Coronavirus SARS-COV-2 | COVID-19

Pe 11 martie 2020, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat COVID-19 pandemie mondiala. In timp, virusurile sufera modificari, iar Sars-CoV-2 nu a reprezentat o exceptie.
Materialul genetic al Sars-CoV-2, aparut pentru prima data in Wuhan (China), la sfarsitul anului 2019, a suferit mutatii. Aceste mutatii s-au produs in mod natural pe masura ce virusul s-a raspandit la nivel global, provocand infectarea a milioane de oameni. In urma mutatiilor survenite, variantele (tulpinile) care au starnit ingrijorare in comunitatea medicala au fost Alpha, Delta, Omicron.
In prezent, circula subvariante ale Omicron, inalt contagioase si care, aparent, cauzeaza forme mai usoare ale bolii, in comparatie cu variantele anterioare.

De la debutul pandemiei si pana astazi, au fost dezvoltate metode eficiente de testare a pacientilor pentru COVID-19, iar metodele de tratament sunt in mod constant imbunatatite.
Medici, experti in sanatate si oameni de stiinta din intreaga lume si-au unit cunostintele medicale pentru a lua masuri contra virusului si a bolii pe care o provoaca.

Cuprins

Ce sunt SARS-COV-2 si COVID-19?

Coronavirusurile reprezinta o familie extinsa de virusuri, care pot afecta atat oamenii, cat si animalele. Numele de coronavirus provine de la forma virusului, care are un invelis asemanator unei coroane.
Primele coronavirusuri care afecteaza omul au fost descoperite in 1960, cand studiile efectuate de cercetatorii din Marea Britanie au indicat faptul ca raceala comuna nu este produsa doar de rinovirusuri, ci si de un coronavirus.

In cazul oamenilor, coronavirusurile pot duce la aparitia unor infectii respiratorii si digestive, in diferite forme, de la cele mai usoare, la cele severe, precum Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu - MERS si Sindromul Respirator Acut Server - SARS.

Modul de transmitere al SARS CoV-2 este similar cu MERS si SARS, iar contagiozitatea este foarte ridicata. Virusul se transmite pe cale respiratorie, prin stranut, tuse sau contact cu suprafete contaminate cu secretii provenite de la persoane infectate. 


Afla mai multe despre SARS-CoV-2 (noul Coronavirus) in Romania

 

Care sunt simptomele coronavirusului?

Simptomele infectarii cu SARS CoV-2 sunt similare cu cele ale gripei sezoniere:

  • Febra
  • Tuse
  • Oboseala
  • Pierderea gustului
  • Pierderea mirosului
  • Dureri de gat
  • Dureri de cap
  • Dureri musculare.

Pacientul poate sa resimta o stare de oboseala accentuata, precum si dureri musculare si/sau articulare ridicate, care ii reduc din mobilitatea obisnuita.
Printre cele mai comune simptome ale COVID-19 se numara tusea seaca si febra ridicata, care persista. In unele cazuri, pacientii isi pierd gustul si mirosul, acesta fiind un simptom de alarma, care poate diferentia COVID-19 de alta afectiune similara.
Frecvent, pacientii acuza dureri de cap si de gat, precum si dificultati mari la respiratie si dureri in piept.
Deoarece coronavirusurile afecteaza si sistemul digestiv, in momentul infectarii cu SARS CoV-2, pot aparea si episoade de diaree si/sau varsaturi, mai frecvent la copii.


Afla mai multe despre simptomele coronavirus

 

Tipuri de teste COVID-19

Din prisma justificarii stiintifice, diagnosticul in vitro al COVID-19 se poate realiza prin doua tipuri de teste, ambele efectuate pe probe prelevate din corpul uman (saliva, secretii nazale):

  • Test RT-PCR (Real Time Polymerase Chain Reaction): test diagnostic pentru COVID-19
  • Test rapid COVID (pentru detectia antigenului SARS-CoV-2)

De asemenea, exista optiunea testelor serologice, acestea se bazeaza pe probe de sange venos prelucrate si analizate in laborator. Aceste teste detecteaza prezenta anticorpilor in corpul pacientului, iar rezultatele obtinute pot indica o infectie trecuta.

Conform recomandarilor OMS, testele necesare confirmarii infectiei sunt cele genetice si moleculare (PCR). Testul PCR se realizeaza din exsudat nazal si faringian sau nazofaringian. Materialul recoltat este supus unei proceduri specifice, in urma careia se poate determina daca proba contine material genetic viral. 


Afla mai multe despre teste coronavirus

 

Coronavirus - sarcina si nasterea

Conform ultimei actualizari a OMS, din martie 2022, nu se inregistreaza un risc crescut de contractare a Sars-CoV-2 de catre femeile insarcinate. In schimb, studiile au aratat ca femeile insarcinate infectate prezinta un risc crescut de a dezvolta forme severe ale bolii, comparativ cu cele de varsta similara, dar care nu se afla in perioada sarcinii.
Femeile insarcinate care au o varsta mai inaintata, cu exces ponderal sau comorbiditati precum hipertensiune arteriala si diabet zaharat, au risc inalt de a suferi o forma grava a bolii.


Afla mai multe despre coronavirus si sarcina

 

Copiii si infectia cu Coronavirus

Conform datelor culese in Statele Unite ale Americii de catre Centers for Disease Control and Prevention (CDC) publicate pe 17 iunie 2022 in COVID-19 epidemiology in children ages 6 months – 4 years:

  • Copiii cu varsta intre 6 luni si 4 ani sunt expusi riscului de a dezvolta o forma grava de COVID-19
  • Mai mult de jumatate dintre copiii spitalizati nu prezentau alte conditii medicale/ comordibitati
  • In perioada in care a circulat cu precadere varianta Omicron, rata de internare a pacientilor intre 6 luni si 4 ani a fost similara sau mai mare comparativ cu rata de internare a pacientilor cu varsta de peste 4 ani si a adolescentilor.

De asemenea, Sars-CoV-2 ii poate pune in pericol pe cei care sufera de o serie de afectiuni si au imunitatea compromisa.


Afla mai multe despre copiii si infectia cu coronavirus

 

Tratament COVID-19

Conform Comisiei Europene, vaccinarea reprezinta cea mai buna protectie contra infectiei care poate genera forme grave ale bolii. In privinta terapiilor impotriva COVID-19, Comisia sprijina dezvoltarea si asigurarea disponibilitatii mijloacelor terapeutice impotriva COVID-19, inclusiv pentru tratamentul „COVID cu evoluție lunga”.

In strategia UE privind terapiile impotriva COVID-19 lista cuprinde:

  • Anticorpi antivirali monoclonali, eficienti in stadiile timpurii ale infectiei
  • Ronapreve
  • Xevudy (sotrovimab)
  • Evusheld (tixagevimab / cilgavimab)
  • Regkirona (regdanvimab);
  • Antivirale orale pentru utilizare cat mai repede posibil dupa infectare
  • Molnupiravir
  • Paxlovir (PF-07321332 / ritonavir)
  • Bemnifosbuvir(AT-527) – in studiu
  • Anticorpi monoclonali si imunomodulatori pentru tratarea pacientilor spitalizati
  • Actemra (tocilizumab), de la Roche Holding.
  • Kineret (anakinra)
  • Olumiant (baricitinib)
  • Lenzilumab

In cazul formelor usoare ale bolii, tratamentul este unul simptomatic si tine de ameliorarea simptomelor precum febra sau tusea persistenta.
In unele cazuri, atunci cand pacientul sufera de afectiuni medicale pre-existente, iar infectarea a survenit pe fondul unui organism slabit, este necesara terapia cu oxigen, prin conectarea pacientului la un ventilator.
Printre recomandarile specialistilor privind ameliorarea simptomelor se numara si hidratarea corespunzatoare a organismului, prin consumul ridicat de lichide, precum si odihna, pentru a ajuta la regenerarea corpului.

Vaccinul anti COVID-19

Lista vaccinurilor aprobate de Uniunea Europeana:

  • Comirnaty (BioNTech and Pfizer)
  • COVID-19 Vaccine Valneva
  • Nuvaxovid (Novavax)
  • Spikevax (Moderna)
  • Vaxzevria (AstraZeneca)
  • Jcovden (Janssen)

Imunizarea se poate realiza activ, prin producerea de anticorpi la trecerea prin boala sau pasiv prin producerea de anticorpi post vaccinare COVID.
In urma imunizarii pasive (prin vaccinare) ca si in cazul celei active (la trecerea prin boala), organismul produce anticorpi de tip IgG si IgM specifici, care pot oferi un grad de protectie in cazul in care persoana reintra in contact cu patogenul care a declansat raspunsul imun. 

Protectia antivirala depinde de modalitatea obtinerii anticorpilor si de statutul imunologic al persoanei respective.
Conform studiilor CDC vaccinurile de tip m-RNA (ARN mesager) au o eficacitate de cca 94-95 %, iar cele de tip adenovirus au o eficacitate de pana la 81 %.

Indicatia de vaccinare impotriva COVID-19 este pentru toate persoanele cu varsta de peste 5 ani.

CDC si OMS au recomandat doza booster pentru cei vaccinati cu vaccin de tip m-RNA la minim 5-6 luni dupa efectuarea schemei complete de vaccinare (2 doze), iar pentru vaccinul Janssen la minim 6 luni dupa doza initial de vaccine.

Recent CDC a inceput recomandarea unei a 2-a doze booster la minim 4 luni de la efectuarea primei doze booster la persoanele cu schema completa de vaccinare (m-RNA) in cazul persoanelor cu risc crescut de a dezvolta complicatii in cazul unei infectii Sars-Cov 2 (varsta peste 50 ani sau peste 12 ani pentru persoane imunocompromise).

Vaccinarea impotriva COVID-19 in sarcina nu a fost asociata cu aparitia unor complicatii sau cu afectarea cursului sarcinii sau a embrionului/fatului din studiile efectuate pana in present.


Afla mai multe despre vaccinul anti COVID-19

 

Complicatiile infectiei COVID-19

Infectia COVID-19 este de tip multisistemic si poate afecta mai multe organe si sisteme, evolutia nefavorabila a pacientilor fiind influentata de comorbiditatile asociate (alte boli cronice in evolutie), dar si de managementul terapeutic instituit (adica de tratamentele aplicate in evolutia infectiei).

Printre categoriile de pacienti cu risc de complicatii se numara pacientii cu:

  • Boli cronice cardiovasculare
  • Bolnavii care sufera de afectiuni pulmonare cronice
  • Cei cu afectiuni oncologice si hematologice
  • Pacientii cu diabet zaharat
  • Pacientii supraponderalii
  • Bolnavii cu sindrom metabolic
  • Hipertensivii
  • Cei cu boli cronice renale si suferinte hepatice. 


Afla mai multe despre complicatiile infectiei cu noul coronavirus

 

Manifestari dermatologice asociate COVID-19

Studiile clinice au demonstrat faptul ca exista o legatura intre tulpina virala raspunzatoare de pandemia actuala de COVID si aparitia unor manifestari cutanate. Acestea nu se coreleaza intotdeauna cu severitatatea infectiei, insa necesita evaluare si ingrijire dermatologica corespunzatoare. 


Afla mai multe despre manifestarile dermatologice asociate COVID-19

 

Tulpina Alpha (Marea Britanie – UK)

Patogenul care a cauzat epidemia de COVID 19 apartine unei familii virale extinse care include mai multe tipuri de coronavirusuri care se aseamana intre ele prin aspectul caracteristic al invelisului viral de “coroana cu tepi”. De la prima aparitie, oamenii de stiinta au urmarit cu atentie evolutia virusului, incercand sa anticipeze efectul pe care il au mutatiile patogenului asupra potentialului de raspandire si de imbolnavire al populatiei si sa actualizeze ghidurile si protocoalele terapeutice aplicate. 


Afla mai multe despre noua tulpina de Coronavirus din UK

 

Tulpina Delta (India)

Conform Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC), pe baza dovezilor disponibile, varianta SARS-CoV-2 Delta a fost cu 40-60% mai transmisibila decat varianta Alfa, fiind asociata cu un risc mai mare de spitalizare. Potrivit ECDC, persoanele care au primit doar prima doza de vaccin anti-COVID au fost mai putin protejate impotriva infectiei cu varianta Delta decat impotriva altor variante, indiferent de tipul de vaccin pe care l-au facut. 

Tulpina Omicron

Tulpina Omicron s-a raspandit semnificativ mai rapid decat tulpina Delta, dar cu risc mai redus de spitalizare decat Delta. Simptomele aparute in urma infectarii cu tulpina Omicron nu au fost diferite de cele provocate de infectarea cu tulpinile anterioare. De asemenea, trecerea prin boala a oferit un nivel mai scazut de protectie in fata Omicron, comparativ cu celelalte variante ale virusului care au circulat inainte.


Afla mai multe despre noua tulpina India - Delta

 

Conditii de calatorie

Va recomandam sa verificati conditiile de calatorie din fiecare tara, inainte de a planifica o vacanta sau orice fel de deplasare in interes personal ori profesional. Aceste conditii se pot schimba de la o zi la alta, in functie de recomandarile emise de Ministerul Sanatatii si de Ministerele de Afaceri Externe aferente tarilor in care urmeaza sa ajungeti. 


Afla mai multe despre conditiile de calatorie

 

COVID-19 – modalitati de transmitere

  • Infectarea cu SARS CoV-2 se produce pe calea aerului, prin stropii de tuse sau stranut ai unei persoane infectate, dar si prin suprafete contaminate
  • Simpla prezenta, la mai putin de 2 metri de o persoana infectata creste exponential riscul de infectare cu SARS CoV-2
  • Dintre suprafatele contaminate, riscul cel mai ridicat il au suprafetele din spatiile comune atinse frecvent: balustrade, manere, butoane de lift, banci si orice alt fel de suprafate din aceasta categorie. Infectarea cu SARS CoV-2 se produce daca persoana atinge suprafata contaminata si ulterior duce mana murdara la gura, ochi sau nas
  • De altfel, leziunile sau microleziunile care pot exista la nivelul pielii favorizeaza riscul de infectare. O piele uscata sau foarte crapata permite foarte usor virusurilor si bacteriilor sa patrunda in microfisurile existente.

Cat timp rezista coronavirusul pe suprafete?

Potrivit studiilor efectuate de specialisti, coronavirusul rezista pe suprafete pentru diferite perioade de timp, in functie de natura si duritatea/consistenta materialului.

Se estimeaza ca, coronavirusul rezista cel putin 3 ore in aer, pana la 4 zile pe lemn si pana la 3 zile pe plastic, otel si sticla. Pe hartie si tesaturi rezistenta coronavirusului este redusa la 24 de ore, in timp ce pe suprafetele din cupru acesta este prezent doar 4 ore. Din fericire, virusul SARS CoV-2 poate fi eliminat de pe aceste suprafete prin dezinfectare cu solutii care au in compozitie peste 70% alcool.

Primele simptome specifice COVID-19 apar in mare parte din cazuri la 5-6 zile de la infectare (limite 2 – 14 zile). Exista si posibilitatea ca pacientul sa fie asimptomatic si sa nu manifeste niciunul din simptomele specifice.

Cum ma protejez impotriva COVID-19?

Protejarea impotriva COVID-19 este importanta.

  • Igiena adecvata ramane cea mai importanta masura de protectie impotriva COVID-19
  • Spalarea si/sau dezinfectarea mainilor ori de cate ori este nevoie reprezinta o solutie care poate reduce drastic riscul de infectare
  • Recomandarea specialistilor este ca spalarea mainilor sa se realizeze cu apa si sapun, pentru cel putin 20 de secunde
  • Gelurile si solutiile de dezinfectare pe baza de alcool sunt eficace, dar pot determina uscaciunea pielii. Pentru evitarea aparitiei microleziunilor este recomandata utilizarea unor creme hidratante
  • Evitarea spatiilor aglomerate sau purtarea mastii faciale de protectie in cazul in care sunt frecventate astfel de spatii sau in unitati sanitare unde este mai crescut riscul contactului cu persoane bolnave

Ghid pentru igiena mainilor

  • Dezinfectarea mainilor trebuie sa fie facuta inainte de a aplica masca si dupa scoaterea acesteia, precum si dupa ce atingeti suprafete cu potential ridicat de contaminare: mese, birouri, balustrade, butoane de lift, intrerupatoare si alte suprafete similare
  • Evitati sa atingeti fata, ochii si nasul cu mainile
  • Masca de protectie este o masura de prevenire a raspandirii virusului, iar folosirea ei este recomandata in spatiile inchise. Acest lucru se intampla deoarece principala modalitate de transmitere a virusului este pe calea aerului, iar purtarea mastii reduce considerabil riscul ca particulele virale sa fie inhalate prin nas sau gura. Persoanele infectate asimptomatice pot raspandi virusul fara sa stie - prin purtarea mastii poate fi prevenit acest lucru.

Pot transmite virusul daca sunt asimptomatic?

SARS CoV-2 poate fi transmis si de persoanele asimptomatice. Particulele virale au aceleasi caracteristici si ii pot infecta pe cei din jur, chiar daca persoana infectata nu prezinta simptome.

In acest caz, infectarea se poate face prin stropii de saliva emisi in momentul in care o persoana vorbeste prea aproape de alta persoana sau prin contactul cu o suprafata contaminata de o persoana asimptomatica.

Pot avea si gripa normala sau doar COVID-19?

Gripa sezoniera este o afectiune complet diferita fata de infectia cu Sars Cov-2, in ciuda simptomelor similare.
Modalitatea de a afla daca aveti gripa sezoniera sau COVID este un test PCR, acesta poate oferi un diagnostic precis.

Ce fac daca sunt COVID-19 pozitiv?

Conform documentului elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), un caz confirmat inseamna orice persoana care intruneste criteriile de laborator, insemnand ca in urma efectuarii testului PCR, rezultatul este pozitiv. In aceasta situatie trebuie sa va izolati pentru a limita raspandirea infectiei catre alte persoane. Anuntati medicul de familie si detaliati simptomele pe care le aveti (daca este cazul). Medicul de familie va elibera certificatul de concediu medical, daca este nevoie, pe baza testului pozitiv.

Se recomanda izolarea pe toata durata perioadei infectioase.

Perioada infectioasa se considera cu 2 zile inaintea debutului si inca 7 zile dupa debut. 

 

Ce fac daca sunt contact direct al unui caz confirmat?

Din martie 2022 carantina nu se mai aplica contactilor directi, insa medicul de familie recomanda autodeclararea in cazul in care apar simptome in urmatoarele 7 zile de la contactul cu un caz confirmat. De asemenea, se recomanda:

  • Purtarea mastii de protectie
  • O igiena riguroasa a mainilor
  • Distantarea fizica, mai ales fata de persoanele vulnerabile
  • In masura in care este posibil, se recomanda lucrul la distanta.

Resurse utile:

 

Vezi si - Recomandari pentru angajatori

Data ultimei actualizari
2 August 2022