Gastrita - cauze, simptome si tratament

Gastrita reprezinta o afectiune acuta sau cronica caracterizata prin manifestarea unor leziuni de tip inflamator la nivel de mucoasa gastrica (invelisul intern al stomacului). In practica medicala, termenul de gastrita acopera multiple manifestari clinice cauzate de inflamatia mucoasei stomacului. Aceasta inflamatie este adesea rezultatul unei infectii cu bacterii precum H. pylori ori a utilizarii prelungite a medicamentelor (antiinflamatoare nesteroidiene AINS spre exemplu). De asemenea, consumul excesiv de alcool poate sa contribuie la aparitia gastritei.
Gastrita - cauze, simptome si tratament

Cuprins

Ce este gastrita?

Gastrita reprezinta o afectiune acuta sau cronica caracterizata prin manifestarea unor leziuni de tip inflamator la nivel de mucoasa gastrica (invelisul intern al stomacului).

  • Gastrita acuta se instaleaza brusc si dureaza, de regula, cateva zile sau saptamani.
  • Gastrita cronica se instaleaza treptat si dureaza peste 6 luni.

In anumite situatii, gastrita poate conduce la ulcer sau poate creste riscul de cancer la stomac.

Cauzele gastritei

Gastritele pot fi clasificate in functie de natura agentului care ii declanseaza aparitia, dupa cum urmeaza:

  • Gastrite de cauza infectioasa sunt cauzate de actiunea mai multor patogeni care pot fi reprezentati de
  • bacterii - pylori, H. heilmanii, S. alfa hemolitic, Stafilococcus, Proteus, Escherichia coli, bacilul Koch (agentul etiologic al tuberculozei), Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului)
  • virusuri - Citomegalovirus, Herpes virus
  • fungi -Candida
  • paraziti - Strongiloides, Toxoplasma.
  • Gastritele autoimune - gastrita atrofica cu anemie Biermer se datoreaza actiunii anticorpilor anti celula parietala gastrica, anticorpilor anti factori intrinsec, anticorpilor antilipoproteinelor.
  • Gastrite medicamentoase determinate de tratamentele cu antiinflamatoare nesteroidiene utilizate frecvent pentru ameliorarea durerii si combaterea febrei.
  • Gastrite specifice - boala Crohn, gastrita eozinofilica (prezenta la persoanele cu alergie alimentara se datoreaza unui infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei gastrice) si limfocitara (acumularea de limfocite mature la nivelul mucoasei gastrice asociata frecvent infectiei cu H.pylori).

Inflamatia mucoasei gastrice poate fi determinata si de anumite obiceiuri nocive precum:

  • Fumat
  • Regimuri alimentare care includ consumul de alimente (cruditati) sau bauturi (alcool, cafea, ceai verde, bauturi carbogazoase,) care cresc aciditatea gastrica.

Criza de gastrita simptome

Principalele simptome ale gastritelor sunt reprezentate de catre:

  • Durere in partea superioara a abdomenului, senzatia de arsura, „durere care roade”
  • Balonare
  • Pirozis (arsura retrosternala fara reflux gastroesofagian)
  • Greata, varsaturi
  • Inapetenta (pierderea poftei de mancare)
  • Scadere in greutate neintentionata
  • Satietate precoce dupa ingestia alimentara (senzatie de prea plin).

De mentionat este ca nu intotdeauna gastrita este insotita de simptome.

Diagnosticul de gastrita

De-a lungul vietii, majoritatea persoanelor se confrunta cu o criza provocata de indigestie (arsuri la stomac) si/ sau iritatie a stomacului. Cele mai multe cazuri nu implica atentie medicala deosebita si se remit dupa scurt timp.

In cazul in care durerea este severa, sunt prezente multiple episoade de voma, nu puteti manca, resimtiti o stare de ameteala, este recomandat sa va adresati medicului.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

 

  • Endoscopia digestiva superioara realizata de catre medicul gastroenterolog cu ajutorul unui endoscop (tub flexibil prevazut cu o camera si o sursa de lumina la capatul distal, care se introduce in esofag si mai departe prin sfincterul esofagian inferior in stomac) permite vizualizarea si stadializarea leziunilor mucoasei gastrice datorate gastritei si prelevarea de tesut gastric pentru examinare histopatologica ulterioara.
  • Analiza histologica a tesuturilor recoltate prin biopsie de tesut de la nivelul stomacului, evidentiaza in majoritatea cazurilor de gastrita acuta modificari care includ degenerare epiteliala cu hiperemie si edem al mucoasei, infiltrat inflamator (cu eozinofile, neutrofile sau monocite) si atrofie gastrica in gastritele cronice cu evolutie indelungata.
  • Investigatiile paraclinice reprezentate de catre testele respiratorii si testul ureazei (pentru depistarea infectiei cu bacteria Helicobacter pylori) si analiza materiilor fecale sunt efectuate cu scopul de stabilire al agentului etiologic al gastritelor care poate fi bacterian, viral sau fungic.

Tratament gastrita

Schimbarea stilului de viata cu renuntarea la consumul de tutun si adoptarea unui regim alimentar corespunzator (cu renuntarea la consumul de condimente, prajeli, carne grasa sau insuficient preparata termic, alcool in cantitati crescute, cafea) reprezinta masuri benefice pentru ameliorarea simptomatologiei gastritelor.

Afla mai multe despre regim alimentar gastrita.

Tratamentul medicamentos al afectiunii se face in functie de agentul etiologic care declanseaza aparitia bolii si poate include o asociere de antibiotice si simptomatic, cu ajutorul inhibitorilor receptorilor histaminici sau inhibitorilor de pompa de protoni care reduc sinteza de acidului din stomac cu ameliorarea simptomatologiei.

 

In cazul gastritei acute, care apare brusc si este de obicei cauzata de infectii, alcool sau medicamente, simptomele se vor ameliora de obicei in cateva zile sau saptamani, respectand indicatiile medicului curant. In cazul gastritei cronice, aceasta poate fi tinuta sub control prin intermediul terapiei medicamentoase (la recomandare medicului) si a modificarilor de comportament alimentar.

 

Referinte: 

 

Data publicării 12.09.2023