Torticolis: cauze, simptome diagnostic si recuperare

Torticolisul este o afectiune manifestata prin contractia involuntara a musculaturii cervicale, cu adoptarea de pozitii vicioase ale capului si gatului. Torticolisul se poate manifesta la orice varsta, insa este mai frecvent intalnit la femeile adulte de varsta mijlocie si la copii.
Torticolis: cauze, simptome diagnostic si recuperare

Torticolisul la adulti este cauzat in mare parte a cazurilor, de posturile vicioase adoptate in timpul somnului ori pe durata desfasurarii activitatilor cotidiene care implica lucrul la birou sau vorbitul la telefon, fara a utiliza mainile pentru pozitionarea corecta a dispozitivului la ureche.

Utilizarea in timpul somnului a pernelor moi care nu respecta curburile fiziologice ale coloanei vertebrale cervicale, favorizeaza adoptarea indelungata a pozitiilor vicioase cu aparitia rigiditatii muschilor gatului. Dormitul cu fata in jos (pe burta) implica rasucirea gatului si contractia muschiului sternocleidomastoidian care genereaza aparitia torticolisului.

In mod similar, sustinerea telefonului mobil cu umarul in timpul convorbirilor si plasarea necorespunzatoare a monitorului calculatorului/laptopului lateral de campul vizual, determina contractura musculara si favorizeaza aparitia torticolisului.

Cuprins

Tipuri de torticolis

Torticolisul poate fi clasificat in mai multe categorii in functie de momentul aparitiei si simptomele pe care le asociaza, dupa cum urmeaza:

  • Torticolis banal cea mai frecventa forma de contractura a muschilor cervicali datorata adoptarii de posturi vicioase in timpul somnului sau activitatilor cotidiene.
  • Torticolis spasmodic sau distonia cervicala, manifestat prin contractura involuntara a musculaturii gatului care devine intens dureroasa.
  • Torticolisul muscular congenital intalnit la nou-nascuti si sugari este mai frecvent diagnosticat in jurul varstei de 8 saptamani si asociaza in mod frecvent asimetrie craniofaciala.
  • Torticolisul dobandit intalnit la sugari si copii mici se poate datora unei miozite care implica muschiul sternocleidomastoidian (SCM muschi pereche situat pe fata antero laterala a gatului coboara din spatele urechii si se insereaza la nivelul sternului si al claviculei).
  • Torticolis ocular se manifesta ca urmare a unei posturi vicioase ale capului in timpul privitului la televizor/calculator sau in evolutia unei afectiuni oftalmologice preexistente de tipul strabismului si afecteaza mai frecvent copiii.

Factori de risc torticolis banal

Principalii factori de risc implicati in aparitia a ceea ce numim in mod generic „gat rasucit” sunt reprezentati de catre:

  • Adoptarea pozitiilor vicioase in timpul somnului si/sau al lucrului pe calculator sau utilizarii telefonului mobil
  • Leziunile zonei cervicale care forteaza rasucirea capului intr-o parte
  • Executarea miscarilor repetate de rasucire ale capului (inot, golf) cu suprasolicitarea musculaturii cervicale
  • Asocierea unei stari de anxietate accentuata sau stres psihic ce determina tensionarea musculaturii cervicale.

Cauze torticolis banal

Torticolisul banal este in mod frecvent cauzat de:

  • Dormitul cu fata in jos
  • Utilizarea pernelor neergonomice care nu ofera suport cervical corespunzator
  • Efectuarea miscarilor bruste de rotatie ale capului
  • Adoptarea pozitiilor vicioase in timpul convorbirilor la telefonul mobil sau lucrul la calculator/laptop.

Afla mai multe despre Statul pe scaun la birou si durerile cervicale

Torticolis congenital

Torticolisul muscular congenital (TMC) se regaseste printre cele mai frecvent intalnite disfunctii musculoscheletale la copii si se datoreaza deficitului de dezvoltare al muschiului SCM.

Mecanismele patologice care induc aparitia torticolisului congenital includ fibrozarea si ulterior scurtarea muschiului SCM cu limitarea miscarilor de lateralitate ale capului. Cauzele care favorizeaza aparitia acestei patologii nu sunt pe deplin elucidate, insa in prezent este considerat ca factorii de risc pentru TMC include:

  • Prezentatia pelvina
  • Traumatismele in timpul nasterii
  • Circulara de cordon
  • Nasterile dificile care necesita aplicarea de vacuum sau forceps.

La copilul netratat si adult, simptomele torticolisului congenital sunt reprezentate de:

  • Aparitia dificultatilor de concentrare si invatare
  • Hiperkinezie (spasme musculare de partea afectata)
  • Cefalee (durere de cap)
  • Tinitus (zgomote in urechi)
  • Vertij (senzatie de ameteala)
  • Retard al dezvoltarii
  • Deficit motor
  • Tulburari ale echilibrului postural
  • Hernii discale ca urmare a afectarii coloanei vertebrale.

Investigatiile imagistice efectuate pentru diagnosticarea acestui tip de torticolis reprezentate in principal de tomografia computerizata care evidentiaza anomalii craniofaciale la nou nascutii diagnosticati cu torticolis, prin intermediul imaginilor 3D in plan cranian superior, inferior si frontal. Severitatea restrictiei rotatiei craniului, marimea si distributia fibrozei muschiului SCM, alaturi de varsta la care este diagnosticata patologia si momentul aplicarii fizioterapiei influenteaza succesul tratamentului conservator (fara interventie chirurgicala) al torticolisului muscular congenital.

In 90% dintre situatii, „gatul rasucit” congenital poate fi ameliorat prin terapie fizica, in 10% din cazuri insa, fiind nevoie de interventie chirurgicala pentru corectarea asimetriilor craniofaciale inainte de implinirea varstei de 5 ani a copilului.

Ortezele pentru remodelare sunt indicate de catre medicul ortoped in situatiile in care TMC asociaza plagiocefalie (aplatizarea unei zone a craniului sugarului care adopta aceeasi pozitie pentru perioade de timp indelungate) pentru limitarea inclinarii laterale ale capului.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Torticolis la bebelusi

Torticolisul dobandit care afecteaza sugarii in jurul varstei de 6 luni si copiii mici, de pana la 3 ani, se deosebeste de cel congenital prin lipsa asocierii asimetriilor craniofaciale. Afectiunea se poate datora unor adenopatii laterocervicale sau occipitale care apar in evolutia infectiilor otice ori virale de tip respirator, si determina inflamatia muschiului SCM. Afectiunile musculoscheletale de tipul miozitelor reprezinta alta cauza ce poate favoriza aparitia torticolisului dobandit.

Diagnostic de torticolis

Diagnosticul acestei afectiuni este stabilit de catre medicul specialist cu ajutorul informatiilor obtinute din anamneza si examenul fizic al pacientului. In anumite situatii, medicul ortoped poate solicita efectuarea unor investigatii suplimentar. Acestea pot fi:

  • Electromiograma - investigatie ce presupune cuantificarea activitatii electrice la nivelul diferitelor grupe musculare pentru identificarea gradului de afectare al acestora.
  • Rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru vizualizarea tesuturilor moi adiacente muschiului SCM.
  • Tomografie computerizata (CT) pentru evaluarea extinderii leziunilor determinate de artrita degenerativa a coloanei cervicale la pacientii care asociaza torticolis.

Tratament torticolis la adulti

Tratamentul afectiunii are ca scop diminuarea contracturii musculare cervicale si ameliorarea disconfortului dureros al pacientului si poate cuprinde:

  • Administrarea de antiinflamatoare si antialgice pentru diminuarea durerii
  • Utilizarea toxinei botulinice este rezervata pacientilor cu torticolis spasmodic, ea amelioreaza disconfortul algic intens al acestora
  • Administrarea de anticolinergice pentru blocarea transmiterii impulsurilor nervoase la nivelul musculaturii contractate ale gatului
  • Utilizarea de relaxante musculare si benzodiazepine.

Exercitii pentru torticolis

Exercitiile fizice recomandate pentru ameliorarea contracturii musculare la nivelul gatului sunt reprezentate de stretching si fizioterapie.

Fizioterapia poate implica masaj al zonei cervicale, aplicarea de gulere speciale pentru pozitionarea corecta a capului si mentinerea in pozitie fiziologica a acestuia, terapie prin caldura, cu ultrasunete sau laserterapie. Aceste tipuri de tratamente non-farmacologice au ca principal scop corectarea posturii capului si a coloanei cervicale cu remiterea contracturii musculare si a simptomatologiei asociate torticolisului.

Kinetoterapie – torticolis bebelusi

Kinetoterapia pentru tratarea torticolisului la sugari este adaptata particularitatilor fiziologice si necesitatilor copilului, fiind recomandate intre 3 si 5 sedinte pe saptamana. Kinetoterapia pediatrica se bazeaza predominant pe exercitii declansate reflex, adaptate nevoilor fiecarui copil in parte, in functie de motricitatea, forta musculara si mobilitatea articulara ale celui mic.

Tratamentul kinetic inceput cat mai devreme contribuie la evitarea pozitiilor vicioase, corectarea asimetriilor craniofaciale si dobandirea de achizitii motorii specifice fiecarei etape de crestere si dezvoltare si poate cuprinde:

  • Mijloace specifice - miscari active prin stimulare neuromotorie blanda din partea fizioterapeutului si miscari pasive reprezentate de stretching, posturari si pozitionari.
  • Terapii specifice Bobath (terapie bazata pe inhibarea miscarilor exagerate si facilitarea celor voluntare, fiziologice)
  • Terapia Vojta - utilizeaza locomotie terapeutica reflexa prin aplicarea de presiune tintita in anumite zone ale corpului)

O sedinta de kinetoterapie poate dura pana la 30 de minute, timp in care kinetoterapeutul efectueaza exercitii pentru corectarea viciului de pozitie al gatului prin intinderea si decontractarea blanda a muschiului SCM.

 

Riscul de aparitie al contracturilor la nivelul muschiului SCM care genereaza torticolis banal poate fi diminuat prin imbunatatirea posturii cu ajutorul exercitiilor Pilates, ajustarea biroului/mesei de lucru, astfel incat sa previna adoptarea pozitiilor vicioase in timpul desfasurarii activitatilor la calculator/laptop, utilizarea de perne ergonomice si a castilor pentru telefon pentru a evita sustinerea necorespunzatoare a dispozitivului cu umarul la ureche.

 

Referinte:

Data publicării 06.06.2023