Cistoscopia, investigatia aparatului urinar inferior

Cistoscopia este o procedura minim invaziva, aplicabila ambelor sexe, ce consta in vizualizarea directa, cu ajutorul unui cistoscop - instrument endoscopic optic, a interiorului uretrei si a vezicii urinare. Interventia se poate face atat pentru a pune un diagnostic, cat si in scop curativ. Cistoscopul este un instrument extrem de valoros atat in diagnostic, cat si in tratamentul leziunilor urologice de aparat urinar inferior, reprezentat de vezica urinara si uretra.
totul despre cistoscopie
Despre cistoscopie

Cum decurge cistoscopia?

Interventia are loc, de obicei, in ambulatoriul unui spital sau intr-o policlinica. In cazuri deosebite, procedura se face intr-o sala de operatii, premergator unei interventii mai ample. Este un procedeu minim invaziv ce nu necesita pregatiri speciale.

La femei, datorita faptului ca uretra are un traiect de doar cativa cm, procedura este 100% tolerata fara niciun fel de anestezie.

La barbati, data fiind anatomia specifica si faptului ca uretra este mult mai lunga si strabate o zona anatomica mai intinsa, este posibil - in functie de pragul individual de durere - sa fie nevoie de o anestezie fie locala, fie (de multe ori la solicitarea pacientului) de o anestezie locoregionala, respectiv rahidiana (in maduva spinarii).

Pacientul, asezat pe o masa asemanatoare celei folosite in ginecologie, in pozitie ginecologica, este acoperit cu un camp steril. Organele genitale sunt dezinfectate in prealabil cu o solutie antiseptica locala, tegumentara. In cele mai dese cazuri, anestezia este una locala atat la barbati, cat si la femei. Se introduce pe uretra o substanta sub forma unui gel, care are atat proprietati lubrifiante, ajutand instrumentul sa alunece mai usor pe traiectul uretrei, cat si proprietati anestezice, creand pacientului confortul necesar, astfel incat sa resimta cat mai putin din aceasta manevra minim-invaziva.

Medicul, echipat identic precum in cazul unei interventii chirurgicale (halat, manusi sterile etc.) va introduce instrumentul cu varful captant de imagini la nivelul uretrei. Daca este vorba de barbat, introducerea este putin mai laborioasa, pentru ca are de strabatut o curbura fiziologica la nivelul unor muschi perineali. In manevra executata, medicul este ajutat de un flux de apa sterila sau de ser fiziologic steril, instilat prin interiorul cistoscopului catre uretra prin intermediul unui canal de lucru. Acest flux de apa are si rolul de a dilata uretra, precum si de a ajuta cistoscopul sa avanseze.

Orice cistoscop are cel putin 1 sau 2 canale de lucru sau altfel spus niste orificii de dimensiuni foarte mici, de maximum 2 mm diametru, pe toata lungimea traiectului. Acestea permit trecerea fluxului de apa, dar si introducerea de mici instrumente, cum ar fi o pensa de biopsie. Aceasta manopera chirurgicala implica, uneori, si practicarea unor minime interventii cum ar fi prelevarea de fragmente bioptice de catre medicul examinator, odata ce varful instrumentului a ajuns si este pozitionat la nivelul zonei de interes pe care medicul vrea sa o biopsieze sau poate sa o coaguleze, daca e vorba despre o sangerare.

Timpul de interventie depinde si de scopul cistoscopiei. De regula, cand este exploratorie, are o durata de 30 de minute - timp ce include pregatirea pacientului, asezarea pe masa, aseptizarea, punerea campului steril. Daca pacientul solicita anestezie (sedare), dupa interventie, va sta in pozitie orizontala, sub supravegherea medicului, inca cel mult o ora pentru a-si putea relua fara probleme mersul.

Daca interventia se face in cadrul unui spital si pacientul sau medicul prefera anestezia rahidiana, deci locoregionala, aceasta implica transportul pacientului fie la salon, fie la terapie intensiva unde va sta cateva ore pentru a-si reveni complet.

Atunci cand cistoscopia se face ambulatoriu, sedarea se face cu o benzodiazepina injectata intravenos, care creeaza o stare fie de confort, fie poate induce o scurta stare de somn pacientului. Dupa aceasta sedare, pacientul va sta un timp suplimentar cistoscopiei, intre 30 de minute si o ora, intr-un spatiu special amenajat, intr-o rezerva.

Rezultatul cistoscopiei este pe loc, mai putin in cazul in care este o punctie-biopsie facuta unei formatiuni de origini necunoscuta. In aceasta situatie, diagnosticul este amanat pana la sosirea rezultatului de laborator, cu privire la natura acelei formatiuni. 

In rest, orice anomalie congenitala, anatomica sau de alta natura care implica recunoasterea vizuala directa, automat implica si un diagnostic pe loc.

Nu este o metoda traumatizanta, de aceea se numeste minim-invaziva. Procedura exploreaza, practic, interiorul anatomic al aparatului urinar inferior intr-o maniera cat mai putin traumatica.

Pentru pacientii mai emotivi, este recomandata efectuarea cistoscopiei intr-un spital, unde li se poate administra o anestezie locoregionala sau generala pentru a evita eventuale traume de natura psihica.

Afectiunile pentru care este recomandata cistoscopia

In urologie, si nu numai, exista o gama larga de afectiuni preexistente care impun fie confirmarea diagnostica a acestora, fie explorarea unei suspiciuni pe care medicul o are legata de starea patologica a pacientului.

Un exemplu des intalnit este hematuria sau emisia de urina amestecata cu sange. Diagnosticul are ca prima indicatie o cistoscopie, pentru depistarea cauzei acelei sangerari, in special daca este o hematurie care se repeta sau persista.

Alte indicatii pentru care medicul urolog are nevoie de o confirmare endoscopica directa a unor suspiciuni pot fi:

  • formatiuni suspecte la nivelul vezicii urinare, depistate in urma unei ecografii a aparatului urinar: o formatiune tumorala, un polip, o malformatie congenitala cum e ureterocelul, o litiaza vezicala (adica o piatra in interiorul vezicii)
  • un examen citologic anormal preexistent, care indica o celularitate anormala, deci o posibila stare maligna
  • dupa o serie intreaga de interventii la nivelul aparatului urinar, cistoscopia realizeaza o monitorizare activa a evolutiei acestor afectiuni; de exemplu, dupa o rezectie a unei tumori vezicale, protocoalele actuale recomanda urmarirea evolutiei locale a mucoasei vezicale prin cistoscopie o data la 3, respectiv 6 luni, apoi o data pe an
  • diagnosticarea sau precizarea etiologiei unui sindrom algic pelvin atat la femei, cat si la barbati, care poate avea diverse cauze; la femei, sunt des intalnite cistitele interstitiale la care aparent nu se poate determina o cauza concreta, iar la barbati, exista de multe ori prostatite cronice, care creeaza atat de mult disconfort pacientului
  • unele incontinente urinare sau pierderile involuntare de urina
  • la barbati pot exista anumite simptome urinare obstructive - pacientul resimte un jet urinar cu o presiune mult mai redusa, un jet care de multe ori se intrerupe sau este deformat. Acest cistoscop, a carui denumire completa este uretro-cistoscop, pentru ca el exploreaza si uretra si vezica urinara, poate diagnostica orice maladie obstructiva, respectiv o stenoza sau o strictura, la nivelul uretrei prin vizualizare directa
  • mai putin frecvente, cistoscopia ajuta in evaluarea extensiei leziunilor in diverse traumatisme ale aparatului urinar inferior, prezenta sau absenta unor anomalii congenitale la nivelul vezicii si uretrei
  • uneori, se pot extrage cu ajutorul unor pense speciale calculi de mici dimensiuni de la nivelul vezicii sau uretrei sau corpi straini
  • poate diagnostica originea unui simptom mai putin frecvent intalnit cum este hematospermia, respectiv emisia de sperma amestecata cu sange, sau diversele anomalii ale calitatii spermei, constatate prin spermograma la barbatii care au tulburari de fertilitate

Analize obligatorii si pregatiri inainte de cistoscopie

Cu cateva ore inainte de cistoscopie, pacientului i se administreaza un antibiotic, iar tratamentul va continua o zi sau doua post-operator, pentru protectie.

Cistoscopia este contraindicata pacientilor cu urina contaminata sau celor care au deficiente de coagulare a sangelui.

Ca urmare, inainte de interventie, pacientul va efectua un set minim de analize de sange si urina, pentru a vedea daca nu prezinta o contaminare infectioasa urinara, cu alte cuvinte sa nu existe o infectie urinara sau un sindrom inflamator, un numar mare de leucocite in sange care sa nu prezinte tulburari majore de coagulare care sa predispuna la sangerari, s.a.m.d.

De regula, inainte de orice interventie chirurgicala sau in ziua respectiva, este bine ca pacientul sa nu manance, dar poate consuma lichide in orice cantitate. O precautie binevenita ar fi efectuarea fie a unei clisme in seara precedenta, pentru golirea tubului digestiv, fie administrarea unui laxativ pentru ca pacientul sa fie complet relaxat.

Avantajele cistoscopiei

Chiar daca se poate spune despre cistoscopie ca este o interventie chirurgicala, aceasta este mai mult o explorare si nu necesita o perioada de recuperare. Printre cele mai importante avantaje ale cistoscopiei se numara:

  • Durata mica de interventie
  • Posibilitatea de a fi desfasurata in ambulator si fara a apela la spitalizare
  • Diagnostic de certitudine rapid
  • Lipsa relativa a disconfortului pacientului
  • Lipsa efectelor adverse, accidentele sunt extrem-extrem de rare atunci cand cistoscopul se afla in mainile unui urolog cu experienta
  • Este un instrument extraordinar de eficient in urmarirea efectelor si evolutiei anumitor interventii chirurgicale urologice care necesita monitorizare ulterioara periodica
  • Cost avantajos in favoarea cistoscopiei efectuata ambulatoriu fata de spital

Complicatii posibile

Odata cu introducerea cistoscopiei flexibile, riscul producerii unor leziuni ale uretrei a disparut in mainile unui chirurg cu specializare urologica, experimentat.

Tinand cont de anatomia umana si de forma anatomica pe care o prezinta cistoscopul, care se pliaza exact pe anatomia uretrei, accidentele sunt extrem de rare. 

Totusi, dupa cistoscopie pot exista anumite simptome inerente - mici usturimi, dureri la nivelul uretrei, febra, frison, dar care se vor estompa dupa 24-48 de ore de la interventie. In caz contrar, acelor pacienti li se pot administra calmante, antialgice sau antiinflamatoare. Acestea sunt simptome tranzitorii.

Daca pacientul resimte o scurgere de sange la nivelul uretrei sau odata cu urinatul, si nu se opreste dupa prima zi, trebuie sa se prezinte la medic pentru o reevaluare, mai ales daca inainte de aceasta interventie nu a sangerat niciodata. Unii pacienti pot face infectii urinare, dar post-interventiile sunt tratabile cu antibiotic. Perforatiile de vezica sau de uretra pot fi posibile, dar sunt extrem-extrem de rare.

Cistoscopie barbati versus cistoscopie femei

In cazul barbatilor, cistoscopia este o interventie un pic mai dificila atat pentru pacient, cat si pentru medic. Uretra masculina are o lungime, de la vezica urinara la canalul extern de 25 de cm. La femeie, uretra este dreapta si are doar 4 cm. Cele doua tipuri de manevre difera si ca manualitate, si ca timp de interventie. Dar aceasta nu inseamna ca interventia la barbati este mai dificila tehnic, pentru ca datorita design-ului acelui cistoscop flexibil, el aluneca practic ajutat si de acel gel lubrifiant, total atraumatic. Medicul va manevra organul genital al pacientului in asa fel incat sa mentina o uretra care sa aiba un calibru regular si liniar (deci fara curbe) fara ca pacientul sa sufere sau sa aiba dureri.   

Cistoscopie pediatrica

Exista si cistoscoape pediatrice, de dimensiuni mult mai reduse, cu ajutorul carora se efectueaza aceste cistoscopii chiar si la nou-nascutii care prezinta suspiciuni de malformatii ale aparatului urinar inca din urmarirea intrauterina. La copii, de asemenea, exista diverse afectiuni, in general congenitale, care necesita diagnostic cu ajutorul cistoscopului. De exemplu, hematuriile se produc la orice varsta, iar punerea diagnosticului, cat mai precis si rapid, se face cu ajutorul cistoscopiei.

Consultant Medical Dr. BOGDAN GUSANU
Data publicării 19.09.2019