Gonartroza: lucruri mai putin stiute

Gonartroza, cunoscuta si sub denumirea de artroza genunchiului, este o boala comuna care afecteaza articulatia genunchiului. Aceasta este caracterizata prin deteriorarea progresiva a cartilajului articular, ceea ce duce la durere, rigiditate si pierderea functionalitatii genunchiului. Desi este o afectiune destul de raspandita, exista anumite aspecte mai putin cunoscute ale gonartrozei, pe care le aflati din acest material. Tot din acest material aflati si daca gonartroza poate fi tratata.

Cuprins:   

Pe langa factorii de risc clasici pentru gonartroza, precum varsta inaintata, supraponderabilitatea si leziunile anterioare ale genunchiului, exista si alti factori mai putin cunoscuti care pot contribui la dezvoltarea acestei afectiuni.

Deficienta de vitamina D, posibil responsabila de aparitia gonartrozei

De exemplu, studiile recente au evidentiat legatura dintre gonartroza si nivelurile scazute de vitamina D in organism. Deficienta de vitamina D poate afecta sanatatea oaselor si poate creste riscul de deteriorare a cartilajului genunchiului.

Exista mai multe mecanisme prin care deficienta de vitamina D poate contribui la dezvoltarea gonartrozei. Primul aspect este legat de rolul vitaminei D in mentinerea sanatatii cartilajului articular. Vitamina D poate ajuta la stimularea sintezei de colagen, o proteina esentiala pentru structura si rezistenta cartilajului. De asemenea, vitamina D poate influenta procesele de reparare si regenerare a cartilajului.

Un alt aspect important este legat de rolul vitaminei D in reducerea inflamatiei. Gonartroza este asociata cu un raspuns inflamator cronic in articulatia genunchiului. Deficienta de vitamina D poate contribui la cresterea inflamatiei in zona genunchiului si la deteriorarea cartilajului.

De asemenea, vitamina D poate influenta si metabolismul calciului si al fosforului, doi nutrienti esentiali pentru sanatatea oaselor. Deficienta de vitamina D poate duce la o absorbtie inadecvata a acestor minerale, ceea ce poate afecta densitatea si rezistenta oaselor. Aceasta poate creste riscul de leziuni si traumatisme la nivelul genunchiului, favorizand dezvoltarea gonartrozei.

Este important de mentionat ca deficienta de vitamina D nu este singurul factor responsabil pentru aparitia gonartrozei.

Femeile aflate la menopauza au risc crescut de gonartroza

Hormonii joaca un rol semnificativ in dezvoltarea gonartrozei. De exemplu, estrogenul, hormonul specific feminin, ofera protectie cartilajului articular. Prin urmare, femeile aflate in postmenopauza, cand nivelurile de estrogen scad semnificativ, prezinta un risc crescut de a dezvolta gonartroza. De asemenea, exista dovezi care sugereaza ca hormonii tiroidieni pot influenta, de asemenea, dezvoltarea acestei afectiuni.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Durerea, principalul simptom al gonartrozei

Cel mai des intalnit simptom al gonartrozei este durerea in zona genunchiului. Durerea poate fi resimtita ca o senzatie de intepatura sau de arsura si poate varia in intensitate, de la usoara pana la severa. Aceasta poate fi prezenta atat in timpul activitatilor fizice, cum ar fi mersul pe jos sau urcarea scarilor, cat si in repaus.

Durerea este adesea amplificata dupa perioade indelungate de inactivitate, cum ar fi dormitul sau statul in aceeasi pozitie. De asemenea, durerea poate fi exacerbata de activitati intense sau repetitive, care implica flexarea si indreptarea genunchiului.

Pe langa durere, gonartroza poate provoca si rigiditate articulara. Persoanele afectate pot simti ca genunchiul este greoi si ca se misca cu dificultate, mai ales dimineata sau dupa perioade prelungite de inactivitate. Rigiditatea poate afecta flexibilitatea genunchiului si poate limita gama de miscare a acestuia.

Un alt simptom comun al gonartrozei este inflamatia genunchiului. Articulatia poate deveni umflata, rosie si sensibila la atingere. Aceasta inflamatie poate fi rezultatul unei reactii inflamatorii la deteriorarea cartilajului articular sau poate fi cauzata de acumularea de lichid in articulatie.

Identificarea si tratamentul precoce al gonartrozei pot ajuta la gestionarea simptomelor si la mentinerea unei calitati de viata optime pentru persoanele afectate.

De ce este periculoasa gonartroza?

Gonartroza poate fi considerata periculoasa din mai multe motive:

Durere si pierdere a functionalitatii: Gonartroza provoaca durere persistenta in zona genunchiului, ceea ce poate afecta semnificativ calitatea vietii persoanelor afectate. Durerea constanta poate limita activitatile zilnice, cum ar fi mersul pe jos, urcatul scarilor sau chiar efectuarea sarcinilor simple. De asemenea, rigiditatea si pierderea mobilitatii genunchiului pot conduce la o scadere semnificativa a functionalitatii, afectand capacitatea de a participa la activitati sportive sau recreative.

Reducerea calitatii vietii: Gonartroza poate avea un impact negativ asupra calitatii vietii generale a unei persoane. Durerea cronica si limitarile functionale pot duce la frustrare, stres si izolare sociala. Persoanele afectate pot deveni dependente de alte persoane pentru indeplinirea sarcinilor de zi cu zi si pot experimenta o scadere a stimei de sine si a independentei.

Disabilitate si invaliditate: Gonartroza netratata sau neglijata poate progresa in stadii avansate, in care articulatia genunchiului devine grav deteriorata. Aceasta poate duce la disabilitati semnificative si chiar la invaliditate, in care persoana afectata nu mai poate sa se deplaseze in mod normal si poate necesita asistenta permanenta sau dispozitive de mobilitate.

Complicatii asociate: Gonartroza poate fi asociata cu unele complicatii grave. De exemplu, inflamatia cronica din zona genunchiului poate creste riscul de dezvoltare a artritei reumatoide, o afectiune autoimuna care afecteaza articulatiile. De asemenea, deformarile articulare si instabilitatea genunchiului pot creste riscul de cadere si de alte leziuni asociate.

Tocmai de aceea este important consultul de specialitate, de la aparitia primelor simptome.

 

Bibliografie:

  • Arden, N. and Nevitt, M.C., 2006. Osteoarthritis: epidemiology. Best practice & research Clinical rheumatology20(1), pp.3-25.
  • Buckwalter, J.A., Saltzman, C. and Brown, T., 2004. The impact of osteoarthritis: implications for research. Clinical Orthopaedics and Related Research (1976-2007)427, pp.S6-S15.
  • Wieland, H.A., Michaelis, M., Kirschbaum, B.J. and Rudolphi, K.A., 2005. Osteoarthritis—an untreatable disease?. Nature reviews Drug discovery4(4), pp.331-344.
  • Zhang, Y. and Jordan, J.M., 2010. Epidemiology of osteoarthritis. Clinics in geriatric medicine26(3), pp.355-369.