Angina pectorala sau durerea in piept: cauze si diagnostic

Angina pectorala este o manifestare care atesta existenta insuficientei coronariene si este resimtita de catre pacient ca un disconfort la nivelul toracelui sub forma de arsura, presiune sau strangere. In anumite situatii, durerea poate iradia submandibular, interscapular, la nivelul umarului sau al membrului superior stang, pana la ultimele 2 degete ale mainii. Alte simptome care pot insoti angina pectorala sunt senzatia de ameteala, oboseala, greata, hipersudoratia, lipsa de aer si senzatia de „moarte iminenta”.
Angina pectorala sau durerea in piept: cauze si diagnostic

Intensitatea simptomatologiei si durata durerii in piept variaza de la o persoana la alta, iar in cazul persoanelor de sex feminin, manifestarile pot fi mai putin specifice unei crize de angina pectorala, fiind reprezentate de:

  • Stari de vertij (ameteala)
  • Dispnee (respiratie dificila)
  • Disconfort dureros la nivelul gatului, maxilarului si al toracelui posterior (intre omoplati)
  • Dureri abdominale
  • Senzatia de junghi dureros care inlocuieste constrictia.

Cuprins

Cauze angina pectorala

Angina pectorala este o manifestare determinata de reducerea fluxului sangvin la nivelul arterelor coronare. Angina pectorala apare in conditii de efort crescut precum urcatul scarilor, exercitii fizice sau in anumite situatii, de mersul pe jos.

Angina pectorala poate fi declansata si de expunerea la temperaturi ambientale scazute, ingestia de mese copioase sau fumat. Acesti factori determina aparitia vasospasmului arterelor coronare si diminuarea fluxului sangvin la nivelul acestora.

Tipuri de angina pectorala

Angina pectorala poate fi clasificata in functie de mecanismele patologice care ii determina aparitia dupa cum urmeaza:

  • Angina stabila constituie cel mai frecvent tip de durere in piept si se manifesta in majoritatea situatiilor in timpul efortului fizic. Angina stabila evolueaza pe o durata de timp scurta (maxim 5 minute) si dispare in rapaus sau dupa administrarea de medicatie vasodilatatoare.
  • Angina instabila este o urgenta medicala si se manifesta sub forma de durere precordiala spontana aparuta in repaus. Evolutia acestui tip de angina este imprevizibila si se poate extinde pe o perioada de timp care depaseste 20 de minute, fara a se remite dupa administrarea medicatiei vasodilatatoare. In situatia in care nu se restabileste fluxul sangvin la nivelul arterelor coronare, cordul este privat de oxigen si poate aparea infarctul miocardic acut.
  • Angina Prinzmetal reprezinta un tip de angina pectorala cauzata de spasmul arterelor coronare si nu este asociata cu boala aterosclerotica. Angina Prinzmetal este mai frecvent intalnita in perioadele de repaos sau in timpul noptii si se remite dupa administrare de medicatie specifica.
  • Angina de tip refractar reprezinta un tip de angina pectorala recurenta care nu raspunde favorabil la administrarea de medicatie vasodilatatoare si la schimbarile stilului de viata adoptate de catre pacient.

Angina pectorala de efort

Angina pectorala de efort apare ca urmare a diminuarii cantitatii de oxigen primite de catre miocard prin intermediul arterelor coronare in timpul depunerii de efort fizic. Angina pectorala de efort sau angina stabila se manifesta mai frecvent in prima parte a zilei pana la orele pranzului sub forma unor episoade dureroase la nivel precordial cu durata mai mica de 5 minute.

Durerea resimtita de catre pacient este similara la fiecare episod de angina si se remite dupa incetarea efortului fizic odata cu diminuarea necesitatilor de oxigen ale miocardului asociate starii de repaus.

Manifestarile care insotesc angina pectorala stabila raman constante in majoritatea cazurilor pentru o perioada de cel putin 2 luni, insa progresia bolii coronariene poate determina constituirea unui infarct miocardic acut in lipsa tratamentului specific.

Durerea in piept – simptom al altor afectiuni

Durerea in piept reprezinta un simptom frecvent intalnit in practica medicala de urgenta care se poate datora si altor cauze in afara celor de origine cardiaca. Durerea in piept poate fi determinata si de afectiuni care intereseaza continatorul – structuri osoase, musculare, cartilaginoase si nervoase care intra in alcatuirea toracelui, dar si alte organe ale mediastinului-pleura, plaman, esofag, aorta toracica sau ale etajului abdominal superior-stomac sau vezica biliara.

In afara bolii coronariene, principalele afectiuni care pot determina aparitia manifestarilor similare anginei cardiace si pot pune in pericol viata pacientului sunt reprezentate de:

  • Pneumotorax
  • Trombembolism pulmonar
  • Disectia aortei toracice
  • Ruptura esofagiana.

Patologiile cu potential de evolutie nefavorabil care necesita consult medical de specialitate sunt reprezentate de pericardita, miocardita, pneumonie, pleurezie, afectiuni pulmonare de cauza tumorala si pancreatita acuta.

Alte patologii care pot prezenta in evolutia lor manifestari similare anginei sunt:

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Cand este necesar un consult de specialitate?

Consultul cardiologic este indicat in cazul in care pacientul acuza durere toracica cu caracter constrictiv si iradiere la nivelul mandibulei sau al membrului superior stang, care dureaza mai mult de 5 minute si se insoteste de:

  • Transpiratii reci si profuze
  • Dispnee
  • Dereglari ale ritmului cardiac
  • Greata si varsaturi
  • Senzatie de ameteala
  • Pierderea starii de constienta.

In situatia in care angina pectorala nu se remite dupa administrarea de medicatie vasodilatatoare sau se inrautateste cu trecerea timpului, este necesara prezentarea la medic de urgenta pentru acordarea de ingrijiri de specialitate cat mai rapide.

Diagnosticul de angina pectorala

Diagnosticul de angina pectorala este stabilit de catre medicul cardiolog cu ajutorul anamnezei, examenului clinic al pacientului si al investigatiilor paraclinice reprezentate de catre:

  • Electrocardiograma
  • Test de efort
  • Ecografia cardiaca
  • Coronarografie
  • Angiografie coronariana.
  • In anumite situatii, medicul poate recomanda realizarea unui CT sau RMN cardiac pentru aprecierea gradului de stenozare al arterelor coronare si afectarea secundara a tesutului cardiac.

Investigatiile paraclinice de laborator sunt recomandate pentru determinarea anumitor markeri specifici prezenti in ser, cu rol in determinarea suferintei cardiace - troponina, creatinkinaza, creatinkinaza MB, natriuretic peptid si NT pro BNP.

Cand se recomanda ecografia cardiaca?

Ecocardiografia este o investigatie imagistica esentiala pentru diagnosticul si monitorizarea afectiunilor cardiovasculare manifestate prin angina pectorala. Ecografia cardiaca furnizeaza medicului cardiolog informatii importante cu privire la structura si functionalitatea inimii, putand fi efectuata ori de cate ori este necesar pentru evaluarea in dinamica sau in urgenta a pacientilor cu boala aterosclerotica.

Ecografia cardiaca Doppler este recomandata tuturor persoanelor care prezinta simptome de origine cardiaca, principalele indicatii de realizare ale acestei investigatii fiind reprezentate de:

  • Angina pectorala
  • Dificultatile de respiratie
  • Insuficienta cardiaca
  • Sincopa de etiologie cardiaca
  • Cardiomiopatie
  • Tulburari de ritm cardiac
  • Valvulopatii
  • Endocardita
  • Infarct miocardic acut
  • Sindrom aortic acut
  • Embolism pulmonar.

Tratament angina pectorale

Tratamentul in cazul anginei pectorale are ca scop remiterea simptomatologiei pacientului si reducerea riscului de aparitie al complicatiilor reprezentate in principal de producerea unui infarct miocardic acut.

Terapia medicamentoasa in cazul anginei pectorale prevede administrare de:

  • Nitrati cu rol de relaxare al vaselor coronare, nitroglicerina cu administrare sublinguala fiind cel mai utilizat reprezentant al acestei clase de medicamente.
  • Antiagregante plachetare - aspirina, clopidogrel reduc riscul de formare al trombilor vasculari (cheagurilor de sange) si al atacului de cord.
  • Beta blocante utilizate pentru efectul vasodilatator si hipotensiv.
  • Statine - clasa de medicamente utilizate pentru diminuarea colesterolemiei si a proceselor aterosclerotice care determina ingustarea vaselor prin depunerea de ateroame.
  • Blocante ale canalelor de calciu denumite si antagonisti de calciu, aceste susbtante relaxeaza si repermeabilizeaza vasele de sange stenozate de la nivel cardiac.
  • Medicatie antihipertensiva reprezentata de inhibitorii de angiotensin convertaza ACE sau blocantii receptorilor de tip II ai angiotensinei.
  • Ranolazine reprezinta o substanta medicamentoasa prescrisa pacientilor diagnosticati cu angina pectorala cronica instabila care nu se amelioreaza dupa administrarea de beta blocante sau nitroglicerina.

Tratamentul chirurgical al anginei pectorale este recomandat pacientilor in cazul carora nu se obtine o imbunatatire semnificativa a calitatii vietii prin intermediul schimbarilor stilului de viata si administrarea terapiei medicamentoase si consta in:

  • Angioplastie coronariana cu montare de stent reprezinta o interventie de tip minim invaziv care implica montarea la nivelul arterei coronare stenozate (ingustate) a unui dispozitiv medical (cateter prevazut cu un balonas care se poate dilata) in vederea repermebilizarii vasului obstruat. Dupa dilatarea vasului de sange se monteaza un stent la nivelul obstructiei pentru a preveni colabarea peretelui vascular dupa retragerea cateterului.
  • By pass coronarian - implica inlocuirea arterei coronarei afectate cu o portiune de vena sau artera prelevata din alta zona a corpului. Aceasta procedura are ca scop restabilirea fluxului sangvin la nivel cardiac si remiterea in totalitate a anginei pectorale.

Pacientii diagnosticati cu angina pectorala pot gestiona manifestarile asociate acesteia prin adoptarea unui stil de viata sanatos care implica mentinerea unei diete echilibrate cu aport redus de grasimi,  pierderea kilogramelor in plus in cazul persoanelor supraponderale, renuntarea la fumat, efectuarea exercitiilor fizice recomandate de catre medicul cardiolog si limitarea consumului de alcool.

 

Referinte:

Data publicării 05.09.2023