Sportul: O investitie in sanatatea creierului

Beneficiile activitatii fizice sustinute asupra sanatatii inimii, a sistemului musculo-scheletic si a starii de sanatate in general, au fost bine documentate de-a lungul timpului. In contextul unui stil de viata care incurajeaza tot mai mult sedentarismul, atentia cercetatorilor s-a indreptat si catre efectele exercitiilor cardio (care cresc ritmul cardiac si respiratia) asupra creierului. Cum ne ajuta sportul sa ne pastram concentrarea si ce rol poate avea activitatea fizica in intarzierea dementei sunt doua dintre temele aflate in studiu.
Sportul: O investitie in sanatatea creierului

Cuprins

Cum influenteaza sportul activitatea creierului?

In timpul unui antrenament cardio, inima pompeaza mai mult sange, furnizand astfel oxigen si nutrienti organismului pentru a sustine efortul.

Cresterea fluxului sangvin la nivelul organismului:

  • Asigura o mai buna oxigenare a tesuturilor
  • Contribuie la reducerea inflamatiei prin transportul de celule albe din sange catre zona inflamatiei
  • Reduce riscul aparitiei de boli cardiovasculare
  • Imbunatateste sistemul imunitar.

Iar ceea ce sustine o stare de sanatate buna, este benefic si pentru creier, sportul fiind un „instrument” eficient in intarzierea aparitiei dementei si a altor probleme de memorie.

Dr. Julie Brody Magid , directorul medical al Clinicii de Evaluare a Disfunctiilor Cognitive de la Spitalului McLean, afiliat la Harvard, sustine ca desi este disponibila terapie farmacologica care sa incetineasca declinul cognitiv, administrarea acestor medicamente se face la recomandarea medicului si doar atunci cand apar simptome. In schimb, exercitiile cardio s-au dovedit a fi o modalitate eficienta si proactiva de a ne proteja de scaderea capacitatii cognitive si de a ne imbunatati memoria.

Potrivit unui studiu publicat in 2021, hormonul numit irisina, descoperit recent, este produs de muschi in timpul exercitiilor fizice si protejeaza impotriva inflamatiei creierului.

Acelasi studiu sugereaza ca o crestere a nivelului de irisina prin intermediul exercitiilor fizice, ar ajuta la incetinerea bolii Alzhaimer.

Studiile au aratat ca nivelul de irisina este mai ridicat la persoanele care fac exercitii fizice in mod regulat, comparativ cu persoanele sedentare. Acest lucru sugereaza ca activitatea fizica poate ajuta la cresterea nivelurilor de irisina, aducand beneficii pentru sanatatea functiei cerebrale si numai:

  • Irisina accelereaza metabolismul
  • Ajuta la controlul glicemiei
  • Creste longevitatea prin protejarea creierului si a muschilor de procesul natural de imbatranire.

Activitatea fizica previne declinul cognitiv

Una dintre cele mai populare teorii porneste de la ideea ca activitatea fizica intareste muschiul inimii si mentine arterele sanatoase, sustinand un flux de sange crescut nu doar catre muschii care lucreaza, ci si catre catre creier. Un flux sanguin crescut in zona creierului incurajeaza productia de noi celule.

Spre exemplu activitatea cardio activeaza o molecula denumita factor neurotrofic derivat din creier (Brain-Derived Neurotrophic Factor – BDNF). BDNF sprijina repararea celulelor creierului si formarea de noi celule cerebrale.

Un nivel inalt de BDNF protejeaza creierul de distructie, sustine supravietuirea si diferentierea neuronilor.

Printre numeroasele descoperiri stiintifice din ultimii ani se numara si influenta factorului neurotrofic derivat din creier asupra functiei cerebrale in contextul mai multor afectiuni medicale precum cele oncologice sau leziuni hipoxic-ischemice perinatale (care apar la nou-nascuti la nastere ori in primele zile de viata).

Ce sunt exercitiile cardio si de cat sport avem nevoie?

Desi adesea exercitiile cardio sunt considerate sinonimul unui antrenament intens la sala. In realitate activitatea cardio acopera orice tip de miscare care creste ritmul cardiac si respiratia: mersul in ritm alert, urcatul si coboratul scarilor, dansul, jogging, inot, ciclism, escalada, fotbal, spinning etc

De cat sport are creierul nevoie pentru a fi sanatos? Mai multe studii si cercetari au incercat sa raspunda la aceasta intrebare. Un studiu din 2015 sustinea ca 20 de minute de exercitiu fizic moderat, zilnic, produc efecte semnificative in planul stimularii cognitive.

Cele mai multe organizatii internationale din domeniul sanatatii propun 30 de minute de activitate fizica de intensitate moderata, 5 zile pe saptamana.

In privinta tipului de miscare nu exista niste recomandari clare, in principiu, orice fel de exercitiu este bun. Este indicat insa ca activitatea fizica sa fie alternata pentru a maximiza efectele. In timp, corpul se obisnuieste cu un anumit tip de activitate, ceea ce conduce pe termen lung la o situatie in care organismul „nu mai este provocat”. Recomandarea este ca daca obisnuiti sa mergeti in ritm alert in mod regulat, ar fi bine din cand in cand sa apelati la sedinte de inot sau mers pe bicicleta.

De asemenea, este important de precizat ca anumite sporturi au capacitatea de a produce stimulare mentala. Un exemplu in acest sens sunt boxul, kickboxing sau karate deoarece implica si o componenta de „invatare – memorare”, retinerea anumitor miscari ale adversarului, anticiparea altora si nevoia de a ramane concentrat.

Cum combatem sedentarismul?

Urbanizarea, modernizarea si aparitia tehnologiei in viata noastra au modificat substantial sarcinile de zi cu zi ale oamenilor.

In trecut, activitatea fizica era mult mai intensa, lucrul in gospodarie, productia si procurarea hranei erau sarcini care presupuneau un efort fizic prelungit.

In contextul actual, o multitudine de job-uri implica lucrul din fata unui ecran cel putin 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana. Folosim intens masinile persoanele, petrecem timp in spatii inchise stand in mall-uri si cafenele, multe dintre activitatile exterioare sunt statice, timpul petrecut pe retelele sociale, navigand pe internet ori vizionand filme pe platformele de streaming se desfasoara pe o canapea sau fotoliu.

Cu toate ca adesea circula ideea conform careia „omul este programat genetic, biologic, sa se miste”, carti de specialitate recente sustin contrariul. Omul nu este programat sa depuna efort, ci din contra, sa isi conserve resursele necesare organismului sa functioneze. Abundenta de hrana din ultimele decenii reprezinta o noutate in istoria omenirii. In trecut, hrana era putina si oamenii depuneau o munca fizica intensa, fiind constransi sa o faca, nu din dorinta proprie.

Activitati pentru care oamenii platesc astazi, mersul la sala de exemplu, ar fi fost de neconceput in urma cu mai putin de 100 de ani.

Din aceasta cauza, ne este atat de dificil sa facem sport, dedicarea timpului liber activitatilor sportive tine de motivatie si disciplina. Pentru a obtine rezultate pentru sanatate si starea de bine este necesar sa fim constienti de aceste beneficii si sa ne asumam, sa ne propunem in mod constient sa investim in noi.

  • Alegeti o activitate fizica care va aduce bucurie. Acest lucru va ajuta sa va tineti de activitatea respectiva in mod regulat.
  • Incepeti treptat si cresteti treptat intensitatea si durata exercitiilor fizice. Nu va propuneti obiective dificil de atins din prima, aceste teluri inalte nu fac decat sa va demotiveze atunci cand intr-o zi nu veti face ceea ce v-ati propus, si in cele din urma, sa renuntati.
  • Fiti activi in timpul zilei, chiar daca par lucruri mici precum urcatul a 2-3 etaje in loc sa utilizati ascensorul, pregatiti-va mancarea in loc sa o comandati, nu folositi masina pe distante scurte si exemple pot continua. La un moment dat, aceste obiceiuri se vor internaliza si vor deveni parte a stilului de viata.
  • Faceti exercitii fizice cu prietenii sau familia. Acest lucru va va ajuta sa ramaneti motivati.

 

Referinte:

Data publicării 08.09.2023