Boala celiaca: simptome, diagnostic si tratament

Boala celiaca este o afectiune digestiva autoimuna reprezentata de o reactie inflamatorie a intestinului subtire generata dupa ingestia de gluten alimentar. Boala celiaca cunoscuta si sub denumirea de enteropatie glutenica reprezinta o afectiune digestiva cu manifestare multisistemica care evolueaza cu inflamatia intestinului subtire in cazul persoanelor cu sensibilitate la gluten.
Intoleranta la gluten

Cuprins

Ce reprezinta boala celiaca?

Boala celiaca este o afectiune digestiva autoimuna reprezentata de o reactie inflamatorie a intestinului subtire generata dupa ingestia de gluten alimentar. Boala celiaca cunoscuta si sub denumirea de enteropatie glutenica reprezinta o afectiune digestiva cu manifestare multisistemica care evolueaza cu inflamatia intestinului subtire in cazul persoanelor cu sensibilitate la gluten. In plus fata de manifestarile adultului, boala celiaca la copii poate determina malabsorbtie cu aparitia retardului de crestere si dezvoltare.

Care sunt cauzele bolii celiace?

Cunoscuta si sub denumirea de enteropatie glutenica, boala celiaca este data de intoleranta organismului la glutenul alimentar si poate lua forma unei patologii sistemice cu afectare multiorganica. Glutenul este o proteina regasita in grau, secara si orz, cereale care consumate de catre pacienti determina manifestari digestive specifice bolii celiace. Ingestia de gluten de catre persoanele cu boala celiaca determina generarea unui raspuns imun inflamator la nivelul intestinului subtire cu aparitia sindromului diareic si al malabsorbtiei nutrientilor alimentari.

Riscul de a mosteni aceasta afectiune este mai crescut in cazul persoanelor care au rude de gradul I cu intoleranta la gluten sau o forma a dermatitei herpetiforme. Pacientii cu diagnosticati cu diabet zaharat de tip I, sindrom Down, sindrom Turner, tiroidita autoimuna, colita microscopica sau boala Addison sunt mai predispusi la aparitia enteropatiei glutenice fata de populatia generala.

Boala celiaca la copii poate fi favorizata de alimentatia exclusiva cu lapte artificial in primele luni de viata sau infectiile gastrointestinale cu germeni enteropatogeni specifici acestei categorii de varsta (E.coli enteropatogen, Klebsiella spp.)

Simptomele in boala celiaca

Boala celiaca la adulti se manifesta in mod frecvent prin simptome care sugereaza atat afectare digestiva reprezentata de inflamatia cronica cu distrugerea mucoasei intestinale si malabsorbtie consecutiva, cat si extraintestinala:

  • Senzatie de greata si varsaturi;
  • Diaree cronica, steatoree (eliminarea de grasimi in scaun);
  • Distensie abdominala (balonare);
  • Dureri abdominale;
  • Pierdere în greutate;
  • Crampe musculare (deficit de calciu si magneziu datorate absorbtiei intestinale scazute);
  • Fatigabilitate;
  • Carii dentare;
  • Menstruatii neregulate sau pierderi de sarcina repetate;
  • Ataxie glutenica (manifestare neurologica);
  • Caderea parului.

Complicatiile pe termen lung ale enteropatiei glutenice sunt reprezentate de anemie, osteoporoza, intoleranta la lactoza, malnutritie, dermatita herpetiforma (leziuni cutanatate sub forma de vezicule cu lichid), ulcere ale mucoasei bucale, parestezii la nivelul membrelor superioare si inferioare secundare injuriei sistemului nervos, deteriorare cognitiva, dureri articulare si hiposplenism. Complicatiile oncologice care pot afecta pacientii cu boala celiaca sunt reprezentate de tumoril ale intestinului subtire si limfoame intestinale.

Simptomele bolii celiace in cazul copiilor sunt similare celor intalnite la adulti, insa la aceasta categorie de pacienti mai pot fi observate manifestari neurologice reprezentate de dificultate in coordonarea miscarilor, crize convulsive, deficit de atentie cu hiperactivitate ADHD, sau dificultati de invatare. Boala celiaca la copil determina in mod frecvent deficit staturo ponderal, intarzierea instalarii pubertatii, deteriorarea smaltului dentar si stare de iritabilitate permanenta.

Boala autoimuna fara remediu

Cum se stabileste diagnosticul de boala celiaca?

Variabilitatea simptomatologiei in cazul acestei boli poate ingreuna stabilirea diagnosticului clinic, astfel ca in anumite situatii este necesara efectuarea unor teste de sânge care sa puna in evidenta:

  • Anticorpi anti transglutaminaza de tip IgG (se determina din sange venos periferic);
  • Anticorpi anti Endomysium de tip IgG;
  • Transglutaminaza tisulara;
  • Anticorpi anti gliadina de tip IgG si IgA;
  • Teste genetice de stabilire a fenotipului HLA DQ2/DQ8 (mutatie genetica ce dicteaza aparitia bolii);
  • Biopsia mucoasei duodenale evidentiaza atrofia vilozitatilor intestinale (considerata “gold standard” in stabilirea diagnosticului bolii celiace).

Societatea Europeana de Pediatrie pentru Gastroenterologie Boli Hepatice si Nutritie propune ca in cazul copiilor cu boala celiaca, diagnosticul sa se stabileasca pe baza genotiparii HLA. In sitiatia in care rezultatul pentru acest tip de anticorpi este negativ, biopsia mucoasei duodenale ramane pe ultimul loc (altfel spus un rezultat HLA negativ ajuta clinicianul sa evite biopsia la copii).

Investigatiile imagistice utilizate pentru diagnosticarea enteropatiei glutenice sunt reprezentate de endoscopia digestiva superioara care permite vizualizarea si biopsierea leziunilor mucoasei intestinale si endoscopia cu enterocapsula. Enterocapsula reprezinta un dispozitiv medical de dimenisunea unei capsule vitaminice prevazut cu o camera wireless care permite vizualizarea intregului sistem digestiv in timp real, pe masura ce se deplaseaza de a lungul acestuia.

In anumite situatii, medicul poate solicita efectuarea unei biopsii de piele pentru stabilirea diagnosticului dermatitei herpetiforme la pacientii cu leziuni tegumentare sugestive.

Care este tratamentul bolii celiace?

Singura terapie care si a dovedit eficacitatea pe termen lung in cazul bolii celiace o reprezinta regimul alimentar reprezentat de o dieta fara gluten. Substituirea cerealelor care contin gluten se poate face usor cu porumb, cartof, quinoa sau orez care sa completeze o dieta normala alaturi de fructe si legume carne si lactate.

Inlaturarea din alimentatie a factorului declansator duce la imbunatatirea simptomatologiei pacientului (ameliorarea sindromului diareic si al malabsorbtiei) si in timp contribuie la vindecarea totala a leziunilor intestinului subțire datorate intolerantei la gluten. Regimul alimentar trebuie respectat cu strictete pentru o perioada de timp cuprinsa intre 6 luni la 2 ani in cazul adultilor, in timp ce la copii enteropatia glutenica se poate remite intr un timp mai scurt de obicei intre 3 si 6 luni.

Instituirea unui tratament eficient in cazul pacientilor cu boala celiaca necesita pe langa eliminarea glutenului din alimentatie evitarea altor produse care pot contine aceasta proteina cum sunt anumite vitamine si suplimente alimentare, pasta de dinti, rujuri, lipiciul utilizat pentru sigilarea timbrelor sau plicurilor postale sau plastelina modelatoare in cazul copiilor.

In afara de cereale, pacientii cu boala celiaca trebuie sa evite berea, dulciurile, dressing urile de salata comerciale, fructele de mare, mixurile de orez, tortilla, chipsurile de cartofi cu aditivi alimentari (arome, coloranti), snacks urile si supele crema obtinute prin adaugarea de faina.

Pacientului diagnosticat cu boală celiacă ii este permis consumul de alimente reprezentate de carne proaspata, oua, fructe, mazare, lactate (in cazul in care nu se asociaza intoleranta la lactoza), nuci, cartofi, legume, vin si bauturi alcoolice obtinute prin distilare consumate cu moderatie.

Exista si situatii de boala celiaca non responsiva la regimul asociate in mod frecvent cu exacerbarea florei intestinale, colita microscopica, insuficienta pancreatica, sindrom de intestin iritabil si intoleranta la diferite tipuri de zaharuri (fructoza, sucroza) sau lactoza.

Tratamentul pentru boala celiacă care asociaza sindrom anemic si deficit vitaminic datorate malabsorbtiei intestinale beneficiaza de suplimente pe baza de cupru, folat, fier, vitamina B12, D, K si zinc cu administrare orala sau parenterala in functie gradul de absorbtie al acestora la nivel intestinal.

Afla mai multe:

Data publicării 16.02.2021
Data ultimei actualizari 07.04.2022