Cancerul mamar: simptome si calendar de investigatii

Cancerul este o afectiune in care celulele dintr-o anumita parte a corpului uman se inmultesc necontrolat si au consecinte nefaste asupra intregului organism. Cancerul mamar apare atunci cand celulele din san incep sa creasca in mod anormal, se inmultesc si se transforma intr-un nodul sau tumora. Investigatiile initiale pentru cancerul de san sunt reprezentate de un examen fizic, investigatii imagistice de tip mamografie si ecografie. In unele situatii, se efectueaza si un RMN. In cazul in care se depisteaza o tumora, se recolteaza tesut pentru biopsie pentru a evalua profilul bolii inainte de planificarea oricarui tip de tratament.

Cancerul mamar: simptome si calendar de investigatii

  • Stadiul de cancer de san incipient este reprezentat de boala non-invaziva (stadiul 0), care este limitata la ductele sau lobulii din san si care nu s-a raspandit in tesutul sanatos al sanului (faza a bolii cunoscuta sub denumirea de carcinom in situ).
  • Cancerul de san invaziv este raspandit in afara ductelor sau lobulilor, in tesuturile sanatoase sau chiar in afara sanului, in ganglionii limfatici sau organe aflate la distanta (stadiile I-IV).

Cuprins

Cat de important este screening-ul pentru cancer mamar?

Screening-ul este esential si poate salva vieti prin depistarea cancerului mamar in stadii incipiente, cand tumorile sunt mici. Diagnosticat precoce, ulterior tratamentulul cancerului de san este, de obicei, mai putin invaziv si mai eficient.
Studiile au aratat ca femeile care participa la programe de screening regulate au un risc semnificativ mai scazut de a muri din cauza cancerului de san.

Diagnosticul de cancer mamar necesita realizarea unei examinari histopatologice din zona suspecta de cancer.

Ajungerea la acest moment este ca urmare a investigatiilor, demarate fie dupa realizarea unui examen fizic de rutina sau pentru instalarea unor semne si simptome, fie dupa realizarea screening-ului periodic.

In tarile unde programele de screening sunt bine implementate si executate, majoritatea pacientelor ajung la medic pentru examinare si completarea investigatiilor ca urmare a acestui screening care le descopera anumite anomalii suspecte de cancer de san.

Totusi, pana la 15% dintre paciente se prezinta la medic pentru aparitia unui nodul sau mase la nivelul sanului, care nu a fost depistat la mamografie. Mai mult, aproximativ 30% dintre paciente se prezinta cu nodul mamar care a aparut in intervalul dintre doua mamografii de screening succesive.

O alta categorie de paciente, care se poate prezenta pentru aparitia unei umflaturi sau mase sau modificari ale pielii de la nivelul sanului, este cea a pacientelor care nu au acces la programele de screening sau care se afla sub varsta de 40 de ani, sub care screening-ul nu este indicat.

Implementarea si utilizarea screening-ului este de mare valoare pentru persoanele care sunt cele mai susceptibile de a dezvolta cancer de san si pentru care tratamentul precoce este mai eficient decat tratamentul ulterior in reducerea mortalitatii.

Cancer de san in Romania

Estimarile pentru Romania ale Centrului Comun pentru Cercetare arata ca in anul 2022 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer. La femei, cancerul de san este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat, fiind urmat de cancerul colorectal si cancerul de col uterin.
Potrivit Global Cancer Observatory (GCO, 2022), in tara noastra procentele sunt urmatoarele:

  • 26,8% cancer de san
  • 11,6% cancer colorectal
  • 7,1% cancer de col uterin.

Global, in ultimii 20 de ani, rata de incidenta a cancerului de san a cunoscut o scadere. Explicatia este data de instalarea importanta si permanenta a programelor de screening al cancerului de san.

Ratele mortalitatii prin cancer de san au scazut in ultimii 50 de ani. Aceasta scadere a mortalitatii se datoreaza imbunatatirii screening-ului cancerului de san si imbunatatirilor terapiei adjuvante.

Conform Institutului National de Sanatate Publica, in Profilul de tara privind cancerul (2023), incidenta cancerului in Romania se situeaza sub media Uniunii Europene, insa mortalitatea prin cancer este cu 7% mai mare decat media U.E, tendinta ce s-a mentinut constanta pe parcursul a zece ani. Mortalitatea peste media UE se datoreaza depistarii in stadii mai avansate.
Totodata, Romania raporteaza cele mai mici rate de participare la serviciile de testare pentru cele 3 cancere recomandate: cancerul de san, colorectal si de col uterin.

Care sunt semnele si simptomele cancerului de san?

Semnul clinic clasic pentru cancerul de san este prezenta nodulul de san sau masa mamara. De obicei, acesta apare sub forma unei leziuni dure, imobile, cu margini dificil de delimitat la palpare. Leziunea poate sa fie descoperita chiar de pacienta in cadrul autoexaminarii periodice intamplator sau de catre medic.

Prezenta nodulului nu inseamna insa ca pacienta are neaparat cancer mamar in faza incipienta. Diferenta dintre leziunea maligna si cea benigna este depistata doar de medicul de specialitate, in urma investigatiilor suplimentare.

Exista insa cateva semne care pot indica prezenta cancerului la san. Acestea sunt:

  • modificari de la nivelul tegumentului mamar cu ingrosarea sau denivelarea acestuia sau retractia lui, acel aspect de „coaja de portocala”
  • modificarea formei sau dimensiunii unuia dintre sani
  • retractia mamelonului daca acesta nu era retractat mai inainte
  • modificarea culorii pielii sanului.

Aceste modificari pot sugera instalarea formei inflamatorii a cancerului de san.

Un semn de prezenta a unui cancer de san avansat locoregional este depistarea de noduli sau mase la nivelul axilei sau deasupra claviculei, care pot indica extensia cancerului de san la nivelul ganglionilor limfatici axilari sau supraclaviculari.

Daca boala neoplazica mamara a metastazat, pot sa apara simptome sau semne care depind de organele la nivelul carora s-a extins cancerul.

Cel mai frecvent, metastazele apar la nivelul oaselor, ficatului si plamanilor. Prin urmare pot sa apara:

  • dureri osoase la nivelul membrelor sau spatelui
  • dureri abdominale
  • greata sau icter
  • tuse
  • dispnee

Ce faci atunci cand observi prezenta unui nodul mamar?

Prezenta unui nodul mamar impune efectuarea de investigatii suplimentare. In mod obisnuit, se recomanda efectuarea unei mamografii bilaterale si unei ecografii bilaterale a sanilor. Daca leziunea este suspecta se recomanda efectuarea unei biopsii.

Chiar daca mamografia este negativa, daca exista suspiciune clinica asupra nodulului, acesta nu trebuie ignorat, intrucat intre 5% si 15% din cancerele de san nu apar pe mamografii.

Ecografia mamara poate fi adesea utilizata pentru a distinge o leziune benigna de o leziune maligna.

Rezonanta magnetica nucleara este de obicei utilizata pentru a examina femeile cu risc crescut de cancer mamar. Desi aproape toate cancerele de san invazive capteaza gadolinium la RMN-ul de contrast, examinarea RMN nu este suficient de specifica pentru a evita necesitatea biopsiei.

Se poate astfel aplica screening-ul cancerului de san pe grupe de varsta, ceea ce configureaza un calendar de investigatii pentru screening.

Trebuie discutate cu pacientele despre beneficiile si daunele potentiale ale screening-ului cancerului de san si trebuie luate in considerare si propriile preferinte.

Cancerul mamar: simptome si calendar de investigatii

Care este calendarul de investigatii pentru cancerul de san?

  • Femeile cu varsta intre 50 si 69 ani trebuie sa efectueze mamografia la fiecare 2 ani. In intervalul de 50-69 ani incidenta cancerului de san este mai mare.
  • Pentru femeile cu risc crescut de a face cancer de san si antecedente de cancere familiale este indicat screening individualizat. Detectarea si tratarea cancerului mamar in stadii incipiente la femeile cu risc crescut are rolul de a scadea mortalitatea si morbiditatea.
  • Prezenta simptomelor si a antecedentelor familiale de cancer de san indica efectuarea investigatiei incepand de la varsta identificata ca risc crescut.

In cazul femeilor cu predispozitie genetica, cu varsta mai mare sau egala de 25 de ani, se recomanda:

  • Examen clinic mamar la fiecare 6-12 luni (incepand de la varsta identificata ca risc crescut).
  • Mamografie anuala (incepand cu 10 ani inainte de cel mai tanar caz in familie, dar nu mai devreme de 30 de ani).
  • e recomanda examinare RMN (incepand cu 10 ani inainte de cel mai tanar membru al familiei, dar nu mai putin de 25 de ani).

In cazul femeilor cu predispozitie genetica, cu varsta mai mica sau egala de 24 de ani, se recomanda:

  • Examen clinic mamar anual.
  • Constientizarea modificarilor patologice mamare.

Este suficienta doar examinarea clinica a sanilor?

Desi examinarea clinica senologica este esentiala pentru evaluarea femeilor cu afectiuni sau anomalii ale sanilor, ea nu este sustinuta de dovezi pentru a fi utilizata ca o metoda de screening singura.

Exista consensul expertilor ca examenul sanilor nu ar trebui sa fie singura metoda de screening utilizata.

Este sau nu utila autoexaminarea sanilor?

Autoexaminarea regulata a sanilor te ajuta sa iti cunosti mai bine propriul corp, astfel incat sa poti identifica mai usor orice modificare care ar putea indica o problema.

Este recunoscut faptul ca autoexaminarea sanilor poate fi un instrument de screening util si important, in special atunci cand este combinata cu:

  • Examene fizice regulate efectuate de catre un medic
  • Mamografie (potrivit calendarului de screening de cancer mamar)
  • Ecografie, RMN sau ambele ca investigatii complementare, in functie de indicatiile medicului.

Autoexaminarea sanilor este recomandata in primele zile dupa menstruatie deoarece sanii sunt mai putin sensibili. In perioada menopauzei, alege o zi in fiecare luna si aloca 5-10 minute pentru examinarea sanilor.

Cum se face autoexaminarea?

  • In fata oglinzii
  • Observa daca exista modificari de forma, dimensiune, culoare a sanilor sau mameloanelor.
  • Verifica daca exista retractii ale pielii sau mameloanelor, roseata, umflaturi ori secretii.
  • Intinsa pe pat cu mana asezata la ceafa
  • Foloseste varful celor 3 degete mijlocii, palpeaza usor cu miscari circulare intregul san, de la clavicula pana la baza sanului si de la stern pana la axila.
  • Apasa pe fiecare zona a sanului. Foloseste initial o presiune usoara, creste spre intensitate medie, apoi ferma.
  • Strange mamelonul pentru a verifica daca exista scurgeri la nivelul acestuia.
  • Foloseste mana dreapta pentru a examina sanul stang, apoi invers, repeta aceiasi pasi.
  • In timpul dusului
  • Este o alternativa a autoexaminarii in pozitie culcata, se foloseste aceeasi tehnica de palpare, se parcurg aceiasi pasi, cu mentiunea ca sapunul poate ajuta la o mai buna alunecare a degetelor pe piele.

La ce sa fii atenta?

  • Noduli sau zone care prezinta ingrosari
  • Schimbari de forma sau dimensiune
  • Secretii la nivelul mamelonului
  • Roseata, umflaturi sau denivelari ale pielii
  • Retractii ale pielii sau ale mamelonului.

Retine ca:

  • Nu toti nodulii sunt cancerosi, pot fi chisturi sau alte afectiuni benigne.
  • Daca observi ceva neobisnuit trebuie sa consulti medicul cat mai repede.
  • Autoexaminarea nu inlocuieste consultul medical. Chiar daca nu observi nimic ingrijorator in timpul palparii, este important sa mergi la controale medicale regulate.

Nu uita ca screeningul reprezinta o investitie in sanatate!