Provocarile telemuncii – ce a insemnat lucrul de la distanta pentru sanatatea emotionala a angajatilor

Telemunca a reprezentat initial o decizie fireasca ca raspuns la criza sanitara. In industriile care permit lucrul de la distanta, pentru angajati spatiul de odihna, casa, s-a transformat peste noapte in spatiu de lucru, ceea ce a produs consecinte atat in plan fizic (obezitate), cat si din prisma bunastarii psihice (anxietate, sindrom de burnout). La aproape 3 ani de la debutul pandemiei, angajatii s-au intors la birou, multi insa alterneaza lucrul de la sediul angajatorului cu cel de acasa, astfel ca telemunca atinge astazi cifre care nu ar fi fost posibile fara contextul creat de pandemie. Efectele acestui trend sunt analizate la nivel colectiv si individual din perspective diverse.
Provocarile telemuncii – ce a insemnat lucrul de la distanta pentru sanatatea emotionala a angajatilor

Cuprins

Pandemia de Covid-19 a afectat piata muncii in numeroase moduri, unele dintre ele fiind inca intens cercetate. Daca restrictiile din timpul pandemiei au fost ridicate treptat aproape integral, unele trenduri, asa cum este telemunca, continua si post-pandemie in variante diferite: prezenta fizica full time la birou, full time remote sau o combinatie intre cele doua – munca in sistem hibrid. Munca in sistem hidrid, alternat mersul la birou cu lucrul de la distanta este un concept ce a castigat popularitate deoarece a permis si angajatului continuarea rutinelor zilnice (drumul spre locul de munca, socializarea, interactiunea nemijlocita cu angajatorul, comunicarea cu echipa), si flexibilitatea lucrului de acasa.

Astazi, efectele muncii de acasa din prisma companiilor, efectele din punctul de vedere al sanatatii si al echilibrului emotional ale angajatilor fac obiectul mai multor studii.

Ce efecte a produs telemunca in randul angajatilor

Conform unui studiu de caz desfasurat la inceputul anului trecut in Romania, pe durata crizei sanitare, in prima faza lucrul de acasa:

  • A constituit o modalitate de pastrare a job-ului
  • O fost una dintre strategiile de evitare a riscului de raspandire a virusului si de imbolnavire
  • Un mijloc de crestere a competentelor digitale in randul salariatilor
  • Crestere a gradului de satisfactie a angajatilor in raport cu angajatorul, cu referire directa la politicile companiei in privinta protectiei sanatatii angajatului
  • Reducerea timpului alocat pentru a ajunge la job si inapoi acasa.

Flexibilitatea sporita in stabilirea programului de munca a reprezentat si reprezinta inca un avantaj al telemuncii, avantaj care a fost observat si mentionat de catre participantii studiului amintit anterior (The impact of teleworking and digital work on workers and society, Annex VII - Case study on Romania).

Pe langa beneficiile si oportunitatile muncii la domiciu, efectele mai putin placute ale lucrului la distanta nu sunt deloc putine la numar:

  • Izolarea sociala, anxietatea, depresia si sindromul de burnout au alterat bunastarea psihica a angajatilor
  • Echilibrul dintre viata personala si cea profesionala a fost puternic zdruncinat de programul prelungit de munca
  • Au crescut costurile cu utilitati precum electricitatea, costuri care nu au fost decontate in vreun fel de catre angajator, in cele mai multe situatii
  • Orele suplimentare de lucru nu au fost remunerate corespunzator
  • Au aparut probleme de securitate a datelor, brese de securitate si dificultati in respectarea procedurilor impuse de catre companie.

Pentru angajatii din functii de conducere atingerea obiectivelor de performanta a contribuit la consolidarea increderii in echipa, chiar si cand membrii ei nu se reunesc intr-un spatiu comun.

Increderea angajatorilor, a superiorilor directi in capacitatile angajatilor de a-si organiza activitatea si de a-si indeplini sarcinile profesionale si atunci cand nu se afla sub coordonarea lor, fata in fata, a jucat un rol important in echilibrul si confortul emotional al angajatilor. Increderea constituie una dintre valorile importante pentru satisfactia in munca a angajatilor, si pentru satisfactia umana in general. Lipsa de incredere este generatoare de nemultumire, nemultumire asociata frecvent cu o performanta mai scazuta la locul de munca si cresterea riscului de a parasi compania.

Impactul telemuncii asupra sanatatii emotionale

In top trei cele mai frecvente afectiuni semnalate de catre angajatii care muncesc in regim de telemunca se afla: anxietatea, depresia, tulburari de somn, insomnia spre exemplu reprezinta o astfel de tulburare de somn.

Anxietatea

Tulburarea de anxietate se poate manifesta prin:

  • Stare de ingrijorare permanenta
  • Agitatie
  • Senzatie de rau
  • Oboseala cronica
  • Transpiratie
  • Imposibilitatea de a se concentra si a de a finaliza diferite sarcini pe plan profesional, dar si personal
  • Atacuri de panica
  • Imposibilitatea de a obtine un somn odihnitor
  • Letargie, lipsa de energie pe parcursul zilei.

Depresia

Depresia poate fi identificata urmarind semne precum:

  • Experimentarea unor stari de neajutorare si tristete profunda
  • Sentimentul de singuratate, lipsa de speranta
  • Lipsa de toleranta la anumiti stimuli (vizuali, auditivi)
  • O stima de sine scazuta
  • Stare de neliniste
  • Auto-invinovatire
  • Pierderi de memorie pe termen scurt
  • Incapacitatea de a lua anumite decizii
  • Pierderea interesului pentru activitati normale sau vechile hobby-uri
  • Uneori pot aparea dureri fizice - musculare, articulare, dureri de cap, inclusiv ameteli si palpitatii
  • Ganduri suicidare.

Tulburarile de somn

In functie de etiologie, tulburarile de somn pot fi impartite in tulburari de somn asociate tulburarilor psihice, unor probleme de sanatate sau consumului de anumite substante.

In cazul celor asociate tulburarilor afective si anxioase, a caror incidenta a crescut in timpul pandemiei, exista posibilitatea ca tulburarea mentala sa afecteze capacitatea organismului de a regla ciclul somn - vigilitate.

 

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala la locul de munca.

>> Descarca prezentarea programului

Work-life balance in telemunca

Zilele de luni dimineata brusc nu au mai fost la fel de inspaimantatoare. Traficul agomerat si blocajele in trafic ca sursa de stres, timpul limitat destinat partenerului, familiei, ritmul accelarat in ultimul deceniu, viata “pe repede inainte” s-au atenuat odata cu eliberarea de presiunea de a ajunge la birou la o ora fixa.

Siguranta psihica conferita de adapostul propriei locuinte si reducerea riscului de a se expune infectarii cu SARS-CoV-1 au fost inlocuite treptat cu un confort psihologic alimentat de senzatia de autonomie si micromanagement. Lucrul individual de acasa a stimulat/ obligat angajatul sa isi gestioneze mai eficient timpul alocat muncii, sa isi canalizeze atentia asupra sarcinilor prioritare, fara a fi intrerupt de colegi, de alte solicitari mai putin importante ori de pauzele de cafea.

In timp ce un numar mare de angajati au vazut in munca de acasa un beneficiu si o libertate in a-si ajusta programul de lucru in functie de volumul de munca, respectiv alte activitati, telemunca pare sa fi fost o lama cu doua taisuri.

Integrarea muncii in spatiul intim al propriei locuinte a fost dificil de gestionat pentru unele persoane. In lipsa unui exercitiu prealabil si fortati de imprejurari, angajatii s-au vazut nevoiti sa se adapteze rapid la un nou mod de lucru, fie la masa din bucatarie, fie direct din canapea. Hainele de birou au fost inlocuite cu cele de casa si astfel granitele dintre profesional si personal s-au estompat pe incetul cu incetul, fara ca acest lucru sa fie perceput. Conform specialistilor, drumul de acasa catre locul de munca si viceversa actiona ca o “poarta” intre cele doua vieti, personala si profesionala. In lipsa acestui ritual, care acorda timp psihicului sa se adapteze la cele doua conjuncturi complet distince, creierul uman a intampinat dificultati in a discerne limitele a ceea ce are de facut.

Parte dintre angajati care au lucrat de acasa sustin ca au lucrat peste program, ceea ce a dus la afectarea vietii private. Orele suplimentare au fost generate pe de o parte, de dorinta de a arata ca se poate lucra in mod eficient si productiv din confortul casei, fara a fi necesara prezenta fizica intr-un spatiu de birouri, iar de cealalta parte, de ivirea unor task-uri urgente care au necesitat rezolvare imediata.

Munca peste program a mai imbracat si forma de “recunostinta” a angajatului fata de angajator, o recompensa pentru timpul economisit. Reducerea timpilor morti cu pregatirea pentru mersul la birou, statul in trafic – indiferent ca angajatul foloseste masina personala ori transportul public a fost valorificat de catre angajat fie implicandu-se in munci casnice pe care nu a mai fost nevoit sa le presteze in fuga, seara, dupa ce a ajuns de la birou, fie alocand mai mult timp activitatilor profesionale, fara a fi platit pentru orele extra.

Un rol esential in desfasurarea muncii de acasa l-au avut si factorii de mediu: lipsa unui spatiu de lucru, alti membri ai familiei care au lucrat de acasa, copiii care au facut scoala online, persoane aflate in ingrijire, activitati domestice ce interferau cu sarcinile de serviciu, intreruperi dese pentru treburi casnice diverse.

 

Daca va confruntati cu simptome care marcheaza in mod negativ bunastarea fizica si psihica, adresati-va medicului pentru un consult de specialitate.

Preventia si monitorizarea afectiunilor medicale, inclusiv a tulburarilor emotionale, reduc riscul unei evolutii nefavorabile a problemei de sanatate catre o patologie severa si a administrarii tratamentelor agresive ce pot diminua calitatea vietii.

 

Referinte:

Data publicării 01.09.2022
Data ultimei actualizari 29.09.2022