Imunitatea la nou nascuti, bebelusi si copii mici

Sistemul imunitar al nou-nascutilor este insuficient dezvoltat fata de cel al adultilor si este alcatuit in principal din anticorpi proveniti de la mama in timpul perioadei de viata intrauterina, prin pasaj transplacentar si al celor din laptele matern. Aceasta imunitate pasiva este insa de scurta durata si isi pierde din eficacitate in jurul varstei de 6 luni a sugarului. In prezent se estimeaza faptul ca durata medie de protectie a anticorpilor maternali la sugari este de 3.3 luni pentru rujeola, 2.7 luni pentru oreion, 2.9 luni pentru rubeola si 3,4 luni pentru varicela.
Imunitatea la nou nascuti, bebelusi si copii mici

Cuprins

Trecerea de la mediul semi-alogenic steril reprezentat de cavitatea uterina a mamei la conditiile de mediu extern, favorizeaza interactiunea nou-nascutului cu o gama larga de patogeni virali si bacterieni, capabili de a initia infectii specifice uneori amenintatoare de viata. Aproximativ 40% dintre cele 3 milioane de decese neonatale inregistrate anual la nivel mondial sunt cauzate de  infectiile virale sau bacteriene contractate in primele zile de dupa nastere.

De ce racesc copiii atat de des?

Capacitatea de sinteza a imunoglobulinelor A de catre mucoasa respiratorie a copiilor este diferita fata de cea a adultilor, acesta fiind principalul motiv pentru aparitia infectiilor respiratorii repetate la sugari si copii mici. In mod frecvent, infectiile respiratorii la copilul mic prezinta etiologie virala (peste 90% din cazuri) si includ rinofaringite acute, adenoidite, faringoamigdalite, sinuzite, otite, bronsite, bronsiolite si mai rar penumonii.

Maturizarea sistemului imunitar al copiilor are loc odata cu inaintarea in varsta si este indusa de expunerea la diverse tipuri de microorganisme sau prin vaccinare. In mod obisnuit, un copil cu sistem imunitar indemn, poate prezenta pana la 6-7 episoade de infectii respiratorii acute pe an, dintre care 2-3 pot evolua mai sever, fiind insotite de simptomatologie mai zgomotoasa. Dupa intrarea in colectivitatile prescolare (crese, gradinite) incidenta afectiunilor respiratorii poate creste pana la 12/an, fiind mai frecvent intalnite in sezonul rece.

Imunitatea nou-nascutului

Dezvoltarea sistemului imun de aparare este initiata la om in etapele precoce de dezvoltare embrionara, odata cu inceperea diferentierii celulelor stem pluripotente precursoare, in celule efectoare mature - polimorfonucleare segmentate, limfocite, monocite, bazofile si eozinofile.

Dupa 7 saptamani de gestatie, celulele precursoare ale limfocitelor T care exprima receptori celulari de suprafata de tipul CD34 migreaza catre timus si se diferentiaza in celule mature CD4, CD8 si TCR (α si β T cell receptori). Tot in aceasta perioada celulele multipotente precursoare de limfocite sufera un proces de diferentiere si maturare, transformandu-se in limfocite B.

Sistemul complement constituie aproximativ 5% din globulinele serice care favorizeaza aparitia raspunsului inflamator si a fagocitozei patogenilor de catre polimorfonuclearele segmentate si monocitele de la nivel sangvin. Componentele sistemului complement sunt exprimate inca din viata fetala si sunt sintetizate in mod continuu dupa nastere, ajungand la valorile specifice adultilor in jurul varstei de 12-18 luni de viata ale copilului. Deficitul de complent al nou-nascutilor creste riscul de aparitie al infectiilor atat in perioada de viata intrauterina, cat si in cea perinatala.

Dezvoltarea fiziologica a sistemului imunitar in timpul perioadei de viata intrauterina este influentata de mai multi factori printre care se regasesc expunerea la alergeni, infectii microbiene, parazitare si virale ale mamei. Deficitul nutritional al mamei in perioada sarcinii si aportul necorespunzator de fier determina aparitia deficitelor imunitare ale nou-nascutului care pot persista pe toata durata etapelor de dezvoltare ale copilului inclusiv in viata de adult.

Hranirea la san constituie un alt factor implicat in dezvoltarea sistemului imunitar la sugari, laptele de mama fiind bogat in celule imunomodulatoare si citokine cu rol de protectie al nou-nascutului in fata infectiilor respiratorii determinate de virusul respirator sincitial. Laptele de mama contine de asemeni lactoferina, o glicoproteina care prezinta capacitate de legare a fierului si actiune antimicrobiana cu spectru larg care previne aparitia infectiilor fungice invazive.

Copii nascuti prematur prezinta susceptibilitate crescuta la infectii cu risc de evolutie catre septicemie si complicatii respiratorii severe din cauza imaturitatii sistemului imun si a celui respirator.

Imunitatea bebelusilor

Sistemul imunitar al bebelușului este format in mare parte pana la varsta de 6 luni, de catre anticorpii proveniti de la mama prin pasaj transplacentar in perioada de dezvoltare intrauterina si din laptele matern. In prezent este cunoscut faptul ca 70-80% dintre celulele componente ale sistemului imunitar sunt sintetizate la nivelul intestinului de catre microbiota. Procesul de formare al microbiotei umane incepe inca din viata intrauterina - colonizare prenatala si continua ulterior sub influenta contactului cu germeni proveniti din mediul inconjurator si alaptare.

Dupa inceperea diversificarii alimentare, microbiomul intestinal (flora bacteriana fiziologica de la nivelul intestinului) incepe sa joace un rol important in imunitatea sugarilor cu varsta de pana la 1 an, flora intestinala fiind complet dezvoltata in jurul varstei de 2 pana la 3 ani ai copilului. Acest proces de colonizare al intestinului cu bacterii benefice implicate in generarea unui raspuns imun calitativ este raspunzator pentru prevenirea aparitiei diferitelor tipuri de afectiuni la bebelusi printre care se regasesc dermatita atopica, infectiile respiratorii si alergiile alimentare.

Imunitatea la copii mici

Imunitatea copiilor cu varsta cuprinsa intre 1 si 3 ani este influentata majoritar de contactul cu germenii proveniti din mediul inconjurator si din colectivitati. Cunoasterea mediului inconjurator de catre copil in jurul varstei de 1 an este direct proportionala cu dobandirea achizitiilor neuro-motorii, nutritionale si de limbaj si presupune in majoritatea situatiilor introducerea in cavitatea bucala a jucariilor, hainelor si obiectelor aflate la indemana.

In timpul activitatilor desfasurate in aer liber copilul este expus la diversi factori de mediu-pamant, nisip, noroi, polen, praf si a patogenilor bacterieni/virali care pot fi transmisi prin contactul cu alti copii si/sau adulti. Germenii si substantele alergene aflate pe diferite obiecte sau suprafete de provenienta exterioara colonizeaza astfel mucoasa respiratorie si cea bucala, stimuland sistemul imunitar implicat in apararea specifica si nespecifica a organismului.

Dupa renuntarea la scutec, este important ca parintii sa deprinda copilul cu regulile de igiena ale mainilor dupa utilizarea toaletei, pentru a preveni infectiile cu transmisie fecal orala.

Primul an de colectivitate

Introducerea celui mic in colectivitatile prescolare-crese, gradinite favorizeaza contactul cu alti copii si personalul ingrijitor care pot transmite diferite tipuri de infectii de etiologie virala sau bacteriana atat prin contact direct cat si indirect, aerogen sau prin suprafete contaminate, tacamuri si vesela sau jucarii. Infectiile respiratorii de etiologie virala sunt transmise cu usurinta in cadrul colectivitatilor de copii in special in sezonul rece prin inhalarea sau contactul direct cu secretii respiratorii emise de catre persoanele bolnave in tipul stranutului, tusitului sau vorbitului.

Boala gura-mana-picior, conjunctivita, varicela sau rujeola reprezinta alte entitati patologice intalnite in mod frecvent la copii in primul an de colectivizare. Gastroenteritele sunt determinate de o varietate de virusuri inclusiv norovirus, un agent patogen transmis cu usurinta in colectivitatile prescolare.

Intarirea imunitatii la copii

Sustinerea unei bune dezvoltari a sistemului imunitar al copilului incepe imediat dupa nastere cu hranirea la san a sugarului si continua ulterior cu vaccinarea corespunzatoare a celui mic, in conformitate cu schema nationala de vaccinare, respectarea orelor de somn, expunerea crescuta la conditiile de mediu si nu in ultimul rand, adoptarea unei alimentatii sanatoase.

Nevoile nutritionale ale copilului mic cu varsta intre 1 si 3 ani sunt diferite fata de cele ale adultilor si trebuie sa asigure necesarul de nutrienti pentru dezvoltarea optima a organismului in aceasta perioada de crestere. O dieta echilibrata la aceasta varsta trebuie sa includa vitamine, minerale si acizi grasi regasite in fructe -mere, piersici, citrice, capsuni, zmeura, fructe de padure si legume -morcov, cartofi dulci, dovleac, spanac, rosii, ardei gras, broccoli, cereale integrale, produse lactate si branzeturi, oua, peste, ficat.

Desfasurarea activitatilor in aer liber de catre copil favorizeaza expunerea acestuia la lumina solara care intensifica sinteza de vitamina D indispensabila pentru buna functionare a sistemului imunitar. In timpul sezonului rece nu trebuie descurajata iesirea in aer liber a celor mici, deorece expunerea la temperaturi scazute, intareste sistemul imunitar al copilului, cu mentiunea ca cel mic trebuie imbracat corespunzator si ferit de umezeala.

Masurile de preventie care pot fi adoptate pentru limitarea raspandirii infectiilor virale si/sau bacteriene in comunitatile de copii si dobandirea unei imunitati de durata a celui mic sunt reprezentate de vaccinuri. Scopul vaccinurilor este acela de a stimula sistemul imunitar al copilul cu generarea de anticorpi specifici competenti care ofera protectie pe termen lung in fata diferitelor tipuri de patogeni. Schema de vaccinare obligatorie aplicata in Romania cuprinde:

  • Profilaxie impotriva hepatitei B HepB in prima zi de viata
  • Profilaxia primara a tuberculozei BCG intre 2-7 zile de viata
  • Profilaxie impotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive DTP la 2 luni de viata cu rapel la 4 si 6 luni
  • Profilaxie impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei ROR la 1 an.

Suplimentar, parintii pot opta pentru vaccinarea copilului impotriva varicelei, hepatitei A, gripei sau infectiilor cu pneumococ.

 

Perioadele in care copilul are o problema de sanatate afecteaza intreaga familie, parintii sunt ingrijorati, stresati de drumuri la medic, administrare de medicamente, atenti la regimul alimentar al copilului, la care se adauga oboseala, trezirile din cursul noptii. Va incurajam sa adoptati o atitudine favorabila sanatatii, asigurati-va ca cei mici primesc intotdeauna hrana variata si echilibrata, bogata in legume si fructe proaspete, ca se bucura de iesiri in aer liber si participare la jocuri, adresati-va medicului de familie atunci cand apar simptome si nu tratati copilul dupa tratamente gasite pe internet sau recomandate de alti parintii.

Consultul, anamneza si investigatiile medicale indicate de specialist sunt singurele in masura sa contribuie la stabilirea diagnosticului si a schemei de tratament adecvate.

 

Referinte:

Data publicării 27.01.2023
Data ultimei actualizari 26.04.2023