Boala celiaca: simptome, diagnostic si tratament

Boala celiaca este o afectiune digestiva autoimuna reprezentata de o reactie inflamatorie a intestinului subtire generata dupa ingestia de gluten alimentar. Boala celiaca cunoscuta si sub denumirea de enteropatie glutenica reprezinta o afectiune digestiva cu manifestare multisistemica, care evolueaza cu inflamatia intestinului subtire in cazul persoanelor cu sensibilitate la gluten. In plus fata de manifestarile adultului, boala celiaca la copii poate determina malabsorbtie, cu riscul aparitiei retardului de crestere si dezvoltare.
Boala celiaca: simptome, diagnostic si tratament

Cuprins

Ce este glutenul si ce efecte produce la pacientii cu boala celiaca?

Ce este glutenul? Glutenul este o proteina regasita in grau, dar si in alte cereale precum secara si orzul, cereale care consumate de catre pacienti cu intoleranta la gluten, determina manifestari digestive specifice bolii celiace.

Concret, atunci cand persoanele cu boala celiaca consuma un aliment care contine gluten, odata ce glutenul a ajuns in intestinut subtire, sistemul imunitar va “ataca intrusul/ inamicul” producand anticorpi impotriva lui si provocand daune intestinului subtire care nu va mai functiona corect in acest conditii. Astfel, vor aparea simptome precum sindromul diareic si malabsorbtia nutrientilor alimentari, ceea ce va asocia alte afectiuni medicale – malnutritie sau alimentatie defectuoasa, anemie, probleme dentare, spre exemplu, de aici caracterul multisistemic al bolii celiace.

Care sunt cauzele bolii celiace?

Cunoscuta si sub denumirea de enteropatie glutenica, boala celiaca este data de intoleranta organismului la glutenul alimentar si poate lua forma unei patologii sistemice cu afectare multiorganica.

  • Riscul de a mosteni boala celiaca este mai crescut in cazul persoanelor care au rude de gradul I cu intoleranta la gluten sau o forma a dermatitei herpetiforme.
  • Pacientii cu diagnosticati cu diabet zaharat de tip I, sindrom Down, sindrom Turner, tiroidita autoimuna, colita microscopica sau boala Addison sunt mai predispusi la aparitia enteropatiei glutenice comparativ cu populatia generala.
  • Boala celiaca la copii poate fi favorizata de alimentatia exclusiva cu lapte artificial in primele luni de viata sau de infectiile gastrointestinale cu germeni enteropatogeni specifici acestei categorii de varsta (E.coli enteropatogen, Klebsiella spp.)

Factori de risc

  • Demografici - boala celiaca are o prevalenta mai ridicata in Europa de Nord, unde se estimeaza ca afecteaza aproape 1% din totalul populatiei.
  • Predispozitia genetica - sunt 10% sanse ca o persoana sa aiba intoleranta la gluten daca o ruda de gradul I (parintii) are boala celiaca. Se cunoaste faptul ca circa 97% dintre pacientii diagnosticati cu boala celiaca au o mutatie genetica asociata cu aceasta afectiune medicala (HLA-DQ2 sau HLA-DQ8).
  • Boala celiaca este mai comuna la persoanele cu anumite tulburari cromozomiale, precum sindromul Down.

Alti factori de risc pentru boala celiaca:

  • Sindromul Turner (boala cromozomiala, genetica)
  • Sindromul Williams (boala cromozomiala, genetica)
  • Afectiuni autoimune
  • diabet zaharat de tip 1
  • artrita reumatoida
  • colita microscopica
  • boala Addison.

Boala celiaca simptome

Boala celiaca la adulti se manifesta in mod frecvent prin simptome care sugereaza atat afectare digestiva reprezentata de inflamatia cronica cu distrugerea mucoasei intestinale si malabsorbtie consecutiva, cat si extraintestinala:

  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Diaree cronica
  • Steatoree (eliminarea de grasimi in scaun)
  • Constipatie
  • Distensie abdominala (balonare)
  • Dureri abdominale
  • Gaze intestinale
  • Pierdere in greutate
  • Crampe musculare ce apar din cauza deficitului de calciu si magneziu provocate de absorbtia intestinala scazuta
  • Oboseala si slabiciune
  • Dureri de cap
  • Maini reci, unghii casante
  • Carii dentare, pete pe dinti sau dinti cu aspect translucid
  • Afte bucale
  • Menstruatii neregulate sau pierderi de sarcina repetate, dificultati in a obtine o sarcina
  • Ataxie glutenica (manifestare neurologica)
  • Caderea parului.

Complicatii boala celiaca

Pe termen lung, boala celiaca poate determina aparitia unor complicatii, iar printre acestea se numara:

  • Anemie
  • Osteoporoza
  • Intoleranta la lactoza
  • Malnutritie
  • Dermatita herpetiforma (leziuni cutanatate sub forma de vezicule cu lichid)
  • Ulcere ale mucoasei bucale
  • Parestezii la nivelul membrelor superioare si inferioare secundare injuriei sistemului nervos
  • Deteriorare cognitiva
  • Dureri articulare
  • Hiposplenism (afectarea functiei splinei).

Complicatiile oncologice care pot afecta pacientii cu boala celiaca sunt reprezentate de tumori ale intestinului subtire si limfoame intestinale.

Simptome boala celiaca la copii

Simptomele bolii celiace in cazul copiilor sunt similare celor intalnite la adulti. La aceasta categorie de pacienti mai pot fi observate manifestari neurologice reprezentate de:

  • Dificultate in coordonarea miscarilor
  • Crize convulsive
  • Deficit de atentie cu hiperactivitate ADHD
  • Dificultati de invatare.

Boala celiaca la copil determina in mod frecvent deficit staturo-ponderal, intarzierea instalarii pubertatii, deteriorarea smaltului dentar si stare de iritabilitate permanenta.

Cum se stabileste diagnosticul de boala celiaca?

Variabilitatea simptomatologiei in cazul acestei boli poate ingreuna stabilirea diagnosticului clinic, astfel ca in anumite situatii este necesara efectuarea unor teste de sange care sa puna in evidenta:

  • Anticorpi anti transglutaminaza de tip IgG (se determina din sange venos periferic)
  • Anticorpi anti Endomysium de tip IgG
  • Transglutaminaza tisulara
  • Anticorpi anti gliadina de tip IgG si IgA
  • Teste genetice de stabilire a fenotipului HLA DQ2/DQ8 (mutatie genetica ce dicteaza aparitia bolii)
  • Biopsia mucoasei duodenale evidentiaza atrofia vilozitatilor intestinale (considerata “gold standard” in stabilirea diagnosticului bolii celiace).

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Societatea Europeana de Pediatrie pentru Gastroenterologie Boli Hepatice si Nutritie propune ca in cazul copiilor cu boala celiaca, diagnosticul sa se stabileasca pe baza genotiparii HLA. In situatia in care rezultatul pentru acest tip de anticorpi este negativ, biopsia mucoasei duodenale ramane pe ultimul loc, altfel spus un rezultat HLA negativ ajuta clinicianul sa evite biopsia la copii.

Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticarea enteropatiei glutenice sunt reprezentate de:

  • Endoscopia digestiva superioara care permite vizualizarea si biopsierea leziunilor mucoasei intestinale
  • Endoscopia cu enterocapsula - enterocapsula reprezinta un dispozitiv medical de dimenisunea unei capsule vitaminice prevazut cu o camera wireless ce permite vizualizarea intregului sistem digestiv in timp real, pe masura ce se deplaseaza de-a lungul acestuia.

In anumite situatii, medicul poate solicita efectuarea unei biopsii de piele pentru stabilirea diagnosticului dermatitei herpetiforme la pacientii cu leziuni tegumentare sugestive.

Tratament boala celiaca

Singura terapie care si-a dovedit eficacitatea pe termen lung in cazul bolii celiace o reprezinta terapia exclusiv nutritionala, adica regimul alimentar care consta intr-o dieta fara gluten.

Inlaturarea din alimentatie a factorului declansator duce la imbunatatirea simptomatologiei pacientului (ameliorarea sindromului diareic si al malabsorbtiei) si in timp, contribuie la vindecarea totala a leziunilor intestinului subtire cauzate de intoleranta la gluten.

Regimul alimentar trebuie respectat cu strictete pentru o perioada de timp cuprinsa intre 6 luni si 2 ani in cazul adultilor, in timp ce la copii enteropatia glutenica se poate remite intr-un timp mai scurt, de obicei intre 3 si 6 luni.

Retineti ca instituirea unui tratament eficient in cazul pacientilor cu boala celiaca necesita, pe langa eliminarea glutenului din alimentatie, evitarea altor produse care pot contine aceasta proteina, asa cum sunt anumite vitamine si suplimente alimentare, si:

  • Pasta de dinti
  • Rujuri
  • Lipiciul utilizat pentru sigilarea timbrelor sau plicurilor postale
  • Plastelina modelatoare in cazul copiilor.

La recomandarea medicului, pacientul mai poate beneficia si de:

  • Suplimente alimentare pentru a suplini carentele existente
  • Medicatie specifica pentru a trata dermatita herpetiforma
  • Corticosteroizi, in cazul inflamatiilor severe care nu raspund suficient de repede la terapia nutritionala
  • Supraveghere medicala de specialitate prin continuarea testarilor la intervale de timp regulate pentru a tine boala sub control.

Regimul alimentar in cazul bolii celiace

Substituirea cerealelor care contin gluten se poate face usor cu:

  • Porumb
  • Cartof
  • Quinoa
  • Orez.

Aceste alimente fara gluten vin sa completeze o dieta normala, echilibrata, alaturi de fructe, legume, carne si lactate.

In afara de cereale, pacientii cu boala celiaca trebuie sa evite:

  • Berea
  • Dulciurile
  • Dressing-urile de salata comerciale
  • Fructele de mare
  • Mixurile de orez
  • Tortilla
  • Chipsurile de cartofi cu aditivi alimentari (arome, coloranti)
  • Snacks-urile
  • Supele crema obtinute prin adaugarea de faina.

Pacientului diagnosticat cu boala celiaca ii este permis consumul de alimente reprezentate de:

  • Carne proaspata
  • Oua
  • Fructe
  • Mazare
  • Lactate (in cazul in care nu se asociaza intoleranta la lactoza)
  • Nuci
  • Cartofi
  • Legume
  • Vin si bauturi alcoolice obtinute prin distilare, consumate cu moderatie.

Exista si situatii de boala celiaca non-responsiva la regim, asociata in mod frecvent cu exacerbarea florei intestinale, colita microscopica, insuficienta pancreatica, sindrom de intestin iritabil si intoleranta la diferite tipuri de zaharuri (fructoza, sucroza) sau lactoza.

Tratamentul pentru boala celiaca care asociaza sindrom anemic si deficit vitaminic cauzate de malabsorbtia intestinala beneficiaza de suplimente pe baza de cupru, folat, fier, vitamina B12, D, K si zinc cu administrare orala sau parenterala in functie gradul de absorbtie al acestora la nivel intestinal.

 

Referinte:

 

Data publicării 02.02.2023