Ce afectiuni poate provoca frecventarea piscinei

Vremea calda si perioada concediilor de vara favorizeaza frecventarea piscinelor, a parcurilor acvatice, strandurilor si litoralului marii atat de catre populatia adulta, cat si de catre copii. In anumite situatii, microorganismele regasite in apele dulci sau sarate din aceste locatii pot determina aparitia infectiilor cutanate, otice, oculare, pulmonare, digestive sau ale sistemului nervos, mai ales la copii si la persoanele cu status imunitar deficient sau care prezinta leziuni ori afectiuni cronice tegumentare si/sau pulmonare.

Cuprins

Bacteriile din apa si nisip
Ce afectiuni poate provoca frecventarea piscinei
Afectiuni dermatologice
Afectiuni oculare
Afectiuni ORL
Afectiuni digestive
Infectii genitale
Prevenirea bolilor contractate de la piscina

Bacteriile din apa si nisip

Contaminarea apei din piscina sau stranduri se poate realiza prin materii fecale umane sau animale si inmultirea bacteriilor in bazinele incorect dezinfectate ori in apa neschimbata din piscine. Infectiile cu amoeba, printre care Naegleria fowleri apar mai ales dupa inotul in rauri si lacuri cu apa dulce in timpul verii si se produc prin aspirarea apei contaminate cu acest patogen.

Nisipul plajelor poate fi contaminat cu bacterii enteropatogene (E.coli) de provenienta animala (excremente de pasari) sau umana (dejecte umane), astfel ca inghitirea accidentala a acestuia, in special de catre copii, poate determina aparitia scaunelor diareice de cauza infectioasa. Infectia cu S.aureus MRSA reprezinta o alta patologie care poate fi favorizata de inotul in mare si contactul prelungit cu nisipul plajelor, acest germen putand determina aparitia infectiilor tegumentare, mai ales in situatiile in care pielea prezinta leziuni sau escoriatii minore.

Pe de alta parte, utilizarea in exces a substantelor chimice pentru dezinfectia apei in piscine poate favoriza aparitia reactiilor alergice sau a dermatitelor de contact. Clorul sub forma de hipoclorit reprezinta principalul agent chimic utilizat pentru dezinfectia saptamanala a piscinelor, cantitatea fiind calculata in functie de volumul apei din bazin. Dezinfectia piscinelor mai presupune adaugarea in apa a unui reductor de flora micotica si un stabilizator de pH cu efect de dedurizare, alaturi de substante antirugina, anumite sisteme moderne cuprinzand si filtre UV de sterilizare suplimentara.

Ce afectiuni poate provoca frecventarea piscinei

Dezinfectia corespunzatoare in locatiile destinate inotului trebuie sa cuprinda atat apa, cat si suprafetele atinse in mod curent de catre clienti (scaune, sezlonguri, mese), pentru a preveni dezvoltarea fungilor, virusurilor si a altor microorganisme care pot determina boli de piele.

Exista insa si exceptii de la aceste reguli de igienizare, ceea ce contribuie la inmultirea bacteriilor si la cresterea riscului de contractare al infectiilor cauzate de acestea. Printre cele mai frecvente afectiuni ce pot aparea in urma frecventarii piscinelor regasindu-se infectiile tegumentare micotice si bacteriene, condilomatoza acuminata, infectiile la nivelul urechii si al aparatului respirator.

Afectiuni dermatologice

Afectiunile tegumentare favorizate de frecventarea piscinelor sunt reprezentate de catre:

Granulom – afectiune tegumentara de cauza bacteriana mai frecvent intalnita in zona genunchilor, manifestata prin aparitia unor papule de culoare violacee, cu evolutie cronica ulcerativa
Microepidemii favorizate de moluscum contagiosum - afectiune virala, caracterizata de leziuni mici hemisferice cu aspect de excrescente, grupate pe zone de microtraumatism
Furunculoza - infectie tegumentara datorata stafilococilor prezenti in apa piscinelor
Verucile plantare - leziuni tegumentare datorate infectiei cu Papilloma virus
Eczema de contact - afectiune tegumentara determinata de hipocloritul utilizat pentru tratarea apei din piscina
Dermatofitia piciorului - frecvent intalnita la adultii de sex masculin, se manifesta la nivel interdigitoplantar determinand prurit accentuat
Acneea la clor - afectiunea consta in agravarea leziunilor preexistente si se datoreaza clorului utilizat pentru dezinfectia apei piscinelor.

Afectiuni oculare

Xeroza - afectiune care determina uscarea ochiului prin diminuarea secretiei glandelor lacrimale si poate favoriza aparitia conjunctivitelor bacteriene
Conjunctivita cauzata de infectia cu Chlamydia trachomatis se manifesta prin inrosirea ochilor si secretie conjunctivala mucopurulenta, avand o perioada de incubatie cuprinsa intre 2-19 zile de la contactul cu apa contaminata.

Afectiuni ORL

Otita externa - otita de piscina este o inflamatie la nivelul canalului auditiv extern de etiologie micotica, manifestata prin febra, durere intensa si uneori secretii la nivel auricular
Otita bacteriana - se datoreaza in special infectiei cu Pseudomonas aeruginosa, bacterie intalnita in special in apa bazinelor incalzite sau supraaglomerate a piscinelor publice.

Afectiuni digestive

Sindroamele diareice provocate de inghitirea accidentale a apei contaminate cu E.coli se manifesta prin eliminarea de scaune apoase insotite de crampe abdominale. Contaminarea apei din piscina cu E.coli sau Campylobacter are loc prin intermediul materiilor fecale de la copii care poarta scutec sau adulti care prezinta sindrom diareic acut
Dizenteria bacilara determinata de Shigella - infectia are loc prin ingestia de apa contaminata cu materii fecale si este cauzata de un bacil numit Shigella care determina sindrom febril, crampe abdominale si eliminarea de scaune apoase
Sindroame diareice cauzate de infectia cu Cryptosporidium hominis si parvum - un parazit care poate supravietui pana la 10 zile chiar si in apa clorinata si care determina aparitia episoadelor diareice acute cu evolutie auto limitata
Giardioza - parazitoza intestinala determinata de ingestia accidentala de apa contaminata cu chisturi de giardia, se manifesta prin crampe abdominale, scaune diareice grasoase si deshidratare
Oxiuroza - infectia cu Enterobius vermicularis dupa frecventarea piscinelor este mai rar intalnita si se poate produce prin ingestia accidentala a oualor sau parazitilor vii prezenti in apa din bazine.

Afla mai multe despre Paraziti intestinali la copii | Oxiuri, Giardia, Ascaris

Infectii genitale

Candidoza vaginala - determinata de diverse specii de candida, se manifesta prin prurit si usturime la nivelul zonei intime, insotite de secretie vaginala de culoare alba, cu miros de drojdie.

Alte afectiuni

Leptospiroza reprezinta o infectie cauzata de leptospira care determina febra insotita de frisoane, iridociclita, conjunctivita, neuropatie periferica si in cazuri severe, iritatie meningeala; la gravide poate cauza avort spontan
Legioneloza sau febra Pontiac -o boala pulmonara determinata de catre infectia cu Legionella pneumophila, o bacterie care se intalneste mai mult in instalatiile sanitare ce aprovizioneaza cu apa jacuzzi-urile, dar si piscinele. Pneumoniile severe cu Legionella aparute dupa frecventarea piscinelor sunt rare, insa prezinta risc crescut de evolutie nefavorabila mai ales copii si persoanele cu status imun deficitar, varstnici sau la cele care asociaza comorbiditati ale sistemului respirator
Pneumonia de hipersensibilizare - o patologie respiratorie rara care se datoreaza infectiei cu Mycobacterium avium inhalata dupa raspandirea acestora in aer de catre echipamentul incorect dezinfectat al piscinelor acoperite. Cunoscuta si sub denumirea de alveolita alergica extrinseca, afectiunea evolueaza sub forma unei inflamatii la nivel pulmonar determinand aparitia unui sindrom pseudogripal, cu febra, frisoane, tuse, dispnee si cefalee
Iritatiile provocate de cloramine - cloramina sau clorul rezidual legat, reprezinta substante rezultate in urma legarii clorului de produse organice de provenienta umana, care se formeaza in apa bazinului si sunt degajate ulterior in atmosfera. Cloraminele pot irita mucoasa repiratorie si ochii, determinand senzatia de usturime oculara, tuse si dispnee, in special in cadrul piscinelor acoperite care nu beneficiaza de ventilatie corespunzatoare.

Prevenirea bolilor contractate de la piscina

Majoritatea patologiilor favorizate de frecventarea piscinelor pot fi prevenite prin urmarea unor reguli simple si anume:

Efectuarea unui dus inainte si dupa inotul in apa bazinelor special amenajate
Evitarea ingestiei accidentale de apa in timpul inotului
Evitarea piscinelor atunci cand exista simptome asociate sindromului diareic sau tegumentul prezinta leziuni cu risc de infectare
Spalarea corespunzatoare a mainilor dupa schimbarea scutecului sugarului pentru a evita contaminarea apei din bazin cu bacterii enteropatogene
Purtarea de incaltaminte speciala pe toate suprafetele comune ale bazinului
Utilizarea unui spray antimicotic dupa spalarea si uscarea picioarelor
Utilizarea prosoapelor proprii pentru acoperirea sezlongurilor, scaunelor de la piscina
Utilizarea unei casti de inot speciale pentru evitarea contaminarii canalului auditiv extern cu bacterii din apa bazinului.

In cazul in care apar manifestari clinice suparatoare, adresati-va medicului pentru un consult de specialitate pentru a evita agravarea simptomatologiei.