Medicover
Cuprins
- Vertij cauze
- Cum se manifesta vertijul?
- Vertij vs. ameteala
- Diagnosticul vertijului
- Tratament vertij
Vertij cauze
Vertijul este o afectiune reprezentata de iluzia de miscare rotatorie in care pacientul are senzatia ca lucrurile se invart in jurul sau, chiar si in stare de repaos (pacientul nu se misca - adopta o pozitie statica). In functie de problemele de sanatate asociate si de organul afectat, vertijul poate fi clasificat astfel:
- Vertij periferic este provocat de o afectare la nivelul urechii interne (otite - inflamatii de cauza bacteriana sau virala a urechii interne)
- Vertij central apare secundar afectiunilor de trunchi cerebral sau cerebel (traumatisme cranio-cerebrale, consum de alcool, stupefiante, medicamente, scleroza multipla, accident vascular cerebral, formatiuni tumorale cerebrale, migrene).
Cum se manifesta vertijul?
Vertijul apare brusc si poate sa dureze de la cateva minute pana la cateva ore in functie de mecanismul care ii induce aparitia. In anumite situatii, pacientii pot intampina greutati in desfasurarea activitatilor zilnice din cauza dificultatii de a se deplasa sau de a fixa privirea intr-un punct izolat. Vertijul poate asocia uneori nistagmus ocular – acesta constituie o tulburare de statica si dinamina oculara si consta in miscare ritmica, involuntara si in aceeasi directie a globilor oculari.
Simptome specifice afectarii urechii interne sunt reprezentate de:
- Tinitus - atunci cand apare o senzatie de tiuit in urechi
- Hipoacuzie - scaderea acuitatii auditive
- Otoree - secretie auriculara patologica.
Dereglarea sistemului vegetativ poate determina aparitia de:
- Greata
- Varsaturi
- Tahicardie
- Transpiratii care insotesc nesiguranta miscarilor si dezechilibrul postural specifice vertijului.
Tulburarile de vedere (vederea dubla), de deglutitie sau de vorbire, alaturi de vertij, sunt simptome specifice deficitelor neurologice de cauze variate.
La unele persoane, vertijul se poate manifesta si ca senzatia de balans sau dezechilibru puternic.
Vertij vs. ameteala
Exista tendinta de a utiliza des cuvantul „ameteala” pentru orice, insa:
- Vertijul = falsa perceptie ca se invarte camera, iluzia de miscare rotatorie
- Ameteala nespecifica (fara cauza diagnosticata/cunoscuta) = senzatia de „cap usor” sau lesin iminent (adesea cauzata de tensiune arteriala sau glicemie).
Diagnosticul vertijului
Diagnosticul afectiunii poate fi multidisciplinar, acesta fiind stabilit in urma unui consult de specialitate si al unor investigatii neurologice, oftalmologice, cardiologice, reumatologie sau otolaringologice in functie de severitatea starii de ameteala, al duratei, simptomelor asociate si al istoricului de boala al pacientului.
In multe cazuri, vertijul are drept sursa o afectare a urechii interne. Frica, anxietatea si stresul, tot mai frecvente in ultima perioada, sunt adesea surse ale starilor de vertij. Acestea pot sa contribuie la modificarea pozitiei normale a otolitelor din urechea interna, fapt ce conduce la aparitia dezechilibrului.
Semne de alarma care ar trebuie sa ne trimita la medic cat mai repede, atunci cand vertijul este insotit de :
- Dificultati de vorbire sau amorteala la nivelul fetei
- Ceata mentala brusca sau pierderea cunostintei
- Slabiciune la nivelul membrelor superioare/inferioare (maini/picioare).
- Febra asociata cu vertijul.
Tratament vertij
Tratamentul este specific factorilor declansatori si se administreaza numai la indicatia medicului curant, in anumite situatii evenimentul fiind autolimitat (dispare fara interventie terapeutica).
Evitarea factorilor declansatori cum sunt stresul si calatoriile lungi cu masina, vaporul, avionul sau trenul pot fi utile pentru prevenirea vertijului, iar in cazul in care deplasarile nu pot fi eliminate, administrarea de antiemetice se poate dovedi utila.
Infectiile urechii interne de origine bacteriana insotite de vertij beneficiaza de tratament antibiotic, in timp ce cauzele neurologice ale evenimentului prezinta indicatie terapeutica specifica de boala (chirurgicala in cazul tumorilor cerebrale, medicatie specifica atacului vascular cerebral, evacuarea hematoamelor post traumatism cranio-cerebral).
Pe langa medicatia antiemetica sau antibiotica, tratamentul modern al vertijului include:
- Manevre fizice pentru repozitionarea otolitelor (in cazul vertijului pozițional paroxistic benign (VPPB)
- Reabilitare vestibulara
- Dieta hiposodata (reducerea consumului de sare) de exemplu, este ssentiala in gestionarea bolii Meniere.
Referinte:
- Epidemiology of vertigo - https://journals.lww.com/co-neurology/Abstract/2007/02000/Epidemiology_of_vertigo.8.aspx
- The interrelations of migraine, vertigo, and migrainous vertigo, Neurology - https://n.neurology.org/content/56/4/436.short
- Vertigo, The Lancet - https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(98)05430-0/fulltext
- Vestibular Rehabilitation Therapy, Cleveland Clinic - https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/15298-vestibular-rehabilitation
