Boala coronariana - o afectiune care debuteaza fara simptome

Boala coronariana reprezinta o patologie ale carei manifestari se datoreaza aportului insuficient de oxigen si nutrienti la nivelul miocardului ca urmare a stenozarii (ingustarii) arterelor coronare prin depunerea de material lipidic. Mortalitatea asociata acestei patologii a atins un maxim in perioada anilor ’60 si in prezent continua se se situeze pe primele locuri in ciuda progresului terapeutic inregistrat in domeniul cardiologiei.
Boala coronariana - o afectiune care debuteaza fara simptome

Boala coronariana se afla printre primele cauze de mortalitate atat la sexul feminin, cat si la cel masculin, reprezentand o patologie care afecteaza aproximativ 60 de milioane de persoane in intreaga lume. In prezent se estimeaza ca aproximativ 1 din 13 persoane sufera de o afectiune cardiovasculara, aceasta patologie fiind responsabila in medie de 1/3 din numarul total al deceselor la nivel mondial conform Asociatiei Britanice de Cardiologie care declara faptul ca in anul 2021 BCI a cauzat 20,5 milioane de decese la nivel global.

Cuprins

Evolutie boala coronariana

Boala coronariana reprezinta o afectiune lent progresiva care se intinde pe durata mai multor decenii, fara a asocia prezenta manifestarilor clinice specifice in primele etape de evolutie. Procesele aterosclerotice care favorizeaza depunerea de material lipidic (grasimi) la nivel endotelial (la interiorul vaselor de sange de calibru mai mic sau mai mare) depind in proportie majoritara de concentratiile serice ale LDL colesterolului si implicit de alimentatia, stilul de viata si anumiti factori de risc asociati de catre pacient.

Ateroscleroza este un proces care se desfasoara treptat, incepand din primii ani de viata si pana la sfarsitul acesteia. Persoanele care adopta un stil de viata corespunzator si o dieta echilibrata prezinta risc diminuat de a dezvolta patologii cardiovasculare ca urmare a depunerilor de grasimi la nivel endotelial. Progresia placilor de aterom si modificarile patologice care apar la nivel vascular sunt accelerate de anumiti factori favorizanti si devin clinic manifestate in etapele tardive de evolutie ale aterosclerozei.

Boala coronariana simptome

Boala coronariana poate determina o serie de manifestari clinice care includ:

  • Angina pectorala declansata mai ales in conditii de efort fizic, expunere la frig
  • Durere in piept care iradiaza submandibular, cervical, la nivelul membrului superior stang sau al toracelui posterior (intre omoplati)
  • Dispnee (respiratie dificila)
  • Senzatie de ameteala
  • Sincopa (pierderea starii de constienta)
  • Diminuarea tolerantei la efort
  • Tulburari ale ritmului cardiac resimtite sub forma de palpitatii
  • Edeme ale membrelor inferioare.

In majoritatea situatiilor, manifestarile clinice asociate bolii coronariene se manifesta sub forma acuta si necesita acordarea de ingrijiri medicale de specialitate in cel mai scurt timp de la instalare. Diagnosticul de boala coronariana cronica este stabilit prin intermediul anumitor investigatii care evidentiaza ingustarea arterelor coronare, insa de cele mai multe ori aceasta forma a patologiei nu asociaza stenoze coronariene semnificative.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Cauze ale bolii coronariene

Cauza aparitiei bolii coronariene este reprezentata de acumularea de grasimi la interiorul vaselor de sange care limiteaza aportul de nutrienti necesari unei bune functionari a miocardului. Procesele aterosclerotice debuteaza cu depunerea de particule LDL in anumite zone ale endoteliului vascular (interiorul vaselor) coronarian si progreseaza prin recrutarea de macrofage care contribuie la constituirea celulelor spumoase. Aceste celule spumoase reprezinta de fapt macrofage incarcate cu material lipidic, un tip de celule ale sistemului imunitar implicate in procesele de indepartare ale detritusurilor celulare (celule moarte) si ale particulelor de grasime fagocitate.

Ulterior apare un nucleu necrotic central constituit din lipide extracelulare si macrofage care genereaza inflamatie locala si aparitia fibrozei. Procesul implica modificari ale tesutului muscular neted de la interiorul vasului de sange, proliferare celulara ca urmare a sintezei crescute de colagen si constituirea placii de aterom care determina in final obstructia coronariana.

Stratul fibros care delimiteaza placa aterosclerotica se poate fisura sau desprinde de la locul formarii, determinand aparitia de micro hemoragii in interiorul vasului de sange, cu activarea plachetelor, constituirea de fibrina si in final, a trombului intravascular (cheag de sange). Ruperea ateroamelor instabile limiteaza suplimentar fluxul sangvin la nivelul coronarei afectate si poate determina ocluzia completa a vasului de sange cu aparitia simptomatologiei clinice specifice sindromului coronarian acut (infarct miocardic acut IMA).

Factorii de risc ai bolii coronariene

Principalii factori de risc asociati bolii coronariene sunt reprezentati de:

  • Obezitate
  • Diabet zaharat
  • Fumat
  • Consum cronic de alcool
  • Stil de viata sedentar
  • Hipercolesterolemie (niveluri crescute ale colesterolului din sange)
  • Hipertensiune arteriala
  • Predispozitie genetica la dislipidemie
  • Varsta inaintata
  • Fluctuatiile hormonale care includ modificarile fiziologice asociate menopauzei la sexul feminin.

Diagnosticul de boala coronariana

Diagnosticul de boala coronariana este stabilit de catre medicul cardiolog prin intermediul anamnezei, examenului clinic al pacientului si al unor investigatii care includ in mod uzual:

  • Analize de sange pentru determinarea colesterolului seric si a glicemiei
  • Electrocardiograma
  • Holter EKG
  • Efectuarea unui test de efort si a unei ecografii cardiace.

Afla mai multe despre boala cardiovasculara aterosclerotica si metodele de evaluare

Tomografia computerizata poate fi recomandata de catre cardiolog pentru vizualizarea stenozelor coronariene si evaluarea scorului de calciu.

Coronarografia reprezinta o metoda invaziva de investigatie si/sau tratament care implica evaluarea statusului arterelor coronariene cu ajutorul unui cateter intravascular prin intermediul careia se injecteaza o substanta de contrast iodata ce evidentiaza sediul stenozei prin opacifiere in timpul expunerii la radiatii X.

In anumite situatii, evolutia asimptomatica a afectiunii sau manifestarile de intensitate diminuata ale pacientului intarzie prezentarea la medic si favorizeaza progresia proceselor patologice aterosclerotice pana la instalarea infarctului miocardic acut. In aceasta etapa tardiva si acuta de evolutie a bolii, complicatiile pot fi de lunga durata, iar prognosticul variza in functie de severitatea extinderii necrozei cardiace cauzata de lipsa de aport sangvin prin intermediul coronarelor.

Tratament boala coronariana

Tratamentul bolii coronariene este etiologic si simptomatic, avand ca scop, pe de o parte indepartarea cauzei care favorizeaza aparitia ischemiei arteriale si pe de cealalta parte, diminuarea manifestarilor pacientului.

Tratamentul medicamentos al bolii coronariene include administrarea de:

  • Antiagregante plachetare
  • Hipolipemiante (statine pentru scaderea colesterolului seric LDL, fibrati pentru cresterea colesterolului HDL)
  • Betablocante (pentru controlul valorilor tensionale), care scad mortalitatea la pacientii cu BCI (boala coronariana ischemica)
  • Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei IECA previn remodelarea cardiaca
  • Nitratii amelioreaza angina pectorala prin dilatarea temporara a arterelor coronare epicardice obstruate, iar blocantii canalelor de Ca cresc capacitatea de efort in timpul durerii in piept insa nu maresc supravietuirea pacientilor cu BCI.

Optiunile de tratament invaziv pentru BCI includ angioplastia percutana cu balon si bypass-ul coronarian sau revascularizarea coronariana care implica utilizarea unui grefon arterial prelevat din alta regiune a corpului pacientului pentru substituirea coronarelor afectate. Chirurgia da Vinci pentru BCI evita sternotomia (incizia clasica cu deschiderea cutiei toracice la nivelul sternului efectuata pentru realizarea bypass-ului coronarian) si ofera o serie de beneficii pacientului, printre care se regasesc diminuarea timpului de recuperare post-operatorie si a riscului de infectii postinterventionale.

Reducerea factorilor de risc coronarieni prin metode nefarmacologice implica adoptarea unui stil de viata sanatos de catre pacient prin renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool, combaterea sedentarismului si respectarea unui regim alimentar sanatos, in conformitate cu necesitatile metabolice ale organismului, care sa excluda zaharul si grasimile in exces.

Cum prevenim boala coronariana?

Principalele obiective ale preventiei cardiovasculare asa cum sunt formulate in Ghidul ESC 2021 de preventie a bolilor cardiovasculare cuprind:

  • Evitarea expunerii la tutun in orice forma
  • Adoptarea unei diete cu aport scazut de grasimi saturate - incurajarea consumului de cereale integrale, legume, fructe si peste
  • Mentinerea unui nivel de activitate fizica moderata - 30 minute/zi, 5 zile pe saptamana sau activitate fizica intensa 15 minute/zi, 5 zile pe saptamana
  • Mentinerea unui indice de masa corporala intre 20-25 kg/m2 si circumferinta abdominala <94 cm la barbati si <80 cm la persoanele de sex feminin
  • Mentinerea unei tensiuni arteriale <140/90 mmHg
  • Atingerea unor valori tinta pentru HDL si LDL colesterol in conformitate cu riscul BCI asociat de fiecare pacient in parte
  • Mentinerea valorilor hemoglobinei glicozilate sub 7% in cazul diabeticilor.


 
Referinte:

Data publicării 08.12.2023