Medicover
Cuprins
- Ce reprezinta miocardita?
- Care sunt cauzele miocarditei?
- Simptomele miocarditei
- Diagnosticul de miocardita
- Tratamentul miocarditei
Ce reprezinta miocardita?
Miocardita reprezinta o inflamatie a miocardului de diferite etiologii care determina tulburari de ritm cardiac interferand cu activitatea specifica de pompa a cordului si afecteaza in special adultii tineri si copiii.
Care sunt cauzele miocarditei?
Etiologia miocarditelor este multipla, insa principalele cauze implicate in generarea simptomatologiei specifice bolii sunt reprezentate de:
- Infectii virale cu adenovirus, coronavirus, hepatita B si C, parvovirus, herpes virus simplex, Epstein Barr, rubeola sau virusul imunodeficientei umane HIV; infectiile cu punct de plecare gastrointestinal care pot favoriza aparitia miocarditelor sunt determinate de echovirus;
- Infectiile bacteriene care cauzeaza miocardita sunt determinate de genul Staphylococcus, Streptococcus, C.diphterium si Borrelia;
- Parazitozele reprezentate de Trypanosoma cruzi si toxoplasmoza;
- Infectiile fungice cu diferite specii de candida si mucegaiuri de tipul Aspergillus pot cauza miocardite in special la pacientii imunodeficitari;
- Administrarea chimioterapicelor utilizate in tratamentul neoplasmelor și a diferitelor tipuri de antibiotice (sulfonamide, penicilina) dar si a stupefiantelor;
- Expunerea la substante chimice sau radiatii;
- Boli autoimune cu evolutie cronica: arterita Takayasu, lupus eritematos diseminat, granulomatoza Wegener;
- Transplant cardiac cu rejet de grefa.
Simptomele miocarditei
Tabloul clinic al pacientilor cu aceasta boala este alcatuit din simptome reprezentate de angina pectorala, dispnee, tulburari ale ritmului cardiac, edeme periferice si/sau abdominale (ascita), fatigabilitate si fenomene specifice de tip trombotic in cazul formarii de cheaguri endocavitare. In functie de agentul etiologic care ii induce aparitia, suplimentar mai pot fi intalnite urmatoarele simptome: cefalee, febra, odinofagie, dureri musculare si articulare, stare generala alterata si sindrom diareic.
Principalele complicatii ale afectiunii sunt reprezentate de insuficienta cardiaca, infarctul cardiac, trombembolism cerebral, dereglari ale ritmului cardiac amenintatoare de viata si deces.
In functie de manifestarile clinice si de evolutia starii generale a pacientului, miocardita poate fi subclasificata in urmatoarele categorii:
- Miocardita fulminanta prezinta o evolutie rapida, nefavorabila, cu aparitia focarelor de necroza cardiaca ca urmare a proceselor inflamatorii accentuate;
- Miocardita acuta care evolueaza cu afectare ventriculara si determina in mod frecvent cardiomiopatie dilatativa;
- Miocardita cronica activa este reprezentata de recaderi ulterioare ale pacientilor care au prezentat raspuns terapeutic initial favorabil; reaparitia bolii favorizeaza instalarea in timp a insuficientei cardiace;
- Miocardita cronica persistenta este determinata de inflamatia cronica la nivel miocardic si evolueaza cu simptomatologie clinica specifica pentru perioade indelungate de timp fara a determina insuficienta cardiaca.
Diagnosticul de miocardita
Diagnosticul afectiunii este suspicionat in prezenta examenului clinic sugestiv al pacientului si este confirmat prin intermediul investigatiilor imagistice reprezentate de ecocardiografie si rezonanta magnetica nucleara cardiaca. Investigatiile paraclinice sunt reprezentate de electrocardiograma si analize de laborator pentru determinarea sindromului inflamator sau prezenta de anticorpi specifici indreptati impotriva diferitelor structuri virale si/sau bacteriene care genereaza inflamatia miocardului, sustinand diagnosticul bolii prin excluderea altor patologii cu simptomatologie similara.
Biopsia miocardica este efectuata cu scopul prelevarii de tesut cardiac in vederea analizei citologice care evidentiaza modificari specifice de tip inflamator si al culturilor de tesut pe medii speciale de crestere in laboratorul de microbiologie pentru obtinerea microorganismelor implicate in aparitia bolii.
Tratamentul miocarditei
Formele usoare de inflmatie miocardica beneficiaza de tratament simptomatic si se amelioreaza fara aparitia complicatiilor cardiace.
Cazurile cu evolutie severa de miocardita autoimuna, necesita instituirea tratamentului medicamentos etiologic prin administrare de corticosteroizi si imunosupresoare pentru reducerea inflamatiei si atenuarea simptomatologiei pacientului. Antibioticele si antifungicele sunt rezervate etiologiei bacteriane si fungice a bolii, in timp ce tratamentul cu inhibitori ai enzimei de converise, blocanti ai receptorilor de angiotensina, betablocante si diuretice de ansa se aplica in prezenta insuficientei cardiace secundare proceselor inflamatorii.
Cazurile severe sunt tratate prin administrarea de medicatie inotrop pozitiva care are ca scop cresterea fortei de contractie a miocardului si utilizarea dispozitivelor speciale de asistare ventriculara care substituie functia de pompa a inimii. In cazurile neresponsive la tratament care evolueaza spre insuficienta cardiaca severa, poate fi necesar transplantul cardiac.
Afla mai multe:
