Sistemul digestiv - cele mai frecvente afectiuni digestive

Bolile digestive sunt mai frecvent intalnite in sezonul vara - toamna si sunt determinate in majoritatea cazurilor de consumul de apa si hrana contaminata ori de produse alimentare depozitate incorect, care se altereaza usor in urma expunerii la temperatura camerei. Senzatia de greata, varsaturile, crampele abdominale si diareea sunt printre simptomele des intalnite in afectiunile digestive si care, netratate, pot duce la deshidratare severa si la dezechilibre hidro-electrolitice importante.
Sistemul digestiv - cele mai frecvente afectiuni digestive

Cuprins

Calatoriile in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare favorizeaza in anumite situatii aparitia afectiunilor de tract digestiv prin consumul de alimente specifice zonei (fructe si legume, condimente), schimbarilor de clima si oboseala acumulata in perioada vacantei. Printre cele mai intalnite afectiuni ale sistemului digestiv se regasesc toxiinfectia alimentara, gastroenterocolita, diareea acuta si dizenteria, insa acestea reprezinta o mica parte din patologiile enterice specifice omului.

Toxiinfectia alimentara

Toxiinfectia alimentara reprezinta o afectiune digestiva cauzata de consumul de alimente contaminate cu bacterii, virusuri si paraziti sau cu toxine eliberate de catre acestea, capabile sa genereze o serie de manifestari clinice specifice.

Contaminarea alimentelor poate avea loc atat inainte, cat si in timpul si dupa preparea acestora, prin manipularea necorespunzatoare a hranei si depozitarea acesteia in conditii improprii. Principalele categorii de alimente care pot genera aparitia toxiinfectiilor sunt reprezentate de carnea cruda, conservele, salatele si produsele semipreparate, care nu necesita procesare termica inainte de consum.

Agentii patogeni responsabili de contaminarea alimentelor si declansarea simptomatologiei specifice toxiinfectiilor alimentare sunt reprezentati de catre:

  • Campylobacter regasit in produse lactate nepasteurizate, apa si carne
  • Clostridium botulinum a carui dezvoltare este favorizata de mediul anaerob din conserve incorect sterilizate si peste afumat
  • Clostridium perfringens poate contamina carnea, sosurile pentru salate si fripturi, incorect depozitate dupa gatire
  • Escherichia coli regasita in excrementele animale, poate contamina carnea si laptele sau salatele din gradina fertilizate cu ingrasamant natural
  • Giardia lamblia parazit care poate contamina alimentele in timpul manipularii cu maini nespalate
  • Virusul hepatitei A raspandita de catre bolnav prin maini neigienizate in timpul pregatirii hranei
  • Listeria regasita la nivelul solului, poate contamina sursele de apa potabila, laptele nepasteurizat si branzeturile
  • Norovirusurile contamineaza in mod frecvent pestele si fructele de mare prin intermediul apei
  • Rotavirusul se raspandeste prin maini murdare si contamineaza cu usurinta mancarea semipreparata gata de consumat
  • Salmonella contamineaza ouale, laptele sau carnea prin intermediul ustensilelor de bucatarie sau al mainilor neigienizate
  • Shigella contamineaza fructele de mare si mancarea semipreparata prin intermediul mainilor murdare
  • Staphylococcus aureus poate fi raspandit de catre persoana bolnava sau purtatoare prin maini murdare, stranut, tuse si contamineaza cremele de patiserie si produsele alimentare precum dressing-urile de salata.

Simptome toxiinfectia alimentara:

  • Senzatie de greata
  • Varsaturi
  • Diaree apoasa
  • Dureri abdominale colicative.

Primele simptome ale toxiinfectiei alimentare se pot manifesta la cateva ore dupa ingestia alimentelor contaminate. Exista si situatii in care acestea se instaleaza in decurs de cateva zile sau saptamani de la consumarea hranei alterate.

Simptomele de alarma in cazul toxiinfectiei alimentare sunt reprezentate de sindromul diareic persistent. Acesta favorizeaza aparitia deshidratarii severe, a varsaturilor si a scaunelor apoase sangvinolente, precum si a manifestarilor neurologice care determina vederea in ceata, slabiciune musculara si parestezii la nivelul membrelor.

Preventia toxiinfectiilor alimentare poate fi realizata prin respectarea regulilor de igiena in timpul prepararii hranei.

  • Depozitarea separata a carnii crude, a fructelor de mare si a pestelui de restul alimentelor
  • Procesarea termica la temperaturi inalte
  • Refrigerarea cat mai rapida a preparatelor perisabile
  • Eliminarea produselor alimentare cu gust, miros sau aspect modificat.

Gastroenterocolita

Gastroenterocolita reprezinta o afectiune manifestata prin emisia de scaune diareice, insotite de crampe abdominale, senzatie de greata si varsaturi, febra si frisoane, care altereaza starea generala de sanatate.

  • Factorii etiologici responsabili de aparitia simptomelor specifice cazurilor de enterocolita sunt reprezentati de bacterii (E.coli, Salmonella, Shigella) si virusuri care ajung in organismul uman prin ingestie de apa si alimente contaminate.
  • La persoanele varstnice si copii, mecanismele de compensare ale pierderilor lichidiene de la nivel intestinal se epuizeaza rapid, astfel ca, in anumite situatii, devine necesara spitalizarea de urgenta pentru administrare de tratament specific.
  • Severitatea si durata simptomelor gastroenterocolitelor depind atat de varsta si starea generala de sanatate a pacientului, cat si de factorii etiologici implicati in aparitia gastroenterocolitei.
  • Semnele de alarma in cazul deshidratarii severe in special la copii sunt reprezentate de oligurie (eliminare redusa de urina), anurie (absenta mictiunilor), pliu cutanat persistent, fontanele deprimate, plans fara lacrimi, stare de somnolenta si slabiciune generala.

Escherichia coli (E.coli)

Gastroenterocolitele pot fi prevenite prin:

  • Evitarea consumului de alimente care se altereaza usor (carne, sosuri, maioneza, inghetata, prajituri cu crema)
  • Mentinerea unei igiene corespunzatoare a mainilor, tacamurilor si veselei
  • Consumul de apa potabila din surse sigure. In cazul in care sursa de apa nu este sigura se recomanda fierberea si racirea acesteia inainte de consum sau achizitionarea de apa imbuteliata.

Diareea acuta

Diareea acuta se manifesta prin eliminarea de scaune apoase, urat mirositoare, insotite de crampe si disconfort la nivel abdominal, cu durata mai mica de 2 zile si reprezinta una dintre cele mai frecvente afectiuni intalnite in practica medicala. Factorii etiologici care determina aparitia diareei acute sunt reprezentati in majoritatea situatiilor de:

  • Bacterii enteropatogene care contamineaza hrana si apa potabila: Campylobacter, Escherichia coli, Salmonella, Shigella, Klebsiella, Yersinia enterocolitica
  • Virusuri: norovirus, rotavirus, influenzae virus
  • Paraziti intestinali Giardia lamblia, Entamoeba histolytica
  • Fungi: Candida spp.

Diareea acuta poate fi intalnita la indivizi de toate varstele si are o evolutie favorabila in majoritatea cazurilor. Exista si categorii populationale de risc reprezentate de copiii din tarile in curs de dezvoltare in cazul carora afectiunea se manifesta sun forme grave care le pot pune viata in pericol.

Diareea calatorului reprezinta o forma particulara a acestei afectiuni, manifestata la persoanele care calatoresc in zone endemice si consuma hrana si/sau apa contaminata. Diareea calatorului prezinta evolutie favorabila in majoritatea cazurilor cu remiterea spontana a simptomatologiei in decurs de maxim 2 zile de la aparitie.

Semne si simptome diaree acuta

  • Crampe abdominale dureroase
  • Febra
  • Frisoane
  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Eliminarea de scaune apoase cu mucus sau striuri sangvinolente
  • In anumite situatii, manifestari specifice starilor de deshidratare severa insotite de dezechilibre hidro-electrolitice importante: vertij, hipotensiune, slabiciune musculara dereglari ale ritmului cardiac.

Preventia episoadelor diareice acute este asigurata prin:

  • Consumul de apa curata provenita din surse sigure
  • Consumul de alimente proaspat preparate
  • Fructe si legume spalate sau decojite inainte de consumarea ca atare
  • Mentinerea unei igiene corespunzatoare a mainilor dupa utilizarea toaletei si inainte de masa.

Dizenteria

Dizenteria reprezinta o afectiune enterica determinata de consumul de alimente si apa contaminate cu diferite specii de Shigella. Shigelloza, asa cum mai este cunoscuta, afecteaza populatiile care traiesc in conditii improprii de viata, fiind mai frecvent intalnita in timpul razboaielor sau al calamitatilor naturale. Populatiile cu risc crescut de a dezvolta dizenterie sunt reprezentate de refugiatii din campusurile aflate pe teritoriile tarilor in curs de dezvoltare si copii cu varsta intre 6 luni si 5 ani.

Shigella este eliminata din tractul intestinal al bolnavului odata cu materiile fecale si contamineaza solul si sursele de apa potabila, favorizand raspandirea si aparitia infectiilor sub forma de focare. Transmiterea fecal orala este explicata prin contaminarea alimentelor prin intermediul mainilor nespalate ale bolnavilor. Tabloul clinic al pacientilor cu dizenterie este alcatuit din:

  • Dureri abdominale acute
  • Febra
  • Diaree apoasa cu mucus si striuri sangvinolente
  • Tenesme rectale
  • Senzatie de greata si varsaturi.

Deshidratarea severa cauzata de pierderile lichidiene intestinale poate duce la soc cardio vascular, mai ales la bolnavii cu multiple afectiuni cronice, varstnici si copii. Semnele si simptomele extradigestive sunt determinate de diseminarea extraintestinala a bacteriei care poate cauza hemoliza, trombocitopenie, coagulare intravasculara diseminata, insuficienta renala acuta, uremie, hiponatremie, afectare neurologica-convulsii, encefalopatie-letargie, confuzie, cefalee sau artrita reactiva la 2-4 saptamani de la infectia initiala. Perforatia intestinala si peritonita bacteriana reprezinta complicatii rare ale dizenteriei care necesita tratament chirurgical de urgenta.

Preventia in cazul dizenteriei consta in:

  • Depozitarea si manipularea igienica a hranei
  • Consumul de apa fiarta si racita sau imbuteliata in cazul in care nu exista apa potabila provenita din sursa sigura
  • Mentinerea unei igiene riguroase a mainilor reprezinta cea mai eficienta metoda de preventie a dizenteriei.

 

Referinte:

Data publicării 20.04.2022
Data ultimei actualizari 22.05.2023