Autism: semne si simptome timpurii, diagnostic si terapie

Autismul este o tulburare de dezvoltare neurologica care apare, de obicei, la copiii cu varsta de pana la 3 ani si care are impact, in special in urmatoarele arii: relatii sociale, comunicare si comportament. Denumirea de tulburare de spectru autist (TSA) subliniaza faptul ca exista o mare variatie in tipul si severitatea simptomelor pe care persoanele cu autism le experimenteaza. Sunt persoane cu autism care vor duce o viata independenta, in timp ce altele vor prezenta deficiente severe ce necesita ingrijire si sprijin din partea familiei toata viata.
Autism: semne si simptome timpurii, diagnostic si terapie

Cuprins

Ce este autismul?

Conform OMS, autismul este o tulburare de dezvoltare neurologica complexa ce afecteaza modul in care o persoana comunica si interactioneaza cu lumea din jur.

Avand in vedere, pe de o parte caracteristicile autismului, care variaza semnificativ de la om la om, iar de cealalta parte varsta la care este diagnosticata tulburarea de spectru autist, precum si initierea terapiilor specifice, este dificil de precizat spre exemplu la ce varsta vorbesc copiii cu autism.

Desi semnele autismului pot fi depistate inca din copilaria timpurie, de multe ori diagnosticarea are loc mult mai tarziu. Pana in momentul de fata se cunoaste faptul ca interventia terapeutica cat mai devreme poate aduce imbunatatiri substantiale in abilitatile sociale si de comunicare ale persoanelor cu autism.

Autism | Cauze si factori de risc

In cadrul studiilor efectuate pana in prezent au fost emise mai multe ipoteze si a fost acceptata varianta potrivit careia autismul este cauzat de interactiunea mai multor factori etiologici de natura genetica (mosteniti), de mediu sau neurobiologici, fara a fi insa identificata o cauza exacta pentru aparitia autismului.

Printre factorii de risc implicati in tulburarea de spectrul autist se regasesc:

  • Existenta unui frate cu autism sau a altor rude de gradul 1
  • Anumite afectiuni genetice, cromozomiale, care fie apar spontan, fie au o componenta ereditara
  • Prematuritatea severa, de regula cuprinsa intre 28 si 32 de saptamani sau mai mica de 36 de saptamani
  • Complicatii la nastere
  • Varsta inaintata a parintilor, mama cu varsta de peste 35 de ani, tata cu varsta peste 40 de ani
  • Administrarea anumitor tratamente medicamentoase in timpul sarcinii.

Semne si simptome timpurii ale autismului

Varsta la care au loc cele mai importante modificari in termeni de dezvoltare a creierului uman este cuprinsa intre 0 si 3 ani, astfel ca monitorizarea atenta a copiilor in aceasta perioada este esentiala pentru stabilirea diagnosticului de autism cat mai curand posibil. Printre cele mai frecvente semne si simptome se afla urmatoarele:

  • Nu reactioneaza la auzul numelui sau pana la varsta de 9 luni
  • Nu se implica in activitati simple (joculetul „cucu-bau” de exemplu) pana la varsta de 12 luni
  • Nu arata interes atunci cand ii este aratata o jucarie de exemplu, pana la varsta de 15 luni
  • Nu arata interes fata de obiecte/ lucruri interesante pana la varsta de 18 luni
  • Nu observa daca cineva este trist sau suparat pana la varsta de 24 de luni
  • Nu urmareste jocul altor copii si nu se implica in activitati cu alti copii pana la varsta de 36 de luni
  • Nu se preface ca este un supererou, dinozaur etc pana la varsta de 48 de luni
  • Nu foloseste gesturi pentru a indica ceea ce isi doreste (sa apuce o jucarie) sau in anumite contexte (sa gesticuleze „pa-pa” cu mana)
  • Nu are expresii faciale prin care parintii si cei din jur sa poata recunoaste fericirea, tristetea, furia sau uimirea
  • Evita sau nu mentine contactul vizual
  • Prezinta intarzieri de limbaj
  • Repeta cuvinte, fraze si sunete in moduri neobisnuite
  • Nu initiaza un dialog sau nu il mentine potrivit varstei
  • In loc sa raspunda la o intrebare, o repeta
  • Are dificultati in a-si comunica nevoile si dorintele
  • Prefera sa nu fie atins, tinut in brate sau imbratisat
  • Nu isi impartaseste interesele/ realizarile cu altii (un desen, ceva ce tocmai a construit)
  • Aliniaza jucariile sau alte obiecte si se supara atunci cand ordinea este schimbata ori ceva se strica in jocul lui
  • Repeta cuvinte sau fraze in continuu (ecolalie)
  • Se joaca cu jucariile la fel de fiecare data
  • Se joaca singur
  • Se concentreaza pe anumite parti ale obiectelor, de exemplu pe rotile unei masinute
  • Modificarile minore ii provoaca o suparare vizibila
  • Manifesta interese obsesive fata de unele lucruri
  • Prezinta atasament sporit fata de obiecte, lucruri neinsufletite
  • Are nevoie sa urmeze anumite rutine si sa nu fie scos din ritmul sau mai mult decat alti copii
  • Bate din maini, isi leagana corpul sau se invarte in cerc, uneori se poate lovi singur in cap
  • Are probleme in a-si controla si coordona miscarile corpului in diferite activitati/ situatii (sarit, alergat, tinut in mana un creion etc)
  • Are reactii neobisnuite la felul in care lucrurile suna, miros sau simt; poate manifesta hipersensibilitate la zgomot, mirosuri, atingere
  • Are schimbari de dispozitie bruste: ras, plans, agitatie, lipsite de context
  • Poate manifesta un comportament hiperactiv, impulsiv si/sau neatent
  • Are obiceiuri alimentare neobisnuite sau tulburari de somn.

Sunt si cazuri in care copiii cu autism dobandesc abilitati specifice varstei pana in jurul a 18 - 24 de luni (1 an si jumatate - 2 ani), pentru ca apoi sa stagneze sau sa piarda abilitatile dobandite deja.

Afla si despre ADHD: cauze, simptome si tratament

Cum se manifesta clinic autismul?

Persoanele cu tulburare de spectru autist prezinta un deficit de comunicare si interactiune sociala si manifesta de cele mai multe ori un pattern restrans de activitati fizice/verbale repetitive (stereotipii - miscari motorii cu rol de stimulare atasament excesiv la rutina):

  • Dificultatea de exprimare verbala care poate varia de la intarzierea aparitiei vorbirii copilului pana la impedimente de comunicare orala in dialogul cu un interlocutor prin prezenta unor tipare neobisnuite de exprimare verbala.
  • Autoizolarea  cauzata de anxietatea sociala - anxietatea este o teama difuza fara o cauza bine determinata (copilul se joaca singur, evitand compania altor persoane de aceeasi varsta sau adulte).
  • Hipersensibilitatea la zgomot, mirosuri, atingere - uneori copilul poate refuza anumite alimente cu miros deosebit sau haine confectionate din anumite materiale datorita texturilor acestora.
  • Hiperactivitatea, deficitul de atentie - lipseste contactul vizual cu persoanele din jur, lipsa de cooperare, agresivitate, fobii specifice fata de anumite obiecte sau persoane.
  • Dificultatea in realizarea mai multor actiuni de tip multitask - se concentreaza asupra unei singure activitati sau obiect pe rand.

Diagnosticul tulburarii de spectru autist

Medicul psihiatru pediatru in colaborare cu psihologul clinician stabileste de cele mai multe ori diagnosticul de autism in urma unui consult de specialitate al copilului, insa procesul de evaluare necesita colaborare interdisciplinara cu implicarea intregii familii pentru asigurarea unei interventii de succes in cadrul terapiei.

De asemenea, este important de mentionat faptul ca:

  • Nu exista teste medicale standard (analize, investigatii) pentru diagnosticarea autismului.
  • Specialistul ca evalua in amanunt istoricul de dezvoltare si comportament al copilului.
  • Semnele autismului pot fi observate inca de la 18 luni, dar un diagnostic poate fi pus dupa varsta de 2 ani de catre un medic psihiatru pediatru cu experienta.
  • Nu toti copiii cu autism vor manifesta semnele si simptomele prezentate anterior, sau nu cu aceeasi intensitate, uneori diagnosticarea este posibila mai tarziu in copilarie.

Tratamentul autismului

Terapia comportamentala initiata cat mai timpuriu poate imbunatati abilitatile de comunicare si interactiune sociala ale pacientilor cu autism, cu ameliorarea semnificativa a comportamentelor repetitive.

Prin intermediul terapiei cognitiv comportamentale, copiii invata sa se integreze in societate si se dezvolta optim din punct de vedere emotional si cognitiv, aproape jumatate din pacientii inclusi in programele speciale tratament, ajungand sa poata duce o viata adulta normala.

De la caz la caz, in functie de dificultatile copilului si de severitatea manifestarilor clinice, terapiile aplicate pot varia si/ sau se pot ajusta pe parcurs (depinde de evolutia copilului). Sunt frecvent utilizate:

  • Analiza comportamentala aplicata (terapia ABA)
  • Terapia limbajului si a comunicarii (logopedie)
  • Terapia ocupaționala
  • Terapia fizica (mai ales pentru cei cu probleme de coordonare, mentinere a echilibrului etc)
  • Medicamentele pot fi administrate doar la recomandarea specialistului pentru ameliorarea simptomelor care afecteaza calitatea vietii. De asemenea, sunt copii cu TSA care se confrunta cu probleme gastrointestinale, cum ar fi constipatia, care necesita atentie medicala.

Uneori, se pot recomanda si pot fi folositoare si terapii alternative prin muzica, arta sau terapii senzoriale.

 

Referinte:

Consultant Medical Psih. Gabriela Ispas
Data publicării 02.04.2024