Colposcopie: cand este recomandata si cum se realizeaza

Colposcopia este o procedura utilizata de catre medicul ginecolog pentru confirmarea diagnosticului de infectie HPV la persoanele de sex feminin, in cazul carora au fost obtinute rezultate pozitive in urma efectuarii testelor de screening periodice. Sangerarile vaginale post-coitale (dupa contactele sexuale) sau cele din afara perioadei de menstruatie (inclusiv cele de dupa menopauza), durerea pelvina de cauza necunoscuta si modificarile patologice la nivel cervical decelate de catre ginecolog in timpul examenului de rutina, reprezinta alte indicatii de realizare ale colposcopiei.
Colposcopie: cand este recomandata si cum se realizeaza

In 2020, cancerul de col uterin a reprezentat a 4-a cea mai frecventa patologie oncologica in cazul populatiei de sex feminin. Se estimeaza ca mortalitatea din cauza cancerului de col uterin se situeaza in jurul a 342.000 de decese pe an, la nivel mondial.

Aparitia cancerului de col uterin este precedata de o serie de modificari citologice si histologice ale mucoasei cervicale care pot fi observate din timp prin intermediul testelor de screening Babes Papanicolau si al examenului citologic in mediu lichid.

Organizatia Mondiala a Sanatatii isi propune eradicarea acestei patologii provocate de infectia cu Human Papilloma Virus (HPV) pana in anul 2030, prin utilizarea pe scara larga a vaccinurilor anti-HPV.

Cuprins

Ce este colposcopia?

Colposcopia constituie o metoda de investigatie minim invaziva cu importanta diagnostica majora pentru cancerul de col uterin. Colposcopia este realizata de catre medicul ginecolog cu ajutorul unui microscop special numit colposcop. Prin intermediul colposcopiei pot fi evaluate vulva, mucoasa vaginala, exocolul (mucoasa care acopera colul uterin la exterior) si in anumite situatii, endocolul (la pacientele care prezinta in antecedent o nastere pe cale naturala se poate observa portiunea initiala din endocol).

Cum se realizeaza investigatia?

Colposcopia este recomandata de catre medicul ginecolog pacientelor in cazul carora au fost decelate atipii celulare prin intermediul citologiei in mediu lichid sau al testului Babes Papanicolau, in scopul confirmarii modificarilor precanceroase de la nivelul cervixului.

Colposcopia constituie o investigatie minim invaziva care poate dura intre 15 si 20 de minute. Poate fi efectuata in cabinetul medicului ginecolog in conditii de ambulator, nu necesita deci internarea pacientei.

Dupa aplicarea speculului vaginal, se indeparteaza secretiile de la nivelul colului uterin si se aplica o solutie slaba, de acid acetic si Lugol, pentru evidentierea tesuturilor anormale de la nivel cervical. Cu ajutorul colposcopului, medicul ginecolog inspecteaza colul uterin in vederea identificarii de tesut anormal si la nevoie poate efectua biopsii de la nivelul zonelor cu aspect modificat de tip precanceros.

Biopsia de col uterin necesita administrare de anestezie locala pentru diminuarea disconfortului algic care poate fi resimtit de catre pacienta in timpul prelevarii de tesut de la nivel cervical.

Ulterior, materialul obtinut prin biopsie este trimis catre laboratorul de anatomie patologica pentru examinarea din punct de vedere histologic. Rezultatele acestei investigatii fiind eliberate in decurs de 30 de zile de la recoltare.

Pregatirea pentru colposcopie

Investigatia se realizeaza in afara perioadei de sangerare vaginala fiziologica asociata ciclului menstrual, preferabil intre ziua 8 si 14 a ciclului menstrual si la minim 24 ore dupa intretinerea de raporturi intime sau efectuarea de spalaturi vaginale.

Se recomanda evitarea utilizarii tampoanelor intravaginale in timpul ultimei menstruatii ce precede investigatia, precum si a tratamentului local sub forma de ovule, deorece acestea pot influenta rezultatele obtinute in urma colposcopiei.

Este dureroasa colposcopia?

Colposcopia este o investigatie minim invaziva nedureroasa care poate determina la anumite paciente o usoara senzatie de disconfort similara crampelor din perioada menstruatiei.

In zilele care urmeaza investigatiei, pacienta poate prezenta o sangerare vaginala usoara care nu dureaza mai mult de 7 zile sau scurgeri vaginale de culoare maronie datorate solutiei Lugol utilizate in timpul colposcopiei.

Contraindicatii colposcopie

Principalele contraindicatii ale colposcopiei sunt reprezentate de refuzul pacientei sau anxietatea crescuta a acesteia cu privire la aceasta metoda de investigatie, terapia anticoagulanta, formele severe de cervicita sau vaginita si in anumite situatii, perioada de sarcina.

Anumiti ginecologi opteaza pentru amanarea colposcopiei in perioada de sarcina, in special in cazul in care este necesara efectuarea concomitenta a unei biopsii cervicale, pentru a evita riscul de aparitie al unei hemoragii la aceasta categorie de paciente.

Ce afectiuni ginecologice pot fi depistate cu ajutorul colposcopiei?

Principala recomandare pentru efectuarea unei colposcopii este reprezentata de confirmarea diagnosticului de cancer cervical care apare in contextul unei infectii cu HPV.

Investigatia poate fi utilizata si pentru:

  • Decelarea tumorilor vaginale
  • Decelarea tumorilor vulvare
  • Identificarea polipilor cervicali si a negilor genitali.

Colposcopia poate fi utilizata si ca metoda de evaluare post terapeutica la pacientele care au fost supuse unei interventii chirurgicale conservatoare la nivelul colului uterin pentru indepartarea polipilor endometriali, excizia leziunilor precanceroase sau tratarea endometriozei.

Rezultate anormale colposcopie

Rezultatele colposcopiei sunt furnizate pacientei de catre medicul ginecolog imediat dupa finalizarea investigatiei, insa raportul eliberat de catre anatomopatolog dupa examinarea biopsiilor de col uterin poate dura pana la 30 zile din momentul recoltarii.

Un rezultat negativ al colposcopiei exclude un diagnostic de leziune precanceroasa la nivel cervical, pacienta primind recomandare de repetare a investigatiei la 3 sau 5 ani in functie de varsta si factorii de risc asociati.

In cazul in care colposcopia confirma existenta unor modificari precanceroase la nivelul mucoasei colului uterin, medicul ginecolog poate recomanda efectuarea unui tratament chirurgical conservator (este asigurata fertilitatea pacientei prin mentinerea integritatii aparatului reproducator) sau radical (pacienta nu va mai putea obtine o sarcina), in conformitate cu preferintele pacientei de a avea o sarcina in viitor si cu extinderea leziunilor.

Planul de tratament al cancerului de col uterin este stabilit de catre medicul curant, de comun acord cu pacienta, si poate cuprinde pe langa excizia chirurgicala a tesutului tumoral, sedinte de radioterapie sau chimioterapie pentru prevenirea riscului de aparitie al recidivelor.

Afla mai multe despre Optiunile de tratament cancer de col uterin in functie de stadiul tumorii

Investigatii adiacente colposcopiei

Alaturi de biopsia de col uterin care poate fi efectuata in completarea colposcopiei, medicul ginecolog poate recomanda efecturea unor investigatii imagistice de tipul CT sau RMN pelvin pentru a depista eventuale metastaze secundare la nivel abdominal.

In functie de rezultatele obtinute dupa efectuarea examenului histopatologic al biopsiilor de col uterin recoltate si al investigatiilor imagistice, medicul poate stadializa afectiunea tumorala dupa cum urmeaza:

  • TIS sau carcinomul in situ reprezinta stadiul incipient de evolutie tumorala in care celulele canceroase nu depasesc membrana bazala
  • Stadiul 1 implica existenta unei tumori limitate la nivelul colului uterin
  • Stadiul 2 presupune aparitia modificarilor neoplazice la nivelul tesuturilor adiacente colului uterin care nu cuprind insa peretele pelvin si jumatatea inferioara a vaginului
  • Stadiul 3 este determinat de extinderea tumorii la nivelul peretelui pelvin, rinichilor si ganglionilor limfatici intraabdominali
  • Stadiul 4 reprezinta ultima etapa in evolutia cancerului de col uterin si asociaza tumori secundare la nivelul rectului, vezicii urinare si/sau metastaze secundare pulmonare.

 

Este important de subliniat ca Testul Babes – Papanicolau (PAP) si controalele ginecologice de rutina sunt cruciale pentru sanatatea femeilor. Recomandarile privind frecventa testelor PAP si a consultatiilor ginecologice pot varia in functie de nevoile si varsta pacientei, de istoricul medical si alti factori. Nu amana consultul la medicul ginecolog. Depistarea precoce a cancerului de col uterin, dar si a altor afectiuni ginecologice cu impact semnificativ in viata femeii, reduc riscul de complicatii, de interventii majore si tratamente agresive, cresc rata de supravietuire (in cazul tumorilor maligne) si contribuie la mentinerea calitatii vietii.

 

Referinte:

Data publicării 04.07.2023