Intoxicatia alimentara: etiologie, simptome si tratament

Toxiinfectiile alimentare reprezinta afectiuni digestive cu evolutie acuta sau subacuta care pot surveni izolat sau sub forma imbolnaviri in colectivitate, datorate consumului de alimente contaminate cu germeni capabili de toxigeneza. Epidemiile de intoxicatie alimentara sunt mai frecvent intalnite in sezonul cald si sunt favorizate de nerespectarea regulilor de igiena alimentara.
Intoxicatia alimentara: etiologie, simptome si tratament

Cuprins

Ce reprezinta intoxicatiile alimentare?

Intoxicatia alimentara, cunoscuta si sub denumirea de toxiinfectie alimentara reprezinta o problema digestiva ce se manifesta din dureri abdominale, stare generala de rau, greturi, voma, diaree. Poate fi cauzata de bacterii, de virusuri (asa cum este norovirus) si paraziti, dar si de anumite toxine ori substante chimice.
Pe timpul verii, in concedii, toxiinfectiile alimentare sunt frecvente, principala cauza fiind consumul de alimente contaminate fie prin prepararea necorespunzatoare, fie prin pastrarea acestora in conditii improprii.

De la debutul primelor simptome, in cazul unor toxiinfectii alimentare usoare, simptomatologia se amelioreaza prin adoptarea unor masuri simple: repaos alimentar initial, hidratare corespunzatoare, evitarea alimentelor grase, procesate, prajite, consumul de alimente usoare precum orez fiert, paine prajita, introduse treptat in dieta, eliminarea sucurilor acidulate din alimentatie, inclusiv a alcoolului si bauturilor care pot fermenta (de exemplu sucuri de fucte).

In situatia unei toxiinfectii alimentare severe este necesara prezentarea la medic pentru diagnostic si tratament, mai ales in cazul copiilor mici si al varstnicilor deoarece riscul de deshidratare este ridicat in cazul acestora. In functie de cauza toxiinfectiei si de severitatea simpomelor medicul poate prescrie inclusiv tratament antibiotic (in urma analizelor medicale de laborator).

Care sunt cauzele toxiinfectiilor alimentare?

Germenii implicati in mod curent in intoxicatia alimentara sunt reprezentati de:

  • Enterobacteriacee (Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Proteus)
  • Coci enterotoxigeni (S. aureus, enterococi)
  • Bacili aerobi (Bacillus subtilis, B. cereus si B. anthracis)
  • Bacili anaerobi (Clostridium perfringens si Clostridium botulinum).

Sursa de infectie este reprezentata atat de animalul de la care provine produsul alimentar, cat si de personalul bolnav sau purtator al microorganismului ce determina aparitia intoxicatiei alimentare. Alimentele pot fi contaminate ca atare (laptele, carnea sau ouale provenite de la animale bolnave) cat si ulterior prin refrigerarea si pregatire termica necorespunzatoare sau in timpul manipularii de catre personalul infectat.

Printre sursele frecvente de contaminare se numara: fructele sau legumele proaspete nu au fost spalate, carnea si ouale nu au fost gatite suficient, s-a consumat lapte nepasteurizat ori preparate derivate din lapte depasteurizat.

Insectele si rozatoarele care ajung in contact cu alimentele gata preparate pot contamina hrana atunci cand aceasta nu este depozitata in conditii corespunzatoare pana la momentul servirii.

Contaminarea alimentelor cu bacterii anaerobe se realizeaza prin indeplinirea conditiilor de anaerobioza propice acestora in timpul conservarii in recipiente ermetice sau prin utilizarea substraturilor uleioase.

Intoxicatia alimentara: etiologie, simptome si tratament

Simptomele toxiinfectiilor alimentare

  • Formele infectioase sunt determinate de multiplicarea germenilor in alimentele care urmeaza a fi consumate si evolueaza cu febra, dureri de cap, greata, varsaturi, dureri abdominale si sindrom diareic acut. In mod frecvent, infectiile alimentare se datoreaza enterobacteriaceelor reprezentate in special E. coli (care contamineaza carnea de pui) si prezinta evolutie autolimitata, cu disparitia simptomelor in decurs de 3-5 zile.
  • Formele toxice sunt cauzate de germenii care sintetizeaza toxine specifice (toxina botulinica) cu efect asupra sistemului nervos central determinand aparitia de greata, varsaturi, diaree, respiratie dificila, paralizie musculara si in cazuri severe, deces al pacientului care a consumat alimente contaminate cu C. botulinum.

Diagnosticul de toxiinfectie alimentara

Diagnosticul toxiinfecțiilor alimentare este etiologic si presupune izolarea germenului patogen la nivelul alimentului contaminat sau produselor patologice ale pacientului: varsaturi, materii fecale, urina si ser.

Izolarea si identificarea germenului patogen responsabil de aparitia toxiinfectiei alimentare este realizata prin intermediul investigatiilor paraclinice de laborator reprezentate de coprocultura, urocultura, hemoculturi aerobe si anaerobe.

Tratamentul in intoxicatia alimentara

Tratamentul intoxicatiei alimentare include:

  • Repaos alimentar
  • Substituirea pierderilor lichidiene datorate varsaturilor si diareei
  • Administrarea de antibiotice in conformitate cu sensibilitatea germenilor care au declansat intoxicatia alimentara
  • Administrarea de antitoxina botulinica in cazul intoxicatiei alimentare cu C. botulinum
  • Administrare de imunoglobuline pentru stoparea efectelor neurotoxinei la nivelul sistemului nervos
  • Suport respirator in cazurile severe de evolutie ale botulismului alimentar.

Este recomandata vizita la medic in cazul simptomelor moderate spre severe si severe. Uneori, toxiinfectia alimentara poate degenera in complicatii, mai ales la copii, persoane in varsta, pacienti cu sistem imunitar slabit, femei insarcinate.
Deshidratarea, cu precadere in cazul celor mici poate constitui urgenta medicala care implica internare pentru administrarea intravenoasa a lichidelor necesare.

Toxiinfectiile alimentare pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de igiena: spalarea frecventa a mainilor, a fructelor si legumelor proaspete consumate, alegerea cu grija a locurilor pentru luat masa in oras, in special in timpul concediilor in tara ori in afara tarii,

Referinte:

Data publicării 15.06.2022