Tehnici de gestionare a stresului la locul de munca

Cuprins

• Bunastarea psihica si emotionala a angajatilor
• De ce locurile de munca actuale sunt mai stresante decat in trecut?
• Cele mai frecvente surse de stres legate de locul de munca
• Efectele stresului necontrolat
• Primii pasi in gestionarea stresului la locul de munca
• Cum ne dam seama ca avem o problema cu stresul profesional?

Bunastarea psihica si emotionala a angajatilor

In ultimii ani, cel putin la nivel european, bunastarea psihica si emotionala a angajatilor a devenit un subiect din ce in ce mai vizibil prin consecintele pe care le produce.

Pentru angajator implica costuri crescute generate de absenteism (concedii medicale, concedii fara plata etc), prezenteism (performanta scazuta a unor angajati afecteaza negativ munca colectiva si supraincarca alti membri ai echipei) si productivitate scazuta. La acestea se adauga costurile indirecte pentru recrutare, instruire, deteriorarea reputatiei companiei si altele.

Pentru angajati expunerea prelungita la stres prezinta riscuri deloc neglijabile care variaza de la epuizare (sindromul de burnout), probleme de somn si simptome digestive, la scaderea motivatiei, dificultati de concentrare, stari de iritare, depresie si anxietate. In planul relatiilor personale si a vietii de familie, stresul la locul de munca are repercusiuni asupra comunicarii cu familia si prietenii, favorizand izolarea si comportamentele nedorite (mancat compulsiv, vicii – alcoolism, consum de tutun si substante ilicite).

Atunci cand conditiile de la locul de munca si factorii umani se afla intr-un echilibru, munca ofera satisfactie, stimuland sentimentul de detinere a controlului, de incredere in propriile resurse, sustinand astfel motivatia, performanta si capacitatea de munca. Afla mai multe despre Sanatatea mintala: ce este de fapt si cum ne afecteaza activitatea zilnica

De ce locurile de munca actuale sunt mai stresante decat in trecut?

Avansul tehnologic, digitalizarea si globalizarea au modelat intr-o maniera complexa campul muncii atat la nivel de oportunitati, responsabilitati si cerinte, cat si la nivelul relatiilor interpersonale, amplificand stresul profesional, implicit si problemele asociate.

In societatile moderne, angajatii resimt acut o lipsa a granitelor intre munca si viata personala.

Internetul pe telefon, diferitele aplicatii folosite in mediul de business au facilitat conectarea in permanenta cu locul de munca. Uneori, sarcinile de la birou au fost rezolvate in afara timpului de lucru, ceea ce a condus la conflicte si tensiuni in viata personala. Epuizarea emotionala si stresul au fost intensificate si de:

• Presiunea constanta de a fi disponibil
• Nevoia de adaptare rapida la noi tehnologii si utilizarea excesiva a instrumentelor digitale pentru indeplinirea responsabilitatilor
• Constrangerea de a jongla cu diferite sarcini in acelasi timp
• Cultura competitiva a mediului de afaceri modern, presiunea de a depasi asteptarile
• Urgenta continua de a rezolva ceva, de a finaliza un proiect.

La acest context au contribuit intr-o masura mai mica sau mai mare, in functie de industrie, si teama de a nu fi inlocuiti de roboti/ inteligenta artificiala/ aplicatii diverse, instabilitatea locului de munca, crize economice si inflatie.

Cele mai frecvente surse de stres legate de locul de munca

Potrivit Asociatiei Americane de Psihologie (APA), cele mai frecvente surse de stres asociate locului de munca sunt:

• Salariul sub asteptari
• Prea multe sarcini si responsabilitati
• Oportunitati de avansare reduse
• Munca nesatisfacatoare (care nu ne implineste, nu ne provoaca)
• Lipsa suportului din partea managerilor, a colectivului si lipsa suportului social in general
• Lipsa de control asupra deciziilor
• Cererile contradictorii cu privire la indeplinirea unor sarcini
• Asteptari nerealiste de performanta sau neclare.

Printr-un proiect al Comisiei Europene care viza pericole psihosociale de la locul de munca au fost identificati factori stresori precum:

• Absenta varietatii, munca fragmentata sau nesemnificativa, valorificarea insuficienta a competentelor, gradul ridicat de incertitudine
• Volumul de munca excesiv sau insuficient, nivelurile ridicate de presiune din motive de timp, expunerea continua la termene limita
• Programul de lucru in schimburi, turele de noapte, programele de lucru inflexibile si orele peste program
• Gradul redus de participare in procesul decizional, lipsa controlului asupra volumului de munca, a ritmului de munca etc
• Echipamente neadecvate, conditiile de mediu precare (lipsa spatiului, iluminatul insuficient, zgomotul excesiv). Afla mai multe despre Ergonomia locului de munca
• Comunicare deficitara la nivel de companie, sprijin redus pentru rezolvarea conflictelor, lipsa definirii unor obiective organizationale ori dezacordul cu privire la acestea
• Excluderea, izolarea, relatiile defectuoase cu superiorii, conflictele interpersonale, lipsa de sprijin social, hartuirea
• Ambiguitatea rolului, conflictele asociate rolului, responsabilitatea pentru oameni/ echipa
• Stagnarea carierei si incertitudinea, promovarea insuficienta sau exagerata, remuneratia insuficienta, nesiguranta locului de munca, valoarea sociala redusa a muncii
• Solicitari contradictorii la serviciu si acasa, sprijinul redus al familiei cu privire la locul de munca, probleme generate de existenta a mai mult de un loc de munca.

Efectele stresului necontrolat

Un mediu de lucru stresant are efecte pe termen scurt si lung care pot varia:

• Dureri de cap
• Dureri de stomac/ disconfort abdominal
• Tulburari ale somnului
• Dificultati de concentrare.

Stresul prelungit necontrolat poate conduce la:

• Anxietate
• Insomnie
• Hipertensiune arteriala
• Imunitate scazuta.

De asemenea, poate sa contribuie la dezvoltarea unor probleme de ordin medical:

• Depresie
• Obezitate
• Afectiuni cardiovasculare.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca persoanele expuse stresului in mod excesiv au tendinta sa se „elibereze” de stres in moduri daunatoare sanatatii, prin mancat compulsiv, abuz de alcool si/ sau tutun, consum de substante interzise, dar si prin cultivarea unor dependente -  de cumparaturi, de internet si retele sociale care nu fac decat sa agraveze situatia.

Primii pasi in gestionarea stresului la locul de munca

• Identificati si monitorizati factorii stresori - un jurnal va poate ajuta in acest sens. Pentru 1 - 2 saptamani, notati situatiile care creeaza cel mai mult stres si modul in care raspundeti la stres. Retineti gandurile, informatiile si trairile in legatura cu respectivele circumstante/ persoane. Citirea jurnalului ne permite sa avem o perspectiva de ansamblu mai clara si ne ajuta sa intocmim un plan de actiune. Spre exemplu, sunt stresat pentru ca trebuie sa sustin o prezentare in fata altui departament, asta imi creeaza o stare de nervozitate, sunt irascibil, nu comunic cu restul echipei si am tendinta sa imi cumpar dulciuri pentru a face fata situatiei. Sau, am un proiect important de finalizat, insa ma dedic lucrurilor marunte si conversatiilor cu alti colegi pentru a evita sa incep lucrul la proiect. Din cauza aceasta ajung sa lucrez pe ultima suta de metri si astfel nu reusesc sa dau tot ce pot, ceea ce ma streseaza si frustreaza deopotriva.
• Dezvoltati raspunsuri sanatoase la stres - in loc sa incercam sa „luptam" cu stresul prin mancare nesanatoasa, alcool, cearta cu partenerul, e bine sa cautam alte modalitati care sa nu aiba o influenta negativa asupra sanatatii. Exercitiul fizic poate fi un mod bun de a ne elibera de stres. Orice activitate fizica este benefica, de la mersul pe jos, la yoga, jogging etc. Inceputul este posibil sa se dovedeasca greoi deoarece este mai usor sa intindem mana dupa o punga de chipsuri in loc sa iesim in parc, insa cu ceva efort si determinare ne putem schimba obiceiurile in bine.
• Stabiliti limite - in era digitala suntem in permanenta conectati la restul lumii, 24 de ore din 24 in fiecare zi. Este firesc sa fim tentati sa raspundem pe grupul de munca sambata la ora 14:00, desi nu lucram, fara ca macar sa fie un subiect esential. Pentru ca fiecare individ este unic, o granita sanatoasa intre viata profesionala si viata personala poate sa insemne altceva de la persoana la persoana. Poate fi in regula pentru colega ta sa faca asta, dar daca tu nu te simti confortabil sa iti verifici e-mailul seara inainte de cultare, mai bine nu o face.
• Alocati timp pentru reincarcarea bateriilor - daca mergeti in vacanta, dar verificati de 3 ori pe zi mesajele legate de munca, raspundenti la ele sau doar va ganditi, asta nu inseamna pauza. Merita si aveti nevoie de o deconectare completa din cand in cand. Acest lucru se poate aplica si in zilele lucratoare, daca sunteti seara in parc cu copilul, pentru bunastarea emotionala si gasirea echilibrului este bine sa va dedicati 100% activitatii in care sunteti implicat alaturi de copil. Jongland intre activitatea profesionala cu telefonul in mana si joaca copilului, nu veti reusi nici sa aveti vreo performanta deosebita la locul de munca, nici sa va relaxati alaturi de cel mic.
• Invatati sa va relaxati - desi pare simplu, nu este. Se intampla adesea ca dupa parasirea biroului mintea sa ramana blocata acolo. Propuneti-va in mod constient sa renuntati la a va gandi ce proiecte trebuie sa terminati maine sau la intalnirea de peste weekend. Practicarea constanta a meditatiei sau a mindfulness-ului pot fi utile. Afla mai multe despre meditatia in era digitala si mindfulness - constientizarea de sine si echilibrul interior Abilitatea de a te concentra intentionat pe o singura activitate, invatand sa elimini factorii de distragere a atentiei, se va consolida in timp prin practica sustinuta.
• Discutati cu superiorul direct - daca sarcinile devin coplesitoare, aveti dubii cu privire la activitatea dvs. conform fisei postului sau la asteptarile pe care managerul le are de la dvs., discutati onest si deschis. Nu este recomandat sa va pozitionati defensiv sau din contra, sa atacati, ori sa aduceti o lista de plangeri. Intrebati direct ceea ce doriti sa aflati, clarificati subiectele asupra carora aveti indoieli, incercati sa gasiti solutii reale.
• Solicitati sprijin – de la familie, prieteni, colegi sau chiar de la un specialist care va poate indruma cum sa gestionati stresul la locul de munca. Un terapeut are cunostintele si instrumentele necesare pentru a va sprijini sa va dezvoltati mecanisme sanatoase de gestionare a stresului si sa va imbunatatiti starea de bine.

Cum ne dam seama ca avem o problema cu stresul profesional?

Exista cateva semne carora este recomandat sa le acordam atentie pentru a distinge intre un nivel de stres acceptabil la locul de munca si o problema serioasa de echilibru intre cariera si viata persoanala.

Stresul profesional este daunator atunci cand:

• Este puternic prezent sentimentul ca locul de munca va acapareaza viata.
• Simtiti ca obligatiile profesionale sunt atat de multe incat in viata personala nu mai aveti timp si dispozitie sufleteasca sa dati 100% pentru cei dragi.
• Considerati ca exista un echilibru intre cariera si planul personal, dar asta doar pentru ca amanati sa faceti anumite lucru. Retineti ca amanarea consultului medical pentru activitatea profesionala nu inseamna ca exista un echilibru intre cele doua. In acelasi mod, evitarea unor sarcini de la munca pentru a reusi sa indepliniti obligatiile de familie NU inseamna echilibru.
• Cerintele profesionale si viata personala par sa fie mereu in conflict.
• Nu reusiti sa respectati termenele limita fara a lucra suplimentar.
• Aveti probleme cu somnul.
• Regimul alimentar s-a modificat drastic in rau.

Efectele stresului la locul de munca nu reprezinta doar un subiect popular, ci o provocare reala careia trebuie sa invatam cum sa ii facem fata, limitand urmarile negative atat asupra sanatatii, cat si asupra performantelor in cariera. Desi exista solutii pentru gestionarea stresului profesional este crucial sa identificam mai intai sursele majore ale acestui stres. In acest fel, putem adopta masuri eficiente pentru a preveni si atenua impactul negativ al stresului.

Referinte:

• Coping with stress at work, American Psychological Association (APA)
• Promovarea sanatatii mintale la locul de munca - Orientari privind punerea in aplicare a unei abordari globale | Comisia Europeana (2014)
• Why Work-Life Balance Is So Important—and How to Nail It | Verywell Mind