Distimia sau tulburarea depresiva persistenta

Tulburarea distimica poate fi asociata cu tulburarile de personalitate borderline, histrionica, narcisistica, evitanta si dependenta, cu mentiunea ca elementele unei tulburari de personalitate sunt mai dificil de sesizat la persoanele cu tulburare depresiva persistenta deoarece cronicizarea simptomelor poate sa contribuie cu o percepere de sine distorsionata.

Cuprins

• Cum recunoastem tulburarea depresiva persistenta?
• Cauze distimie si factori de risc
• Cum gestionam depresia usoara sau moderata de lunga durata?
• Complicatii ale tulburarii depresive persistente
• Tulburarea depresiva persistenta poate fi prevenita?

Cum recunoastem tulburarea depresiva persistenta?

Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, tulburarea distimica se caracterizeaza prin cel putin 2 ani de dispozitie depresiva, mai multe zile da decat nu, acompaniata de simptome depresive care nu satisfac criteriile pentru un episod depresiv major.

Starea de spirit a persoanelor cu distimie este descrisa adesea folosind atribute ca „trist”, „abatut”.

Alaturi de aceasta stare, apar cel putin doua din simptomele urmatoare:

• Apetit redus sau din contra, apetit exagerat
• Insomnie sau dimpotriva, hipersomnie
• Nivel ridicat de oboseala
• Stima de sine scazuta
• Lipsa de speranta
• Concentrarea este si ea afectata
• Luarea deciziilor este mai dificila
• Apare sentimentul de disperare
• Interesul este scazut pentru activitatile care inainte aduceau placere
• Autocritica
• Sentimente de insuficienţa
• Retragere sociala
• Sentimente de vina sau ruminatie in ceea ce priveste trecutul (afla mai multe despre ruminatie – cum ne afecteaza si cum gestionam gandurile invazive?)
• Iritabilitate crescuta
• Eficacitate/ productivitate redusa.

Adesea, persoanele in cauza se obisnuiesc sa traiasca cu astfel de simptome si nu incearca sa caute ajutor, ajungand sa le considere normale, parte din personalitatea si felul lor de a fi.

Uneori, distimia se suprapune peste tulburarea depresiva majora, ceea ce poate actiona ca un semnal de alarma: simptomele se agraveaza, inclusiv cei din jur pot remarca ca lucrurile „scapa de sub control” si cauta solutii la specialisti (psiholog, psihiatru).

Totodata, in unele cazuri, tulburarea depresiva persistenta precede debutul tulburarii depresive majora.

Cauze distimie si factori de risc

Cauzele distimiei nu sunt pe deplin intelese, dar potrivit studiilor si cercetarilor efectuate pana in prezent, exista un consens cu privire la o combinatie de factori genetici, biologici, psihologici si de mediu care ar contribui la aparitia tulburarii depresive persistente.

De asemenea, dovezi solide indica faptul ca anumite disfunctii in comunicarea dintre celulele creierului joaca un rol important in declansarea depresiei. Acestea implica neurotransmitatori precum serotonina, dopamina si noradrenalina, care sunt esentiali pentru reglarea dispozitiei.

In privinta factorilor de risc, femeile sunt mai predispuse la aceasta tulburare, comparativ cu barbatii. Riscul este mai mare apare si in cazul antecedentelor familiale, studiile indicand ca persoanele cu rude de gradul intai (parinti, frati) diagnosticate cu depresie sau alte altfel de tulburari afective au un risc mai mare de a dezvolta distimie.

Cum gestionam depresia usoara sau moderata de lunga durata?

Cu toate ca pare mai putin grava decat episodul depresiv major (depresia clinica), aceasta foarma de depresie persistenta, chiar in forma usor-moderata afecteaza substantial calitatea vietii sub toate aspectele sale:

• Stare generala de sanatate
• Bunastare psihica si echilibru emotional
• Functionare sociala si interactiunile cu cei din jur
• Satisfactie profesionala
• Capacitatea de a lua decizii si a-si controla viata si altele.

Tristea, sentimentul de „goliciune sufleteasca”/ vid interior, lipsa de perspective si speranta, interesul scazut pentru implicare in diverse activitati atat in plan personal, cat si profesional, influenteaza hotararile si actiunile de zi cu zi, interferand cu functionarea normala a individului. Toate acestea reduc nivelul de satisfactie si implinire. Pe termen lung poate conduce la izolare sociala, scaderea performantelor academice/ profesionale si dificultati in mentinerea unor relatii interpersonale armonioase.

Pentru a gestiona tulburarea depresiva persistenta, specialistii in sanatate mintala recomanda:

• Impartaseste ceea ce simti cu alta persoana in care ai incredere deoarece suportul emotional reduce sentimentul de izolare si chiar poate sa contribuie la clarificarea propriilor ganduri si emotii
• Solicita ajutor de specialitate de la un psiholog, un psihoterapeut atunci cand starea emotionala se agraveaza, cand ne simtim intr-o situatie fara iesire, coplesiti de cele ce ni se intampla
• Seteaza obiective realiste pentru a evita frustrarea cauzata de esec si pentru a creste sentimentul de control asupra propriei vieti, implicit stima de sine. Spre exemplu, daca in ultimul an am avut un stil de viata complet sendentar este prea mult sa ne propunem sa mergem la sala de 4 ori pe saptamana; plimbarile usoare prin parc par o optiune mai aproape de realitate
• Reincepe sa faci lucruri care iti placeau chiar si in lipsa motivatiei. Implica-te treptat, este foarte posibil ca entuziasmul sa apara pe parcurs. Reluarea unor hobby-uri sau rutine placute ajuta la starea de bine, la consolidarea stimei de sine si a increderii in sine
• Fa sport – activitatea fizica regulata imbunatateste starea de bine. Cercetarile sugereaza ca exercitiile fizice pot fi eficace in prevenirea depresiei, dar si in tratarea depresiei moderate. Atunci cand mentinem un stil de viata activ, asta ajuta la buna dispozitie, imbunatatirea somnului, cresterea nivelului de energie, ameliorarea gandurilor negative si distragerea atentiei de la grijile de zi cu zi
• Tempereaza-ti asteptarile. Cu toate ca incepi sa te implici in activitati, sa socializezi mai mult si/ sau sa faci miscare, este posibil ca rezultatele sa nu apara atat de repede pe cat te astepti ori sa nu fie la nivelul dorit
• Adopta un regim alimentar echilibrat deoarece depresia tinde sa vina la pachet cu inaptenta sau din contra, supraalimentare, ceea ce afecteaza nivelul de energie, capacitatea de concentrare si bunastarea generala. Alimentatia nepotrivita poate chiar sa agraveze depresia prin fluctuatiile glicemiei, deficientele nutritionale si altele. In schimb, o dieta echilibrata, nutritiva, poate fi un punct de sprijin in ameliorarea tulburarii depresiva persistenta prin stabilizarea nivelului de zahar din sange, aportul de vitamine si minerale etc. Mai mult, cercetari recente au evidentiat o legatura intre sanatatea intestinala (microbiom) si cea mintala. Un microbiom intestinal dezechilibrat poate influenta starea de spirit, contribuind la aparitia depresiei
• Incearca pe cat posibil sa mentii o atitudine pozitiva, optimista, chiar daca acest lucru poate parea dificil in unele momente mai grele. Incearca sa iti antrenezi mintea sa identifice si aspectele pozitive ale fiecarei zile, oricat de mici ti se par
• Stabileste rutine benefice zilnice. In depresie, multe lucruri ale existentei cotidiene par lipsite de sens, de substanta. Adoptarea unor rutine pozitive (citit, practicarea unor tehnici de relaxare, activitatea fizica, pregatirea unor mese nutritive) adauga consistenta si sentimente de stabilitate, reducand din senzatia de neputinta, incertitudine si lipsa de control.
• Nu minimiza importanta unor tehnici de relaxare - meditatia si mindfulnessul sunt practici care si-au dovedit eficienta in constientizarea propriilor ganduri, trairi. Aceste practici favorizeaza gestionarea emotiilor negative, aducand liniste interioara si ameliorand simptomele depresiei.

Complicatii ale tulburarii depresive persistente

Ignorata, aceasta forma de depresie poate evolua pe termen lung catre:

• Depresie majora, tulburari de anxietate si alte tulburari de dispozitie
• Calitate mai scazuta a vietii
• Abuz de substante/ alcool
• Dificultati in relatia cu partenerul si conflicte familiale
• Probleme la serviciu in relatiile cu colegii, cu indeplinirea sarcinilor profesionale
• Ganduri sau comportament sinucigas
• Tulburari de personalitate si/ sau alte tulburari de sanatate mintala.

Tulburarea depresiva persistenta poate fi prevenita?

Psihicul uman este extrem de complex, fiind influentat atat de factori biologici asupra carora nu avem control (chimia creierului), cat si de factori de mediu si sociali, unii doar partial aflati in controlul nostru (experientele traite, emotiile, mecanismele de adaptare si rezilienta, relatiile interpersonale etc). O tulburare precum depresia persistenta nu poate fi prevenibila 100%, insa se pot lua masuri pentru diminuarea riscului de aparitie a distimiei ori de gestionare a simptomelor acesteia:

• Mai multa activitate fizica
• Evitarea consumului de alcool ori a altor substante ilicite
• Meditatia si alte tehnici de relaxare.

Tulburarea depresiva persistenta reprezinta o provocare, dar cu o atitudine pozitiva, ajutor specializat si un stil de viata sanatos, poate fi depasita. Nu ezitati sa cereti ajutorul de care aveti nevoie si sa va oferiti sansa la o viata mai buna!

Referinte:

• Depression and exercise
• Dysthymia, Johns Hopkins Medicine
• Persistent Depressive Disorder (PDD), Cleveland Clinic
• Persistent depressive disorder, Mayo Clinic
• Persistent Depressive Disorder (Dysthymic Disorder), National Institute of Mental Health (NIMH)