Medicover
Ce sunt alergiile
Medicul specialist Denisa Dumitru defineste alergiile ca fiind niste reactii exagerate ale sistemului imun la anumiti stimuli. De regula, pacientii tolereaza bine acesti stimuli, nu ii percep ca fiind nocivi, insa sunt anumite conditii, sunt anumite persoane care, sub actiunea lor, au niste reactii exagerate. Atunci apare o reactie inflamatorie, care se manifesta mai departe ca o alergie.
Cum se manifesta alergiile?
Principalele simptome la cea mai comuna forma de alergie, rinita alergica, sunt:
- stranuturile abundente
- nasul infundat
- secretie nazala apoasa abundenta
- mancarimi de nas, de ochi, uneori chiar si mancarimi de piele.
- Pe langa asta poate sa apara si o hiperlacrimatie. Aceleasi reactii le au si cei alergici la praf, mucegai sau par de animale.
Alergiile alimentare dau reactii cutanate, de asemenea si cele solare si cele la intepaturi de insecte.
Cum recunoastem o alergie?
De multe ori oamenii tind sa confunde simptomele alergiei cu cele ale unei raceli. Diferentele exista si tin atat de manifestari, cat si de durata acestora. Teoretic, o raceala nu ar trebui sa dureze mai mult de 7 zile. Alergia dureaza mult mai mult. Sezoanele de polenizare dureaza undeva intre 3-4 saptamani pana la doua luni. Apoi, intr-o alergie nu apare febra, cu siguranta, iar secretiile nazale sunt apoase, nu sunt purulente.
Care sunt cele mai comune tipuri?
- Rinita alergica (denumita si febra fanului, specifica primaverii)
- La ambrozie (intalnita in august- septembrie)
- La intepaturile de insecte
- Perene (praf, mucegaiuri, epitelii de animale)
- La soare
- Alergii alimentare
- Alergii medicamentoase
- Dermatita atopica, o afectiune a pielii, de natura alergica, ce se mai numeste si eczema
"Rinita alergica este cea mai frecventa alergie si vine hotarat din urma cea la ambrozie. Alergiile alimentare si cele medicamentoase sunt ceva mai rare, reactiile sunt insa mai severe, pot fi chiar amenintatoare de viata", sublinaza medicul specialist Denisa Dumitru.
Specialistul mai atrage atentia ca, din pacate, o alergie netratata se poate agrava destul de mult. Astfel, de la o rinita, se poate ajunge la astm, destul de usor. "Dupa astm, pacientii pot face crize destul de severe care sa duca inclusiv la anafilaxie, care este o reactie amenintatoare de viata.
Pe de alta parte, alergiile alimentare sau medicamentoase, care initial se manifesta cu simptome mai usoare, gen urticarie, leziuni cutanate, ulterior pot sa ajunga la angio-edemuri, umflaturi de buze, de ochi de limba, chiar umflaturi la nivelul faringelui, iarasi ducand la aceeasi problema de soc anafilactic".
Alimente care pot crea alergii
- ouale, in special albusul
- pestele
- laptele
- nucile care cresc in copaci
- arahidele
- graul
- soia
- crustaceele
In cazul copiilor mici, la sugari, proteina laptelui de vaca este cea mai frecventa alergie care apare, aprecieaza medicul alergolog Denisa Dumitru. Odata cu inaintarea in varsta si cu diversificarea, cele mai frecvente sunt la ou, la alune, arahide, de altfel si cele mai severe.
In ce priveste fructele, specialistul vorbeste mai degraba de niste reactii de hipersensibilitate, nu neaparat alergii. Ea spune ca atunci cand incercam sa facem niste teste pe fructele respective, foarte foarte rar s-a intamplat ca testele sa iasa pozitive. Copiii au si aceasta particularitate, dezvolta tot felul de reactii de hipersensibilitate. Asta inseamna reactii asemanatoare cu alergiile, insa nu pot fi documentate prin teste alergenice.
Alergiile si intoleranta la anumite alimente pot fi confundate de pacienti, mai spune medicul, dar diferente exista si in simptomatologie. Tipicul alergiei alimentare se manifesta cu aparitia unor leziuni cutanate (urticarie, angio-edem), pe cand intoleranta se manifesta cu aparitia de tulburari gastro-intestinale, mai frecvent. Foarte, foarte rar, intolerantele se manifesta si cu leziuni cutanate, insa alergiile alimentare pot sa aiba si ele ceva simptome gastro-intestinale.
Cum se testeaza alergiile?
Sunt doua metode principale de diagnostic: testele cutanate prick si panelurile din sange.
Testele cutanate prick sunt recomandate in principal pentru ca sunt o metoda neinvaziva, nu necesita recoltare de sange, iar rezultatul il avem in mai putin de 30 de minute. E suficienta o singura vizita in cabinetul medicului alergolog si pacientul poate pleca cu un diagnostic de certitudine, spune medicul specialist.
Pentru panelurile din sange, practic se recolteaza sange ce se interpreteaza in laborator.
Dureaza in jur de una-doua saptamani, dar acestea sunt recomandate mai ales atunci cand pacientul se afla pe o medicatie anti-histaminica ce nu poate fi intrerupta.
Testarea cutanata prick necesita intreruperea oricarui tratament pentru alergie si abia apoi se pot face testele, subliniaza dr. Dumitru.
Cum apar alergiile?
Cu alergiile nu ne nastem, insa ne putem naste cu o predispozitie genetica de a dezvolta mai departe alergii, da asigurari alergologul. Exista o componenta familiala, insa, pe de alta parte, sunt factorii de mediu cei care influenteaza. Poluarea, o igiena exagerata, alimentatia, conditiile de viata, conditiile de munca, toate acestea pot duce mai departe la dezvoltarea unei alergii.
Din propria sa experienta, medicul specialist Denisa Dumitru a constatat ca alergiile pot aparea la orice varsta, chiar si la 90 de ani. Teoretic, acestea apar undeva in jurul perioadei de pubertate, pana la maximum 30-40 de ani. Insa se pare ca lucrurile nu sunt chiar asa, spune medicul, care adauga: la ambrozie am avut aceasta supriza cu pacienti de 87 de ani, care pana la varsta respectiva nu au avut nicio problema. Au venit spunandu-mi ca in toamna au avut simptome … a fost putin ciudat initial, dupa care facand testele respective, intr-adevar ei aveau dreptate. Tocmai ce dezvoltasera o alergie!
Cum se trateaza alergiile?
Copiii care dezvolta alergii alimentare se pot vindeca odata cu trecerea timpului si pot ajunge sa tolereze alimentul respectiv fara absolut nicio reactie, spune medicul. Insa, ca adult diagnosticat cu alergie, din pacate nu te poti vindeca de la sine, atrage atentia dr Dumitru, care adauga insa ca exista variante de desensibilizare, vaccinuri specifice. Acestea produc vindecare alergiei pe termen lung.
Exista doua tipuri de vaccinare. Pentru cel injectabil, este o schema terapeutica, unde vaccinul trebuie administrat o data pe luna. Aici vorbim de doza de mentinere, pentru ca exista initierea, unde automat el trebuie administrat in doze crescande, saptamanal.
Pentru cel administrat sublingual, pacientul isi administreaza singur, acasa, in fiecare zi, cateva picaturi sub limba.
Acest vaccin pentru alergii este mai mult decat vaccinul antigripal. Teoretic se face pe toata perioada alergenului incriminat. Daca vorbim de un alergen peren, care dureaza tot anul, acest vaccin trebuie administrat tot anul respectiv, timp de 4 ani. Specialistii spun undeva intre 3 si 5 ani, dar cam 4-5 ani se face de regula, considera dr. Denisa Dumitru.
Daca vorbim de o alergie sezoniera, vaccinul se incepe undeva cu 4 luni inaintea sezonului si se mentine pe toara durata sezonului, in medie cam 6-7 luni pe an.
Metode de protectie impotriva alergenilor
Exista filtre de polen, masti, ochelari, insa nu ne ofera certitudinea ca ne putem feri, nu ne ofera garantia ca simptomele vor fi ameliorate fara un tratament specific, subliniaza medicul specialist Denisa Dumitru. Cel mai bine ne ferim de polen daca incercam sa avem cat mai putine activitati in exterior in momentul in care este sezonul de polenizare si momentul in care el atinge varful maxim.
Exista un calendar al circulatiei polenului in natura, aminteste medicul. Intitial, in momentul in care incepe primavara, februarie- martie, apar polenurile de arbori, tipice. Dupa care urmeaza febra fanului sau polenul de graminee, undeva prin mai-iunie, iar la sfarsitul lui iulie, ambrozia, pana spre septembrie, maxim octombrie.
La ce suntem insa alergici, putem afla cu exactitate in urma testelor, iar in functie de asta, putem decide daca vrem sa ne chinuim an de an cu tratamente punctuale, in perioada de varf a manifestarilor sau ne vaccinam.