 5% dintre pacientele la menopauza au refuzat admistrarea de hormoni
Femeile din Europa traiesc in medie 80 de ani
Conform Eurostat, durata medie de viata a unei femei din Europa este estimata la peste 80 de ani, ceea ce inseamna ca aproximativ 40% din perioada adulta este traita in menopauza. Daca in 1998 erau in evidenta 477 de milioane de femei la post-menopauza, se estimeaza ca in 2045 vor fi 1.1 miliarde de femei la post-menopauza, la nivel global.
Varsta medie pentru intrarea la menopauza este in crestere
In Europa, varsta asociata cu debutul menopauzei este in crestere (mediana la 54 de ani), desi factorii care induc menopauza timpurie sunt, la randul lor, tot mai frecventi in viata femeilor – obezitate, fumat, sedentarism.
Cu ce probleme se confrunta unele romance la menopauza
Dr. Iosif Niculescu a dat publicitatii cateva concluzii pe care le are dupa ce a evaluat peste 300 de paciente la menopauza din Romania.
- 75% dintre paciente au venit pentru ca au avut simptome ce necesitau interventie sau tratament, cele mai frecvente fiind modificarile fizilogice (tulburari de somn, oboseala, migrene), simptomele vasomotorii (depresie), sindromul urogenital de menopauza, infectiile urinare sau simptomele psihogene (furie, iritabilitate, anxietate, depresie). Consultul interdisciplinar s-a dovedit benefic in absolut toate aceste cazuri.
- 50% dintre pacientele care s-au prezentat strict in contextul clinicii de menopauza au fost depistate, in urma examinarilor ginecologice sau conexe, cu probleme precum dismicrobism vaginal, atrofie vaginala importanta cu dispareunie (durere la contact), modificari mai mult sau mai putin importante ale citologiei cervicale (PAP).
- 75% dintre paciente au avut indicatie de suplimentare hormonala pentru rezolvarea problemelor generate de menopauza.
Sub 5% dintre pacientele la menopauza au refuzat admistrarea de hormoni
Conform datelor oferite de dr. Iosif Niculescu, 10% dintre pacientele care s-au prezentat la clinica au mai putin de 45 de ani, in acest caz nevoia de suplimentare hormonala a fost absoluta.
- A existat un numar mic de paciente (sub 5%) care au refuzat apriori administrarea de hormoni. Fitoestrogenii au reprezentat astfel o optiune valida in cele mai multe cazuri.
- 25% – fie nu s-au calificat pentru suplimentare hormonala, data fiind severitatea simptomelor (usoara), fie au avut contraindicatii medicale.
Specialistul a mai anuntat ca exista, de asemenea, un procent de 30% ce prezinta, deja, patologie medicala asociata mai mult sau mai putin severa (boli cardiace, boli vasculare, afectiuni osteo-articulare, obezitate, probleme oncologice, tulburari de statica a organelor genitale – prolaps, tulburari endocrine). Unele dintre aceste afectiuni, desigur, contraindica suplimentarea hormonala.
Articolul original se gaseste aici.