Testul de efort poate scoate la iveala afectiuni ascunse

In cardiologie, testarea la stres presupune evaluarea aparatului cardiovascular in conditii de suprasolicitare. Scopul unui astfel de test de efort este de a depista si diagnostica afectiuni cardiace ascunse la examenele clinic si paraclinic, efectuate in repaus sau la evaluarea capacitatii functionale a pacientului.
test de efort
Despre testul de efort

Testarea la stres are doua componente: metoda de provocare a stresului si metoda de evidentiere si evaluare a efectelor acestuia asupra aparatului cardiovascular.

Testul de efort ECG (sau EKG) este rezultatul asocierii dintre cel mai "fiziologic” mod de provocare a stresului - efort fizic si cea mai accesibila metoda de depistare a efectului efortului asupra cordului - electrocardiograma.

 

Cand este indicat sa faci un test de efort?

  • ai simptome cardiace (dureri in piept, respiratie dificila la efort, palpitatii) sugerand o boala cardiaca ischemica;
  • apartii unui grup cu risc cardiovascular mediu sau inalt (sindrom metabolic, diabet zaharat sau factori de risc coronarian multipli), chiar daca nu ai simptome;
  • urmezi un tratament pentru o boala cardiovasculara cunoscuta si medicul doreste o evaluare a tratamentului sau a capacitatii functionale;
  • esti sau urmeaza sa fii inclus intr-un program de recuperare medicala;
  • esti barbat si ai peste 40 de ani sau femeie avand peste 50 de ani si intentionezi sa incepi un program regulat de exercitii fizice. Aceste limite de varsta pot fi, si chiar este indicat sa fie, mai joase pentru cei cu un stil de viata sedentar, cu factori de risc cardiovascular prezenti sau cu antecedente familiale de boala cardiaca.
  • esti sportiv amator sau de performanta si doresti sa-ti evaluezi capacitatea functionala sau sa depistezi situatii in care efortul ar putea fi periculos pentru sanatate (de exemplu, modificari ECG limita sau potential patologice).

 

Un test de efort ECG consta in efectuarea unui efort fizic standardizat, progresiv crescator, sub monitorizarea permanenta a electrocardiogramei, tensiunii arteriale si uneori a altor parametri cum ar fi saturatia in oxigen a sangelui etc.

 

Cum se face si cat dureaza testul?

Testul se realizeaza in doua moduri – la cicloergometru (bicicleta) si la covor rulant (banda de alergat). Testul de efort la covor rulant are avantajul simplitatii si poate fi utilizat de aproape toti pacientii, inclusiv de cei obezi. Durata unui test de efort este, potrivit protocoalelor actuale, de 9-15 minute, rar mai mult. Aceasta, deoarece se considera ca la atingerea unui prag de 85-90% din nivelul maxim individual calculat, pacientul are o capacitate functionala normala, iar daca pana la acest prag nu apar modificari ECG sugestive sau simptome care sa limiteze efortul, se exclude, in principiu, o boala cardiovasculara semnificativa hemodinamic.

Testul de efort se opreste la aparitia unor simptome sugestive (durere anginoasa, vertij, dispnee), la scaderea sau cresterea excesive a tensiunii arteriale sau a frecventei cardiace, la aparitia tulburarilor de ritm cardiac, la aparitia unor modificari ECG sugestive pentru ischemie miocardica sau la atingerea frecventei cardiace tinta care, de cele mai multe ori, este frecventa maximala (egala cu 220 – varsta in ani). La mai putin de 85-90% din aceasta, in absenta altor criterii, testul de efort este neconcludent pentru depistarea ischemiei miocardice.

 

Pregatiri speciale si riscuri inainte de un test de efort

  • testul va fi efectuat la cel putin 3 ore de la ultima masa;
  • cafeaua, bauturile care contin cofeina sau „energizante”, alcoolul sunt in principiu contraindicate in ziua testului;
  • nu se va fuma cu cel putin 2 ore inainte si dupa efectuarea testului;
  • medicamentele de uz cardiologic care pot influenta semnificativ testul de efort, in special betablocantele, vor fi oprite cu 2-3 zile inainte sau cel putin in dimineata efectuarii testului.

 

Recomandarea de oprire cu cateva zile inainte este valabila in mod special si pentru digoxin. In primul rand, este contraindicata efectuarea testului la mai putin de doua-trei saptamani de la debutul unei viroze (raceala, guturai, gripa); aceste afectiuni pot determina o afectare inflamatorie a inimii ascunsa in repaus, care, in timpul sau dupa efort sa duca la aparitia unor tulburari severe de ritm cardiac sau a insuficientei cardiace acute;

 

Testul de efort are valoare limitata in urmatoarele situatii:

  • daca esti sub tratament cronic cu digoxin;
  • daca esti purtator de stimulator cardiac sau prezentati diferite anomalii pe electrocardiograma de repaus: bloc major de ramura stanga, hipertrofie ventriculara stanga, sindroame de preexcitatie (tip Wolf-Parkinson-White) sau subdenivelare de segment ST mai mare de 1 mm.

 

Contraindicatii pentru testul de efort

Este strict contraindicat sa faci un test de efort daca esti diagnosticat cu:

  • infarct miocardic acut sau alte sindroame coronariene acute in primele 48 de ore;
  • ritmuri cardiace foarte lente sau foarte rapide precum si valori ale tensiunii arteriale necontrolate terapeutic;
  • embolie pulmonara acuta;
  • miocardita sau pericardita acute;
  • disectie acuta sau cronica de aorta;
  • stenoza aortica stransa;
  • insuficienta cardiaca decompensata, cu fenomene congestive prezente;
  • boli cardiace rare care se manifesta prin tulburari de ritm cardiac, in special ventriculare, care prezinta un risc crescut de moarte aritmica (displazia aritmogena de ventrcul drept, tahicardia ventriculara polimorfa catecolaminica);
  • dizabilitate fizica, senzoriala sau mentala, care impiedica fie o buna colaborare medic-pacient, fie efectuarea in conditii de siguranta a testului.

 

Aceasta enumerare este exhaustiva nu exclusiva, iar aprecierea potentialelor contraindicatii se face individualizat pentru fiecare pacient.

De aceea, inaintea efectuarii testului de efort ECG este obligatoriu un consult cardiologic si efectuarea unei electrocardiograme de repaus pentru a se exclude fie o afectiune cardiovasculara acuta care sa contraindice testarea, fie o boala cardiaca preexistenta, ignorata, care sa se agraveze la efort.

 

Complicatii dupa un test de efort

Testarea la efort poate avea o serie de complicatii cardiace sau non-cardiace. Acestea sunt rar intalnite in practica. Analiza unui numar foarte mare de teste, pe pacienti neselectionati, a aratat o mortalitate de 0,5 la 10.000 de teste efectuate.

Complicatiile cardiace, intalnite cu o frecventa de 2,3-4,8%, sunt reprezentate, in ordine descrescatoare, de:

  • hipotensiune arteriala
  • insuficienta cardiaca acuta
  • ritmuri cardiace rare (in special cand cauza este boala cardiaca ischemica)
  • tahiaritmii ventriculare
  • sindroame coronariene acute

 

Oricare dintre aceste complicatii este o indicatie de oprire imediata a testului si de instituire a tratamentului adecvat, inclusiv defibrilare electrica sau alte manevre de resuscitare. Au mai fost citate si hipotensiune sau lipotimii postefort, de regula, prin mecanism vagal. Complicatiile non-cardiace sunt: durerile musculo-ligamentare sau articulare – de multe ori, cauza de oprire a testului la pacientii cu conditie fizica redusa, traumatisme cu gravitate si localizari diferite datorate dezechilibrarii si caderii de pe covorul rulant sau cicloergometru si starea de oboseala extrema, care, uneori, poate persista mai multe zile dupa test.

 

 

In concluzie, desi nu este cea mai sensibila, testul de efort este cea mai accesibila, ieftina si raspandita metoda de diagnostic neinvaziv a ischemiei cardiace induse de efortul fizic si a consecintelor acesteia. Testul are o reproductibilitate buna, iar la pacientii cu risc cardiovascular cel putin mediu, acuratetea cu care pune in evidenta boala cardiaca ischemica este comparabila cu cea a unor explorari paraclinice invazive, cum ar fi coronarografia.

Testul de efort ECG este, de asemenea, o metoda accesibila pentru aprecierea capacitatii de efort si a starii de sanatate inaintea inceperii sau reluarii unei activitati fizice sustinute.

Consultant Medical Dr. Nora Toma Vasile
Data publicării 28.11.2019