Cele mai frecvente tulburari anxioase si cum le gestionam

Neliniste, ingrijorare, agitatie, respiratie accelerata, disconfort in zona abdominala, transpiratie, sentimentul ca o catastrofa sau o boala este iminenta, toate acestea sunt simptome ale tulburarilor anxioase.
tulburarile anxioase
Despre tulburarile anxioase

Fundamental, anxietatea are un rol important pentru supravietuire, ea pregateste organismul pentru reactiile de lupta sau de fuga necesare in cazul unui pericol. De asemenea, in doze moderate, ea ajuta la a identifica potentiale probleme din viitor si, in consecinta, la a actiona in directia impiedicarii aparitei acestora. Este demonstrat stiintific (Curba lui Yerkes si Dodson) ca un anumit nivel de anxietate creste abilitatea de a performa, insa un nivel prea ridicat de anxietate inhiba aceasta abilitate, actionand asemenea unui obstacol. De aceea, angoasa nu este in sine negativa, insa tulburarile anxioase prezinta necesitatea de a apela la ajutor specializat.

Tulburarile anxioase difera de angoasa fireasca prin persistenta pe o perioada de 6 luni si prin modalitatile in care perturba viata persoanei afectate, interferand fie cu performanta la locul de munca, fie cu mentinerea unor relatii sociale satisfacatoare, fie cu armonia in viata de cuplu si chiar cu toate aceste aspecte la un loc. In cadrul tulburarilor anxioase, persoana se afla in permanenta intr-o stare de alerta, dar fara un obiect precis. Astfel, organismul este mereu pregatit sa se apere, fara sa stie de fapt care sunt pericolele. Este lesne de inteles cum o astfel de situatie perpetuata pe parcursul mai multor luni poate conduce la epuizare psihica si fizica.

Tulburarile anxioase sunt caracterizate printr-o ruminatie aproape permanenta, asemenea unei spirale a gandurilor care nu se finalizeaza cu o solutie. Persoana se concentreaza atat de mult pe ganduri, pe detalii, pe posibilitati de a i se intampla ceva rau, incat devine foarte dificil pentru ea sa mai poata vedea imaginea de ansamblu, sa se raporteze la realitatea cotidiana a vietii sale.

In categoria tulburarilor anxioase sunt incluse: tulburarea de panica, fobia specifica, anxietatea sociala, tulburarea obsesiv-compulsiva, stresul posttraumatic si anxietatea generalizata.

Tulburarea de panica

Panica se manifesta prin atacuri de panica inopinate si prin teama ulterioara de a nu avea alte atacuri sau teama de implicatiile atacului de panica asupra sanatatii. De asemenea, este insotita de schimbari semnificative in ceea ce priveste comportamentul. Persoanele care sufera de tulburare de panica se tem fie ca vor muri, fie ca vor innebuni in urma atacului de panica. Aceste temeri sunt explicabile prin simptomatologia atacului de panica, care include: palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac; transpiratie; tremor sau trepidatie; senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare; senzatie de sufocare; durere sau disconfort precordial; greata sau detresa abdominala; senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin; derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detasare de sine insusi); parestezii (senzatii de amorteala sau de furnicaturi); frisoane sau valuri de caldura.
 
Netratata, panica poate ajunge sa restranga foarte mult aria de activitati pe care persoana le poate desfasura, fapt ce determina scaderea stimei de sine si nemultumire permanenta. Ea poate determina alte probleme precum aparitia depresiei ori consumul de alcool sau de droguri. Inceperea tratamentului (medicatie, psihoterapie sau ambele) la inceputul aparitiei acestei tulburari, poate preveni instalarea agorafobiei si tulburarilor asociate. Insa daca persoana este deja in depresie sau consuma alcool ori substante in momentul in care incepe tratamentul, aceste conditii asociate trebuie abordate separat.

Fobia specifica

Fobia specifica reprezinta frica accentuata, irationala de un anumit obiect, o anumita fiinta sau o anumita circumstanta. In marea parte a cazurilor, obiectul fobiei reprezinta ceva care a reprezentat in realitate un pericol pentru specia umana. Exemple frecvente de asemenea fobii sunt: teama de paianjeni (arahnofobia), teama de spatii inchise si inguste (claustrofobia), teama de inaltimi, teama de apa, teama de caini, teama de sange, teama de a zbura cu avionul etc.
 
Persoanele cu fobie specifica pot sa nu apeleze niciodata la ajutor, in cazul in care obiectul fobiei lor este usor de evitat, iar evitarea lui nu le afecteaza calitatea vietii si activitatile cotidiene. In unele cazuri insa, evitarea obiectului ce determina panica nu este suficienta, atacul de panica putand sa apara chiar si atunci cand persoana se gandeste ori vede o poza sau o emisiune cu lucrul/situatia de care se teme.

Anxietatea sociala

Fobia sociala sau anxietatea sociala este teama de anumite contexte sociale. Ea poate lua o forma specifica, teama de o situatie ce presupune expunere publica (ex: vorbitul in public, mancatul in public) sau poate fi generalizata, persoana temandu-se de orice situatie in care are de interactionat cu alte persoane, exceptie facand membrii familiei.
 
Teama fundamentala care sta in spatele acestei fobii este teama de judecata celorlalti. Este vorba de teama persoanei de a nu se descurca in situatia respectiva si de a fi etichetata in mod negativ de catre ceilalti.
 
In ciuda faptului ca persoana recunoaste ca frica sa este irationala, ea continua sa manifeste simptomele anxietatii (transpiratie, nod in gat, ticuri, balbaiala) inaintea si in timpul unei situatii ce solicita rolul de actor social.

Tulburarea obsesiv-compulsiva

Oamenii care sufera de tulburarea obsesiv-compulsiva au ganduri care ii ingrijoreaza si pe care incearca sa le controleze cu ajutorul unor ritualuri. De exemplu, daca o persoana se teme de microbi se va spala foarte des pe maini, incercand in felul acesta sa previna aparitia unei boli. Daca o persoana se teme de hoti, va verifica de foarte multe ori daca a incuiat usa inainte sa plece de acasa. Se poate intampla chiar ca o persoana sa dezvolte ritualuri care, spre deosebire de exemplele anterioare, nu sunt in legatura directa cu situatia temuta. Astfel, pentru a avea succes la examen o persoana atinge toate plantele care ii ies in cale de la plecarea de acasa pana la ajungerea in sala de examen.
 
In mod paradoxal, in loc sa reuseasca sa isi controleze teama cu ajutorul ritualurilor, aceste ritualuri ajung sa ii stapaneasca pe cei care se confrunta cu aceasta tulburare. Orice persoana poate verifica de mai multe ori daca a oprit gazele sau daca a inchis robinetul inainte de a pleca de acasa, insa persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva ajung sa renunte la activitati importante (a merge la serviciu, de exemplu) pentru a desfasura ritualurile incepute.

Stresul posttraumatic

In urma unui eveniment puternic traumatizant poate sa apara stresul posttraumatic. Persoana fie s-a aflat intr-o situatie in care a fost aproape de moarte sau i-a fost amenintata integritatea corporala, fie a asistat la un asemenea eveniment in care cineva a fost intr-o situatie de viata si de moarte. De obicei, stresul posttraumatic se manifesta in termen de 3 luni de la evenimentul traumatizant si dureaza mai mult de o luna. Insa uneori, stresul posttraumatic se poate instala si dupa ani de la eveniment.
 
Manifestarile stresului posttraumatic includ rememorarea unor imagini de la eveniment, vise recurente in care apare situatia stresanta, evitarea unor circumstante care amintesc de eveniment etc. Stresul posttraumatic poate afecta sever viata unei persoane, ajungandu-se pana la agorafobie (de exemplu, in situatia unui viol sau a unui jaf cu violenta care au avut loc in strada).

Anxietatea generalizata

Persoanele care se confrunta cu anxietate generalizata prezinta o tensiune aproape permanenta si o preocupare pentru situatiile de viata obisnuite, care se manifesta pe parcursul a cel putin 6 luni. Aceste persoane pot chiar sa simta la inceputul fiecarei zile ca nu vor fi capabile sa duca ziua pana la capat. Cu toate ca ele constientizeaza caracterul nerealist al acestei ingrijorari, le este dificil sa isi stapaneasca propria preocupare.
 
Simptomele care se asociaza cu anxietatea generalizata sunt urmatoarele: neliniste sau sentimentul de stat ca pe ghimpi; senzatia de fatigabilitate dobandita rapid; dificultate in a se concentra sau senzatia de vid mintal; iritabilitate; tensiune musculara; perturbare de somn (dificultate in a adormi sau in a ramane adormit, ori somn nelinistit si neodihnitor).

Tratamentul tulburarilor anxioase

In cazul oricareia dintre tulburarile anxioase se poate interveni fie medicamentos (tratament prescris de psihiatru), fie prin consiliere sau psihoterapie, fie imbinand cele doua variante. Pastilele prescrise de psihiatru pot ajuta pacientul sa se linisteasca atat cat sa beneficieze mai bine de psihoterapie. Persoanele anxioase resimt un grad crescut de disconfort si doresc o rezolvare rapida a situatiei lor, fapt ce le determina sa incerce numeroase tratamente fara a le finaliza si, in consecinta, fara a ajunge la o rezolvare. In acest context pericolul este acela de a dobandi sentimentul ca nu exista nimic care sa le ajute sa scape de situatia in care se afla.
 
Este important ca aceste persoane sa aiba rabdare si sa duca pana la capat un proces terapeutic demarat. Bineinteles ca nu poate fi vorba despre o solutie standard pentru toate persoanele care sufera de tulburari anxioase, data fiind personalitatea unica a fiecarui om. Asadar, este recomandat sa se incerce si alte solutii in cazul in care tratamentul precedent, finalizat, nu a condus la o iesire din situatia de disconfort sau cel putin la o imbunatatire semnificativa a dispozitiei si a calitatii vietii.
 
In cazul in care simtiti o teama pe care nu puteti sa o definiti, insa care este prezenta (anxietate), Medicover va sta la dispozitie cu urmatoarele servicii psihologice: psihoterapie, consiliere psihologica si tehnici de relaxare.
 
Data publicării 18.10.2018