Cancerul mamar: simptome si calendar de investigatii
Cancerul este o afectiune in care celulele dintr-o anumita parte a corpului uman se inmultesc necontrolat si au consecinte nefaste asupra intregului organism.
Din toate tipurile de cancer existente, cancerul de san este doilea tip de cancer cel mai frecvent diagnosticat la nivel mondial, dupa cancerul de plaman. In ceea ce priveste femeile, cancerul de san este cel mai frecvent tip de cancer, rata de mortalitate situandu-l pe locul doi dupa cancerul de plaman.
Exista anumite diferente pe zone internationale, dar acestea sunt legate de schimbarile societatii: modificari ale aportului de grasimi, masa corporala, varsta la care apare menarha/si sau alaptarea, numarul mai mic de sarcini si o varsta mai avansata la prima nastere.
Global, in ultimii 20 de ani, rata de incidenta a cancerului de san a cunoscut o scadere. Explicatia este data de instalarea importanta si permanenta a programelor de screening a cancerului de san.
Ratele mortalitatii prin cancer de san au scazut in ultimii 50 de ani. Aceasta scadere a mortalitatii se datoreaza imbunatatirii screening-ului cancerului de san si imbunatatirilor terapiei adjuvante.
Articol realizat de Dr. Petru Petrisor - Medic primar Chirurgie Generala
Cuprins
- Cat de important este screening-ul pentru cancer mamar?
- Cancer de san in Romania
- Care sunt semnele si simptomele cancerului de san?
- Ce faci atunci cand observi prezenta unui nodul mamar?
- Care este calendarul de investigatii pentru cancerul de san?
- Calendar de investigatii cancer de san: Varsta sub 40 de ani
- Calendar de investigatii cancer de san: Varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani
- Calendar de investigatii cancer de san: Varsta intre 50 si 74 de ani
- Calendar de investigatii cancer de san: Varsta de 75 de ani
- Este suficienta doar examinarea clinica a sanilor?
- Este sau nu utila autoexaminarea sanilor?
Cat de important este screening-ul pentru cancer mamar?
Terapia adjuvanta reuseste sa salveze vieti, daca va trata cancer de san depistat precoce. Femeile de 40 pana la 69 de ani care efectueaza mamografie de screening au un risc cu 60% mai mic de a muri de cancer de san la 10 ani dupa diagnostic. Riscul de a muri la 20 de ani de la diagnostic ajunge la 47% fata de femeile care nu iau parte la screening.
Diagnosticul de cancer mamar necesita realizarea unei examinari histopatologice din zona suspecta de cancer.
Ajungerea la acest moment este ca urmare a investigatiilor, demarate fie dupa realizarea unui examen fizic de rutina sau pentru instalarea unor semne si simptome, fie dupa realizarea screening-ului periodic.
In tarile unde programele de screening sunt bine implementate si executate, marea majoritate a pacientelor ajung la medic pentru examinare si completarea investigatiilor ca urmare a acestui screening care le descopera anumite anomalii suspecte de cancer de san.
Totusi, pana la 15% dintre paciente se prezinta la medic pentru aparitia unui nodul sau mase la nivelul sanului, care nu a fost depistata la mamografie. Mai mult, aproximativ 30% dintre paciente se prezinta cu nodul mamar care a aparut in intervalul dintre doua mamografii de screening succesive.
O alta categorie de paciente, care se poate prezenta pentru aparitia unei umflaturi sau mase sau modificari ale pielii de la nivelul sanului, este cea a pacientelor care nu au acces la programele de screening sau care se afla sub varsta de 40 de ani, sub care screening-ul nu este indicat.
Implementarea si utilizarea screening-ului este de mare valoare pentru persoanele care sunt cele mai susceptibile de a dezvolta cancer de san si pentru care tratamentul precoce este mai eficient decat tratamentul ulterior in reducerea mortalitatii.
Cancer de san in Romania
In Romania, incidenta cancerului de san in perioada 2007-2016 a prezentat o crestere de la 24,0%000 locuitori (2007) şi 28,0%000 locuitori (2016). In aceasta perioada valorile incidentei prin cancer de san au oscilat usor, cea mai mica valoare inregistrandu-se in 2008 (4 723 cazuri cu o rata a incidentei de 22,0%000 locuitori), iar cele mai mari valori inregistrandu-se in 2014 (5 896 cazuri si o rata a incidentei de 29,6%000 locuitori).
Incidentei cancerului de san in mediul urban, ca si cea din mediul rural, in Romania, in perioada 2007-2016, este cu mult mai mare la grupa de varsta peste 65 de ani, fata de celelalte doua grupe de varsta, si fata de total tara. Valorile ratelor variaza pe an, dar au un tendinta ascendenta.
Compararea ratelor inregistrate in mediul urban cu cel rural, in perioada 2007-2016, arata ca incidenta este mult mai mare in mediul urban in toti anii. Frecventa cea mai mare este la grupa de varsta peste 65 de ani, avand valori mult mai mari in mediul urban decat in mediul rural. La toate grupele de varsta, incidentele sunt mai mari in mediul urban fata de cel rural.
Prognoza pana in anul 2025 pentru incidenta cancerului de san in Romania arata o tendinta de crestere continua a cazurilor noi de cancer de san. Este estimat ca se va ajunge la o valoare de 34,6% la 1000 de locuitori. Aceasta crestere estimata obliga la o mai mare atentie acordata depistarii precoce a acestei boli prin screening, pentru a determina o reducere a mortalitatii prin aceasta boala.
La nivel national a fost demarat in 2018 proiectul de implementare a Programului pilot pentru depistarea precoce a cancerului de san, prevazut a se derula pe o perioada de 5 ani.
Majoritatea femeilor prezinta un risc mediu (mai putin de 15% risc pe viata) de a dezvolta cancer de san. Pentru acestea varsta este cel mai important factor pentru decizia legata de momentul la care urmeaza a fi examinata pacienta, deoarece incidenta cancerului de san creste odata cu varsta.
Incidenta cancerului de san este destul de scazuta sub varsta de 40 de ani, apoi incepe sa creasca odata cu imbatranirea femeilor.
Care sunt semnele si simptomele cancerului de san?
Semnul clinic clasic pentru cancerul de san este prezenta nodulul de san sau masa mamara. De obicei, acesta apare sub forma unei leziuni dure, imobile, cu margini dificil de delimitat la palpare. Leziunea poate sa fie descoperita chiar de pacienta in cadrul autoexaminarii periodice sau intamplator, sau de catre medic.
Prezenta nodulului nu inseamna insa ca pacienta are neaparat cancer mamar in faza incipienta. Diferenta dintre leziunea maligna si cea benigna este depistata doar de medicul de specialitate, in urma investigatiilor suplimentare.
Exista insa cateva semne care pot indica prezenta cancerului la san. Acestea sunt:
- modificari de la nivelul tegumentului mamar cu ingrosarea sau denivelarea acestuia sau retractia lui, acel aspect de „coaja de portocala”
- modificarea formei sau dimensiunii unuia dintre sani
- retractia mamelonului daca acesta nu era retractat mai inainte
- modificarea culorii pielii sanului.
Aceste modificari pot sugera instalarea formei inflamatorii a cancerului de san.
Un semn de prezenta a unui cancer de san avansat locoregional este depistarea de noduli sau mase la nivelul axilei sau deasupra claviculei, care pot indica extensia cancerului de san la nivelul ganglionilor limfatici axilari sau supraclaviculari.
Daca boala neoplazica mamara a metastazat, pot sa apara simptome sau semne care depind de organele la nivelul carora s-a extins cancerul.
Cel mai frecvent, metastazele apar la nivelul oaselor, ficatului si plamanilor. Prin urmare pot sa apara:
- dureri osoase la nivelul membrelor sau spatelui
- dureri abdominale
- greata sau icter
- tuse
- dispnee
Ce faci atunci cand observi prezenta unui nodul mamar?
Prezenta unui nodul mamar impune efectuarea de investigatii suplimentare. In mod obisnuit, se recomanda efectuarea unei mamografii bilaterale si unei ecografii bilaterale a sanilor. Daca leziunea este suspecta se recomanda efectuarea unei biopsii.
Chiar daca mamografia este negativa, daca exista suspiciune clinica asupra nodulului, acesta nu trebuie ignorat, intrucat intre 5% si 15% din cancerele de san nu apar pe mamografii.
Ecografia mamara poate fi adesea utilizata pentru a distinge o leziune benigna de o leziune maligna.
Rezonanta magnetica nucleara este de obicei utilizata pentru a examina femeile cu risc crescut de cancer mamar. Desi aproape toate cancerele de san invazive capteaza gadolinium la RMN-ul de contrast, examinarea RMN nu este suficient de specifica pentru a evita necesitatea biopsiei.
Se poate astfel aplica screening-ul cancerului de san pe grupe de varsta, ceea ce configureaza un calendar de investigatii pentru screening.
Trebuie discutate cu pacientele despre beneficiile si daunele potentiale ale screening-ului cancerului de san si trebuie luate in considerare si propriile preferinte.
Care este calendarul de investigatii pentru cancerul de san?
Mai multe grupuri de experti au elaborat recomandari legate de varsta pentru initierea screening-ului.
La nivel international s-a ajuns la consensul ca mamografia de screening este standardul de aur in depistarea precoce a leziunilor maligne de la nivelul sanilor. Exista totusi diferente de opinie in ceea ce priveste varsta la care trebuie initiat screening-ul pentru cancerul de san. Un alt consens este ca femeile trebuie sa fie examinate clinic anual de catre medic senolog. Examinarea RMN este indicata pentru femeile cu risc crescut de cancer de san.
Calendar de investigatii cancer de san: Varsta sub 40 de ani
Nici un ghid de screening nu recomanda screening-ul de rutina pentru femeile cu risc mediu care sunt sub 40 de ani. La acestea, incidenta cancerului de san este scazuta, performanta de depistare a cancerului de san prin mamografie este scazuta, cu valoare predictiva slaba.
Calendar de investigatii cancer de san: Varsta cuprinsa intre 40 si 49 de ani
Majoritatea grupurilor de experti din Statele Unite incurajeaza screening-ul la 1 an sau 2 ani pentru femeile de 40 de ani, dar in urma unor discutii comune cu pacientele in jurul beneficiilor si riscurilor metodelor de screening.
Unele grupuri recomanda chiar inceperea de la varsta de 45 de ani, cu o frecventa anuala pana la varsta de 55 ani, apoi scazuta la 2 ani.
Deciziile privind screening-ul in aceasta grupa de varsta depind in mare masura de valorile si preferintele pacientei. Screening-ul poate fi efectuat daca pacienta are ingrijorari importante cu privire la cancerul de san si este dispusa sa accepte posibilitatea unui rezultat fals pozitiv sau a unui diagnostic excesiv impreuna cu evaluarile ulterioare si tratamentul rezultat.
In schimb, o femeie la varsta de 40 de ani poate considera ca informatiile culese in timpul luarii deciziilor comune ii ofera un argument convingator pentru a decide sa amane screening-ul prin mamografie.
Ghidurile europene de screening recomanda inceperea screening-ului odata cu varsta de 50 de ani, la 3 ani.
Calendar de investigatii cancer de san: Varsta intre 50 si 74 de ani
Este sugerat screening-ul cancerului de san prin mamografie pentru femeile cu risc mediu, in mod obisnuit, la fiecare 1 an pana la 2 ani, in functie de factorii de risc si preferintele unei femei.
Cu toate acestea, recomandarile privind frecventa screening-ului mamografic pentru aceasta grupa de varsta variaza intre grupurile de experti.
Calendar de investigatii cancer de san: Varsta de 75 de ani
Este recomandat ca femeilor de peste 75 de ani sa li se ofere screening doar daca speranta lor de viata este de cel putin 10 ani. Pentru aceste femei care aleg sa treaca prin screening este considerata adecvata o frecventa a screening-ului la 2 ani.
Trebuie stiut ca ecografia de screening nu este recomandata femeilor cu risc mediu pentru ca nu a fost evaluata ca strategie de screening pentru reducerea mortalitatii la populatia cu risc mediu. Ecografia mamara este frecvent utilizata pentru urmarirea diagnosticului unei anomalii descoperite la screening-ul prin mamografie pentru a clarifica caracteristicile unei leziuni potentiale.
Este suficienta doar examinarea clinica a sanilor?
Desi examinarea clinica senologica este esentiala pentru evaluarea femeilor cu afectiuni sau anomalii ale sanilor, ea nu este sustinuta de dovezi pentru a fi utilizata ca o metoda de screening singura.
Exista consensul expertilor ca examenul sanilor nu ar trebui sa fie singura metoda de screening utilizata.
Este sau nu utila autoexaminarea sanilor?
Mai multe studii au aratat lipsa de beneficii a autoexaminarii sanilor si o rata mai mare de benignitate a biopsiei sanilor bazata pe autoexaminare.
Femeile care aleg totusi sa efectueze autoexaminarea sanilor trebuie instruite pentru a o efectua intr-un mod adecvat pentru putea diferentia tesutul normal de zone suspecte. Ele trebuie sa inteleaga ca autoexaminarea este o metoda adjuvanta, dar nu un substitut pentru mamografie si ca trebuie sa se prezinte la medic daca vor constata anomalii ale sanilor.
OMS recomanda autoexaminarea ca o modalitate de a imputernici femeile si de a sensibiliza femeile cu risc, mai degraba decat ca metoda de screening.
Patologia benigna si maligna a sanilor reprezinta o arie vasta care poate crea pacientelor dezorientare, lipsa de siguranta si anxietate. Femeile cu risc de cancer de san au nevoie de a fi indrumate si ajutate sa navigheze prin multitudinea de informatii, uneori contradictorii, pentru a putea alege planul cel mai bun de rezolvare a problemei lor senologice.
Daca aveti suspiciunea unei leziuni maligne de san sfatul este sa va prezentati la medic senolog pentru a putea fi ghidate si ajutate adecvat.