Hernia inghinala la copii: cauze, simptome si tratament

Hernia inghinala reprezinta exteriorizarea si deplasarea unui organ intraabdominal (anse intestinale, ovar la fetite), prin canalul inghinal, cu aparitia unei tumefactii (sac herniar) inghinale uni sau bilaterale.
Hernia inghinala la copii: cauze, simptome si tratament

Cuprins

Ce este hernia inghinala?

Hernia inghinala reprezinta exteriorizarea si deplasarea unui organ intraabdominal (anse intestinale, ovar la fetite), prin canalul inghinal, cu aparitia unei tumefactii (sac herniar) inghinale uni sau bilaterale. Afectiunea apare mai frecvent in cazul prematurilor nascuti inainte de saptamana 33 de sarcina insumand un procent de pana la 13% insa poate afecta si copii nascuti la termen intr o proportie mai mica de 3-5% din cazuri. Hernia inghinala poate fi de tip indirect atunci cand deplasarea organelor abdominale este prezenta la nastere in timp ce herniile indirecte apar atunci cand procesul de alunecare al tesuturilor are loc printr un punct slab la nivelul canalului inghinal.

De ce apare hernia inghinala la copii?

La copii, hernia inghinala se datoreaza unui defect congenital de inchidere in perioada intrauterina de viata, al orificiului care asigura comunicarea intre cavitatea abdominala si regiunea inghinala delimitata de ligamentul inghinal si marginea muschiului drept abdominal. In perioada de viata intrauterina a fatului de sex masculin testiculele coboara de la nivel abdominal in scrot prin intermediul canalului inghinal, acest orificiu inchizandu se in mod fiziologic la scurt timp dupa nastere.

Involutia partiala a canalului inghinal favorizeaza aparitia unui punct de rezistenta slab la intrarea cordonului spermatic in scrot si poate determina alunecarea anselor intestinale cu aparitia herniei inghinale sau inghino scrotale la baieti. La fetite, hernia inghinala se poate produce atat prin alunecarea anselor intestinale cat si al ovarului de a lungul canalului peritoneo vaginal incomplet involuat, care permite comunicarea la nivel abdominal.

Factorii favorizanti ai herniei inghinale la copii sunt reprezentati de tusea cronica, constipatia, efort fizic intens care determina cresterea presiunii intraabdominale, obezitate sau boli inflamatorii care slabesc rezistenta musculaturii si duc la aparitia de zone slabe la nivelul peretelui abdominal.

Principalii factori de risc implicati in aparitia herniilor inghinale la copii sunt reprezentati de:

  • Apartenenta la sex; copii de sex masculin sunt mai predispusi la aparitia herniilor inghinale in comparatie cu fetitele;
  • Antecedentele familiale de hernie inghinala;
  • Antecedente personale de hernie inghinala;
  • Constipatie cronica;
  • Tuse cronica;
  • Copiii nascuti prematur.

Care sunt simptomele herniei inghinale?

Hernia inghinala reprezinta o afectiune care se manifesta mai frecvent la nou nascuti insa exista si situatii in care aceasta poate deveni clinic manifesta la cateva luni dupa nastere sub forma unei tumefactii la radacina coapsei. In functie de caracterul intermitent sau permanent, hernia inghinala poate fi clasificata in urmatoarele forme clinice:

Hernia inghinala reductibila (reversibila) se manifesta prin aparitia tumefactiei inghinale care creste in dimensiuni cand copilul plange sau tuseste si se reduce sau dispare uneori spontan, in timpul somnului sau la adoptarea decubitului dorsal (se intinde pe spate cu relaxarea musculaturii abdominale). In anumite situatii copilul poate prezenta durere in zona inghinala in timpul efortului fizic.

Hernia inghinala incarcerata presupune blocarea anselor intestinale dupa coborarea lor la nivelul sacului herniar care nu mai poate fi redusa prin intermediul manevrelor efectuate de catre medicul specialist.

Hernia inghinala strangulata reprezinta o forma a herniei incarcerate determinata de ischemia tesuturilor herniate prin intreruperea fluxului sangvin care favorizeaza aparitia necrozei si in cazuri grave a starilor septice amenintatoare de viata.

Simptomele frecvent intalnite la copii cu hernie inghinala sunt reprezentate de:

  • Varsaturi;
  • Dureri abdominale care determina o stare de irascibilitate a copilului (plans continuu, refuzul alimentatiei);
  • Intreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale;
  • Meteorism abdominal, abdomen destins dureros la palpare;
  • Febra;
  • Durere inghinala insotita de senzatie de tractiune sau greutate la nivelul tumefactiei inghinale;
  • Eritem sau discoloratie tegumentara la nivelul sacului herniar.

Hernia inghinala la copii

Diagnosticul herniei inghinale la copii

Diagnosticul de hernie inghinala este stabilit de catre medicul chirurg pediatru pe baza examenului clinic al copilului care cuprinde o serie de manevre specifice de reducere a herniei inghinale. In anumite situatii, medicul poate solicita efectuarea unor investigatii imagistice suplimentare reprezentate de ecografia abdominala, computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara. Ecografia sacului herniar poate vizualiza organele abdominale interne coborate (anse intestinale, ovare la fetite) si permite identificarea unui orificiu inghinal largit.

Tratamentul herniei inghinale

Optiunile de tratament in prezenta unei hernii inghinale ale copilului variaza in functie de dimensiunile si complicatiile afectiunii, in general herniile reductibile, de dimensiuni mici si nedureroase, avand recomandare de monitorizare atenta de catre parinti.

Hernia inghinala dureroasa si voluminoasa, sau cea incarcerata care prezinta risc de strangulare beneficiaza de tratament etiologic prin intermediul unei interventii laparoscopice (chirurgie laparoscopica minim invaziva) sau chirurgicale clasice, efectuate sub anestezie generală. Scopul interventiei chirurgicale este acela de repozitionare a organelor herniate la nivelul cavitatii abdominale cu inchiderea orificiilor persistente prin intermediul carora are loc hernierea acestora.

Chirurgia clasica presupune deschiderea sacului herniar, urmata de impingerea tesutului herniat in cavitatea abdominala si montarea unei mese sintetice de sustinere pentru prevenirea recurentelor. Chirurgia laparoscopica utilizeaza robotica medicala avansata cu ajutorul careia se realizeaza micro incizii la nivelul abdomenului pentru reducerea herniei si consolidarea ulterioara prin montarea unei mese artificiale de sustinere. Chirurgia laparoscopica prezinta avantajul unei recuperari mai rapide postinterventionale si este utilizata mai ales la copiii cu hernii inghinale bilaterale sau la cei cu recidiva in urma unei interventii clasice.

In cazul herniilor reductibile, tratamentul chirurgical este recomandat copiilor de peste 6 luni, exceptie constituind herniile strangulate si fetitele care prezinta hernie de ovar (hernia inghinala a ovarului poate duce la pierderea acestuia cu afectarea functiei reproductive in viata adulta). In cazul strangularii anselor intestinale la nivelul sacului herniar, medicul chirurg se va asigura ca tesutul nu prezinta necroza inainte de relocarea acestuia la nivelul cavitatii abdominale. In prezenta necrozei tesuturilor herniate, este necesara indepartarea portiunilor de intestin devitalizate si realizarea unei anostomoze la nivelul capetelor libere astfel obtinute.

Dupa tratamentul chirurgical al herniei inghinale, este recomandata evitarea de catre copil a activitatilor fizice solicitante din timpul orelor de sport sau de joaca in parc, acestea putand fi reluate la un interval de 1-2 saptamani dupa interventie.

Afla mai multe:

Data publicării 05.11.2021
Data ultimei actualizari 07.04.2022