Ginecomastie: marirea in volum a sanului la barbat

Cuprins

Ginecomastia reprezinta cresterea in dimensiuni a sanului la barbat. Aceasta crestere este benigna si de obicei bilaterala, desi uneori poate fi si unilaterala. Ginecomastia apare prin dezvoltarea tesutului glandular si trebuie diferentiata de adipomastie, care este doar o acumulare de tesut gras in zona mamara, fara proliferarea glandulara.
ginecomastie barbati
Despre ginecomastie

Cuprins

Care este cauza ginecomastiei?

Ginecomastia apare din cauza modificarii echilibrului estrogeni-androgeni, fie prin productie scazuta de hormoni androgeni, fie prin productie crescuta de estrogeni. Testiculul produce in mod normal doar o cantitate mica de estrogeni zilnic. Cea mai mare parte a estrogenilor circulanti provin din conversia periferica a androgenilor (testosteron si androstendion) la estradiol si estrone, ce are loc prin intermediul actiunii enzimei numita aromataza, care se gaseste in principal in muschi, piele si tesut adipos.
 
Dezvoltarea sanului poate fi indusa atat de productia excesiva de estrogeni, cat si de aromatizarea excesiva in periferie a androgenilor, cum ar fi:
  • productie excesiva testiculara de estrogeni in tumori testiculare, secretie ectopica de gonadotropina corionica umana (hCG) in neoplasme pulmonare, renale, gastrointestinale sau tumori cu celule germinale extragonadale
  • cresterea conversiei periferice (transformarea androgenilor in estrogeni) prin cresterea activitatii aromatazei in insuficienta hepatica, malnutritie, hipertiroidie, tumori adrenale
Ginecomastia poate fi fiziologica sau patologica; ginecomastia fiziologica apare la nou-nascuti, la pubertate si la varstnic.
Ginecomastia poate fi si idiopatica (fara o cauza identificata).
 
Ginecomastia patologica apare in mai multe afectiuni sau este cauzata de administrarea de medicamente sau droguri.
 
Afectiuni in care poate aparea ginecomastia:
  • sindrom Klinefelter
  • anorhia congenitala
  • traumatisme testiculare
  • orhita virala
  • sindrom Kallmann
  • tumori hipofizare cu alterarea secretiei de LH
  • tumori maligne care cresc nivelul seric de hCG (neoplasm pulmonar, cancer gastric, cancer renal, cancer hepatic)
  • insuficienta renala
  • hipertiroidia (cresterea activitatii aromatazei si cresterea proteinei de legare a hormonilor sexuali SHBG)
  • malnutritia

Substante care pot duce la aparitia ginecomastiei

  • antiandrogeni: flutamida, bicalutamida, nilutamida, finasterida, dutasterida, ciproteron acetat, ketoconazol, spironolactona
  • chimioterapeutice
  • medicamente antihipertensive si pentru afectiuni cardiovasculare: blocanti de canale de calciu, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril, enalapril), digoxin, alfa-blocante, amiodarona, metildopa etc
  • hormoni: androgeni, steroizi anabolizanti, estrogeni, hormon de crestere, gonadotropina corionica
  • medicamente psihoactive: haloperidol, diazepam, antidepresive triciclice fenotiazine
  • antiinfectioase: antiretrovirale, izoniazida, metronidazol, ketoconazol etc
  • droguri recreationale: amfetamina, heroina, metadona, marijuana, alcool
  • altele: omeprazol, cimetidina, domperidon, heparina, metotrexat
Statisticile au aratat ca fiind cele mai frecvente etiologii in cazul prezentarilor la medic pentru ginecomastie, urmatoarele:
  • ginecomastie pubertara persistenta 25%
  • administrare de medicamente 25%
  • fara cauza aparenta 25%
  • malnutritie sau ciroza 8%
  • hipogonadism primar 8%
  • tumori testiculare 3%
  • hipogonadism secundar 2%

Cum se stabileste diagnosticul de ginecomastie?

Clinic, ginecomastia se prezinta ca o crestere in dimensiuni a sanului, care poate fi uni sau bilaterala, dureroasa sau nu. La palpare se deceleaza o zona mai ferma, ca un nodul in spatele areolei sau dezvoltata concentric in jurul areolei. Ginecomastia poate fi detectata atunci cand tesutul glandular depaseste 0.5 cm in diametru. Se vor observa modificarile areolei, prezenta sau absenta scurgerilor mamelonare, prezenta sau absenta adenopatiilor axilare.
 
Examenul clinic trebuie sa includa o examinare a testiculelor, cautarea semnelor de feminizare sau hipogonadism, semne ale bolilor cronice hepatice, renale sau tiroidiene.
 
Atunci cand ginecomastia este unilaterala, se vor lua in discutie posibile diagnostice diferentiale, cum ar fi lipomul sau neurofibromul.
 
Existenta anumitor semne, cum ar fi nodulul fix, dur, retractia mamelonara sau a pielii, secretia din san, adenopatiile axilare, pot sugera existenta unui cancer mamar.
 
Pacientii cu ginecomastie fiziologica nu necesita investigatii suplimentare, ci doar monitorizare clinica. In celelalte cazuri, pentru diagnostic pot fi necesare investigatii imagistice (ecografie mamara, ecografie testiculara, mamografie in cazul suspiciunii de neoplasm mamar) si de laborator.
 
Evaluarea de laborator include, pe langa analize uzuale pentru ficat, rinichi, dozari specifice hormonale (testosteron, DHEAS, SHBG, estrogen, LH, prolactina, TSH, FT4) si markeri tumorali (beta HCG, alfa fetoproteina). In functie de rezultate pot fi necesare investigatii suplimentare (tomografie computerizata abdominala, teste genetice - cariotip, biopsie).

Cum se trateaza ginecomastia?

In cazul ginecomastiei fiziologice nu este indicat tratament. Ginecomastia pubertara se remite de obicei spontan in interval de cateva saptamani pana la maxim 3 ani, la 90% din pacienti. Totusi, ginecomastiile voluminoase (tesut glandular >4 cm diametru) pot sa nu regreseze complet.
 
Pentru ginecomastia patologica tratamentul va fi specific, in functie de patologia descoperita in urma investigatiilor:
  • tumorile testiculare vor fi operate
  • tireotoxicoza, bolile renale, bolile hepatice tratate corespunzator
  • medicatia care determina ginecomastie va fi oprita daca este posibil (in acest caz ar trebui sa apara ameliorare a ginecomastiei in termen de o luna de la intrerupere)
  • in cazul hipogonadismului se instituie medicatie de substitutie hormonala
Medicatia indicata pentru inducerea regresiei ginecomastiei cuprinde antagonisti ai receptorilor de estrogen (tamoxifen) sau inhibitori de aromataza (letrozol, anastrozol).
 
In cazul ginecomastiilor voluminoase sau de lunga durata (ajunse in stadiul de fibroza), medicatia poate sa nu fie eficienta si sa necesite rezectie chirurgicala - mamoplastie de reductie. De interventie chirurgicala pot beneficia si pacientii la care tratamentul medicamentos sau masurile luate pentru inlaturarea cauzelor nu au fost eficiente.

Unde ma pot adresa daca am ginecomastie?

Spitalul Medicover ofera fiecărui pacient cu ginecomastie serviciile unei intregi echipe medicale, din care fac parte:
  • urolog - androlog
  • endocrinolog si chirurg
Scopul acestei echipe este de a corecta aceasta modificare corporala uneori frustranta, concomitent cu identificarea si tratarea corecta a cauzei.
Data publicării 18.10.2018