Tendinita poate afecta orice tendon al organismului, insa este mai frecvent intalnita la nivelul articulatiei umarului, cotului, genunchiului, pumnului sau calcaiului.
Cuprins
Care sunt cauzele tendinitei?
Tendinita este determinata in majoritatea cazurilor de traumatisme ce favorizeaza aparitia leziunilor sau a rupturilor partiale ale fibrelor de colagen de la nivelul tesutului fibros, fiind mai frecvent intalnita la sportivii de performanta. In anumite situatii, tendinita se poate datora suprasolicitarii repetate pentru perioade indelungate de timp, a unei grupe musculare sau uzurii articulare specifice anumitor activitati fizice profesionale.
Simptomele tendinitei
Simptomele celor mai frecvente tipuri de tendinita in functie de localizarea acestora sunt reprezentate de:
- Degetul in resort (deget blocat) sau trigger finger si reprezinta o tendinopatie a mainii care se manifesta prin blocarea unui deget in diferite grade, ce determina miscari sacadate de extensie, durere si impotenta functionala datorate inflamatiei tendonului flexor;
- Tendinita de Quervain sau maladia de Quervain afecteaza policele (degetul mare al mainii) si determina dureri invalidante localizate tipic la baza policelui, se manifesta mai ales dimineata;
- Epicondilita laterala si mediala sau cotul jucatorului de golf prezenta la nivelul articulatiei cotului se manifesta prin inflamatia structurilor articulare care determina durere, edem local, contracturi musculare si rigiditate la efectuarea miscarilor cotului.
- Tendinita ahileana cu interesare a tendonului lui Ahile, tendonul tibial posterior sau tendonul peroneal, se datoreaza de cele mai multe ori suprasolicitarii articulatiei si se manifesta prin simptome care pot varia de la o simpla jena la nivelul gambei, pana la dureri de intensitate crescuta aparute in timpul mersului, urcatul scarilor sau sprintarii;
- Tendinita rotuliana sau genunchiul saritorului se manifesta la nivelul genunchiului si determina afectarea tendonului rotulian uni sau bilateral; incidenta tendinitei rotuliene este de 2 ori mai crescuta la sexul masculin. Determina edem local insotit de durere manifestata de o parte si de alta a rotulei.
Diagnosticul tendinitei
Diagnosticul tendinitei este stabilit de catre medicul ortoped cu ajutorul anamnezei si examenului clinic al zonei afectate care include efectuarea anumitor manevre de testare a tendonului dureros (testul Jobe, Hawkins, Webb). Investigatiile paraclinice imagistice reprezentate de ecografia de parti moi sunt utilizate pentru confirmarea diagnosticului si evaluarea extinderii lezionale la nivelul tendonului.
Tratamentul tendinitei
Tratamentul tendinitei are ca scop reducerea inflamatiei la nivelul structurii fibroase, refacerea fibrelor de colagen lezate si diminuarea disconfortului dureros al pacientului. Se recomanda repaos si aplicare la domiciuliu de comprese cu gheata, alaturi de terapie medicamentoasa ce cuprinde antiinflamatoare si antialgice sistemice sau cu aplicare locala in formele usoare de tendinita.
Cazurile mai severe de tendinita pot necesita administrare de infiltratii cu plasma imbogatita cu trombocite pentru grabirea proceselor reparatorii la nivelul tendonului lezat. Interventia chirurgicala este practicata rar in cazul rupturilor de tendon ce necesita reconstructie.
In functie de severitatea tendinitei, medicul poate recomanda programe de fizioterapie pentru a reduce durerea si kinetoterapie pentru tonifierea musculaturii inserate la nivel osos prin intermediul tendonului lezat.
Referinte:
- Achilles Tendinitis - https://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/107110079201300810
- Tendinitis and Other Chronic Tendinopathies - https://journals.lww.com/jaaos/Abstract/1998/05000/Tendinitis_and_Other_Chronic_Tendinopathies.3.aspx