AVC - Accident vascular cerebral: simptome si cauze

AVC-ul (accident vascular cerebral) reprezinta un eveniment acut cauzat de intreruperea fluxului sangvin la nivelul creierului, prin obstructia (blocarea) sau ruperea unei artere cerebrale. O artera blocata poate provoca accident vascular cerebral ischemic; AVC hemoragic s-a produs atunci cand o artera cerebrala, care alimenteaza creierul cu sange, se rupe, cauzand hemoragie. Hemoragia poate fi intracerebrala (in tesutul cerebral - AVC hemoragic intracerebral) sau subarahnoidiana (hemoragia subarahnoidiana). In limbaj familiar, accidentul vascular cerebral mai este denumit si atac cerebral. AVC-ul este o urgenta neurologica si necesita asistenta medicala imediata.
AVC - Accident vascular cerebral: simptome si cauze

Potrivit Asociatiei pentru Lupta Impotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), estimarile disponibile in prezent indica faptul ca anual, in Romania, au loc cca. 60.000 - 70.000 de accidentele vasculare cerebrale. Dintre acestea, majoritatea, aprox. 55.000 sunt AVC-uri ischemice, restul fiind AVC-uri hemoragice.

La nivel mondial, accidentul cerebral vascular reprezinta a doua cauza de mortalitate si a treia cauza de dizabilitate, cu imobilizarea pacientului la pat.

Cuprins

AVC tipuri

Exista doua tipuri de AVC:

  • Accidentul vascular cerebral ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza sau astupa un vas de sange din creier. Acesta este cel mai frecvent tip de AVC, aproximativ 80% din accidente vasculare cerebrale fiind ischemice.
  • Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de un vas de sange care se rupe si determina aparitia hemoragiei la nivelul creierului.

O alta afectiune similara unui accident vascular cerebral este reprezentata de atacul ischemic tranzitoriu (AIT). Uneori este numit si „mini-accident vascular cerebral”. AIT se intampla atunci cand alimentarea cu sange a creierului este blocata pentru o perioada scurta de timp. Deteriorarea celulelor creierului nu este permanenta, insa pacientul care a avut un AIT, prezinta un risc mult mai mare de a suferi un accident vascular cerebral.

AVC cauze

In functie de factorii etiologici ai evenimentului acut, accidentul cerebral vascular AVC poate fi clasificat astfel:

Accident cerebral ischemic - AVC ischemic se produce prin intreruperea fluxului sangvin cerebral datorita unei obstructii (vas de sange infundat) cu:

  • Material lipidic - emboli grasosi, placa de aterom sau
  • Trombi vasculari (cheaguri de sange) locali sau migrati din periferie. Afla mai multe despre ateroscleroza

Accident vascular hemoragic - AVC hemoragic apare din cauza:

  • Ruperii unei artere cerebrale sau a unui
  • Anevrism cerebral (dilatatie arteriala in deget de manusa) si determina hemoragie intracraniana.

Alte cauze care pot determina aparitia AVC hemoragic sunt:

  • Hipertensiunea arteriala
  • Supradozarea tratamentelor anticoagulante
  • Traumatismele craniocerebrale
  • Angiopatia cerebrala amiloidala (depunerea de proteine la nivel endotelial)
  • Accidentele cerebrale ischemice ce determina sangerare.

Este bine de subliniat ca AVC-ul ischemic nu este declansat de atingerea unei valori tensionale anume, ci de afectarea vasculara cauzata de hipertensiunea arteriala, in special daca NU este controlata prin tratament.

AVC-ul hemoragic este mai frecvent legat de valori ale tensiunii arteriale mult crescute, fie crize hipertensive (>180/110 mmHg) in timpul carora este posibila ruperea unui vas de sange, fie hipertensiune severa cronica, necontrolata, deoarece determina slabirea peretelui vascular, anevrisme si microanevrisme.

Un factor favorizant al accidentelor vasculare hemoragice, mai putin intalnit in practica medicala curenta, il reprezinta ruperea malformatiilor arteriovenoase cerebrale (dispunere neregulata in „ghemuri” a vascularizatiei la nivel cerebral).

Accidentul vascular cerebral tranzitoriu AIT

Accidentul vascular cerebral tranzitoriu AIT este cauzat de un deficit circulator temporar la nivel cerebral si determina aparitia simptomatologiei similare de stroke (AVC) cu evolutie limitata, care se remite in totalitate fara a cauza leziuni permanente (in urma atacului ischemic tranzitoriu pacientul nu sufera leziuni neuronale permanente).

Accidentele vasculare cerebrale tranzitorii sunt cauzate de obstructii partiale, temporare, a circulatiei sangvine arteriale la nivelul sistemului nervos si preceda, de obicei, un AVC complet. Aparitia manifestarilor neurologice specifice unui accident vascular cerebral tranzitoriu nu sunt de neglijat, chiar daca acestea se remit spontan la scurt timp dupa instalare, datorita riscului pe termen lung de a dezvolta un AVC complet.

Factori de risc

Principalii factori de risc pentru AVC ischemic, hemoragic si tranzitoriu sunt:

  • Stilul de viata sedentar care favorizeaza supraponderabilitatea
  • Diete nesanatoase, bogate in sare, zahar si grasimi
  • Colesterolul ridicat
  • Diabetul zaharat
  • Consumul cronic de alcool
  • Fumatul
  • Consumul de substante ilicite (cocaina, metamfetamine)
  • Patologiile care favorizeaza aparitia accidentelor ischemice tranzitorii, ischemice sau hemoragice sunt reprezentate de:
  • afectiunile cardiace - insuficienta cardiaca, malformatii cardiace congenitale, infectii cardiace, tulburari de ritm cardiac
  • sindromul de apnee obstructiva in somn.
  • Administrarea anumitor tratamente hormonale in scop curativ sau anticonceptional, care includ estrogen, creste riscul de a suferi un accident vascular cerebral in cazul persoanelor de sex feminin.

Factorii de risc nemodificabili care predispun la aparitia AVC sunt reprezentati de:

  • Varsta mai mare de 55 de ani – pe masura inaintarii in varsta, arterele devin mai rigide in mod fiziologic, crescand astfel riscul de obstructie
  • Apartanenta la sex - persoanele de sex masculin prezinta risc mai mare de a dezvolta AVC
  • Antecedente personale sau familiale de AVC sau AIT
  • Etnia - riscul de accident vascular cerebral este mai crescut la populatiile afro-americane si hispanice, in comparatie cu persoanele care apartin altor rase.

AVC simptome

Cele mai frecvent intalnite simptome ale accidentului cerebral vascular sunt reprezentate de catre:

  • Cefalee brusca
  • Ameteala
  • Tulburari de echilibru si de coordonare a miscarilor
  • Dificultati de vorbire
  • Confuzie
  • Asimetrie faciala datorata paraliziei muschilor faciali
  • Paralizia membrelor de aceeasi parte a corpului
  • Slabiciune musculara, parestezii
  • Tulburari de vedere (vedere dubla)
  • Pierderea starii de constienta
  • Coma.

Manifestarile clinice mentionate anterior apar rapid, neexistand semne care prevestesc AVC cu o luna inainte sau cu saptamani/ zile.

FAST – recunoasterea AVC-ului

Testul FAST a fost dezvoltat cu scopul de a identifica rapid semnele comune ale unui AVC:

  • FACE - fata: Poate persoana sa zambeasca? Are fata cazuta pe o parte?
  • ARMS - brate: Poate persoana sa ridice ambele brate si sa le mentina?
  • SPEECH - probleme de vorbire: Poate persoana sa vorbeasca clar si sa inteleaga ceea ce spuneti? Este neclar modul in care vorbeste?
  • TIME – timp: Daca vedeti oricare dintre aceste trei semne, este momentul sa sunati la 112.

Transmite-ti si ora la care ati remarcat/ au debutat aceste manifestari.

Recunoasterea simptomelor AVC-ului este necesara pentru a interveni rapid si pentru a reduce riscul de complicatii sau chiar deces.

Sechele si complicatii AVC

Complicatiile accidentelor vasculare cerebrale pot surveni pe termen scurt sau lung, si depind de:

  • Localizarea arterei afectate - creierul este impartit in diferite zone, fiecare cu functii specifice - vorbire, miscare, memorie, vedere. Atunci cand artera este afectata (blocata sau rupta), zona de creier pe care o iriga nu mai primeste sange si oxigen. Prin urmare, simptomele si complicatiile vor fi specifice functiei acelei zone.
  • Perioada de timp dupa care se realizeaza reperfuzia teritoriului ischemiat (reluarea fluxului sangvin cu reoxigenarea tesutului nervos) - celulele creierului sunt extrem de sensibile la lipsa de oxigen, astfel, cu cat trece mai mult timp pana cand sangele revine, cu atat mai multe celule nervoase mor.

Principalele sechele in urma unui accident vascular cerebral (AVC ischemic siauhemoragic) sunt reprezentate de:

  • Paralizii la nivelul diferitelor grupe musculare ale fetei si/sau ale membrelor de aceeasi parte a corpului
  • Dificultati de vorbire, masticatie si deglutitie
  • Afazie (dificultati de intelegere/exprimare a informatiilor) in diferite grade, tulburari cognitive
  • Tulburari psihice (depresie, dementa), labilitate emotionala, aplatizare afectiva, tulburari de somn, stare de anxietate.

Cum se stabileste diagnosticul de AVC?

Diagnosticul de AVC este stabilit de cele mai multe ori in cadrul serviciului de urgenta pe baza examenului fizic al pacientului. In mod frecvent, medicul specialist recomanda realizarea unor analize de sange specifice (coagulograma, hemoleucograma, interleuchina 6, DDimeri, proteina C reactiva inalt senzitiva, fibrinogen, enolaza neuron specifica, factorul de necroza tumorala, dimetilarginina) pentru confirmarea diagnosticului in cazul accidentului vascular cerebral.

Alaturi de investigatiile paraclinice de laborator, investigatiile imagistice reprezentate de catre Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN), Computer Tomografie (CT) sau angiografie cerebrala sunt utilizate pentru localizarea si evaluarea extinderii procesului ischemic si stabilirea unei scheme de tratament interventional si medicamentos adecvate. Ecografia arterelor carotide este utilizata mai ales in prezenta simptomatologiei specifice AIT pentru confirmarea ingustarii arteriale datorate placilor ateromatoase.

Electrocardiograma si ecocardiografia transtoracica sau transesofagiana reprezinta investigatii care sunt utilizate pentru stabilirea etiologiei accidentelor cerebrale ischemice reprezentata de trombii cu origine cardiaca si pentru depistarea tulburarilor de ritm cardiac care genereaza turbulente ale fluxului sangvin cu favorizarea formarii de microtrombi.

Tratament AVC

Tratamentul accidentului cerebral are ca scop reperfuzarea (restabilirea fluxului sangvin) cat mai rapida a tesutului cerebral ischemiat, prin tromboliza medicamentoasa (dizolvarea cheagului de sange) sau trombectomie endovasculara (indepartare mecanica a cheagului de sange) in cazul atacului ischemic si oprirea hemoragiei in cazul rupturilor de anevrisme sau ale arterei cerebrale, cu ajutorul clipurilor chirurgicale endovasculare.

Dupa remiterea episodului acut, tratamentul medicamentos al accidentului vascular cerebral ischemic este instituit pentru a preveni formarea trombilor si consta in administrarea terapiei anticoagulante si antiagregante plachetare, restabilirea ritmului cardiac cu ajutorul antiaritmicelor, mentinerea sub control a hipertensiunii arteriale prin medicatie anthipertensiva si incetinirea proceselor aterosclerotice, cu stabilizarea placilor ateromatoase preexistente. In cazul AVC hemoragic este recomandata mentinerea unei tensiuni arteriale optime si prevenirea vasospasmului arterial cu evitarea hipovolemiei cerebrale.

Evolutia pe termen lung si scurt a pacientului care a suferit un accident vascular depinde de rapiditatea prezentarii la medic si inceperea cat mai din timp a terapiei.

Potrivit ghidurilor actuale, pentru a diminua riscul de complicatii si pentru a maximiza sansele de recuperare, timpul de initiere al tratamentului este:

  • Tromboliza este eficienta pana la 4,5 ore de la debutul simptomelor
  • Trombectomia poate fi aplicabila pana la 6-24 ore in cazuri selectionate, conform ghidurilor actuale.

Daca aveti simptome asociate afectiunilor cardiovasculare, adresati-va medicului pentru un consult de specialitate!
La Medicover aveti acces la grupul de experti in cardiologie - Cardiogrup, coordonat de catre Prof. Univ. Dr. Dragos Vinereanu, pentru investigatii amanuntite si proceduri medicale complexe.

Prevenirea accidentului vascular cerebral

Se estimeaza ca pana la 80% dintre atacurile vasculare cerebrale pot fi prevenite! AVC-ul poate fi prevenit, in mare masura, prin modificarea stilului de viata si gestionarea corecta a factorilor de risc:

  • Adoptarea unei diete sanatoase pentru inima - dieta mediteraneana (bogata in legume, fructe, peste, nuci, ulei de masline) reduce riscul de AVC. De asemenea, evitarea alimentelor procesate, a grasimilor trans si a excesului de zahar este esentiala. Afla mai multe despre cum ne protejam sanatatea cardiovasculara?
  • Mentinerea unei greutati sanatoase - supraponderabilitatea si obezitatea fiind asociate cu hipertensiune, diabet si risc crescut de AVC.
  • Gestionarea stresului - stresul activeaza sistemul nervos simpatic („luptă sau fugi”), ceea ce conduce la cresteri temporare sau chiar cronice ale tensiunii, favorizand totodata obiceiuri nesanatoase precum fumatul, consumul excesiv de alcool, un regim alimentar dezechilibrat si sedentarismul.
  • Activitatea fizica regulata - 30 de minute de activitate fizica moderata (spre exemplu, mers rapid) in majoritatea zilelor din saptamana ajuta la mentinerea greutatii, scaderea tensiunii si imbunatatirea circulatiei sangvine.
  • Renuntarea la fumat - fumatul dubleaza riscul de AVC
  • Gestionarea tensiunii arteriale si a nivelului de colesterol - pentru majoritatea persoanelor, tinta este mentinerea tensiunii arteriale sub 130/80 mmHg prin: dieta redusa in sare, activitate fizica regulata, medicatie antihipertensiva, daca a fost prescrisa de medic. De asemenea, un nivel crescut de colesterol „rau” (LDL) contribuie la formarea placilor de aterom in vasele de sange. Colesterolul poate fi tinut sub control cu dieta, exercitiu si, daca e necesar, medicamente (statine).
  • Vizitele regulate la medic pentru analize si evaluarea riscurilor ajuta la detectarea si corectarea precoce a problemelor.

In timpul controalelor medicale periodice trebuie monitorizati urmatorii parametri:

 

Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala majora, cu potential letal sau invalidant, care afecteaza zeci de mii de romani in fiecare an. Cunoasterea simptomelor, recunoasterea lor rapida si prezentarea de urgenta la medic pot face diferenta intre viata si moarte sau intre o recuperare completa si sechele cerebrale permanente.

 

Referinte:

 

Data publicării 18.06.2025
Data ultimei actualizari 12.09.2025