Depresia postnatala – cum ne dam seama ca trebuie sa cerem ajutor?

Depresia postnatala reprezinta o tulburare psihica manifestata la aproximativ 1 din 5 mame care asociaza risc de evolutie nefavorabila si cronicizare, cu aparitia tulburarii depresive majore. Incidenta acestei patologii este variabila, putand fi cuprinsa intre 10 si 15% la populatia care provine din tari bine dezvoltate din punct de vedere economic, si poate ajunge pana la aproximativ 20% in cazul mamelor care provin din medii sociale defavorizate. Desi este mai frecvent descrisa la sexul feminin, depresia postanatala poate afecta si barbatii intr-un raport care a fost evaluat la aproximativ 1 din 10 tati.
Depresia postnatala – cum ne dam seama ca trebuie sa cerem ajutor?

In anumite situatii, femeile insarcinate pot prezenta schimbari ale dispozitiei si depresie inca de dinaintea nasterii, acest fenomen fiind cunoscut ca depresie antenatala. Depresia antenatala si cea postnatala contituie impreuna depresia perinatala. Studiile de specialitate estimeaza ca incidenta acestei tulburari mintale depaseste 90% din populatia feminina aflata in ultimul trimestru de sarcina si in pana la un an dupa nastere.

Cuprins

Cand apare depresia postnatala?

Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare a Tulburarilor Mintale, depresia postpartum constituie o afectiune psihica care se poate instala oricand incepand cu primele saptamani sau luni dupa nastere, si pana la implinirea varstei de 1 an al copilului.

Manifestarile depresive variaza in intensitate si in majoritatea cazurilor prezinta evolutie favorabila cu remisie spontana. Exista insa si femei care necesita ajutor specializat pentru a gestiona aceasta tulburare psihica, mai ales in situatia in care simptomatologia interfera cu activitatile zilnice sau persista dupa primul an de la nasterea copilului.

Unele studii afirma faptul ca depresia postpartum poate atinge punctul maxim de risc in jurul varstei de 4 ani ai copilului, fapt care sustine necesitatea prelungirii perioadei de supraveghere a comportamentului matern.

Factori predispozanti ai depresiei materne

Sunt unele femei predispuse catre dezvoltarea depresiei dupa nastere? Depresia postnatala reprezinta o tulburare psihica cu determinism complex, in cazul careia au fost evidentiate o serie de factori de risc bio-psihosociali care implica:

  • Antecedentele personale psihiatrice ale mamei - tulburare de tip anxios, episoade depresive, tulburare afectiva bipolara
  • Factori biologici - raspunsul imun inflamator al organismului datorat eliberarii de citokine si diminuarea brusca a concentratiilor serice ale cortizolului in perioada postpartum reprezinta principalii constituenti ai asa numitei reactii psihoneuroimune, cu puternic impact asupra sanatatii psihice a pacientei. Suplimentar, fluctuatiile hormonale fiziologice intalnite in perioada postpartum (scaderea nivelului de estradiol, cresterea concentratiilor serice ale prolactinei) influenteaza starea afectiva a tinerei mamici, generand aparitia depresiei postnatale.
  • Factori genetici - alaturi de fluctuatiile hormonale s-a demonstrat ca polimorfismul genei transportoare de serotonina predispune la aparitia depresiei, in special in primele 2 luni postpartum. O alta ipoteza sustine faptul ca aceasta tulburare psihica este determinata de sinteza de anticorpi antitiroidieni cauzata de raspunsul imun al organismului, diminuarea nivelului plasmatic al endorfinelor si al insulinei. Afla mai multe despre serotonina si tulburarile emotionale
  • Factorii pishosociali implicati in aparitia depresiei dupa nastere sunt reprezentati in majoritatea situatiilor de suportul socio-familial insuficient, conflictele intre soti, violenta domestica, sarcina nedorita, primiparitate, dificultatile financiare, traume fizice si psihice din copilarie si nasterea distocica (nasterea dificila).
  • Hranirea la san a sugarului - hranirea exclusiva la san a copilului pana la 6 luni, si continuarea acesteia dupa diversificare pana la varsta de 1 an, constituie un factor de risc implicat in aparitia depresiei postpartum din cauza stresului psihic si al disconfortului algic resimtit de catre anumite mame in timpul alaptarii.
  • Anxietatea legata de nastere - exista o asociere intre anxietatea manifestata in timpul sarcinii si instalarea depresiei postpartum in primele 2-3 luni dupa nastere. Gravidele care au prezentat o astfel de tulburare anxioasa sunt de 3 ori mai predispuse la depresie materna.
  • Complicatiile in perioada de recuperare de dupa nastere - lombalgia, disconfortul algic perineal, complicatiile legate de epiziotomie, incontinenta urinara, durerea asociata nasterii prin cezariana, boala hemoroidala si tulburarile de tranzit intestinal (constipatie) reprezinta alti factori implicati in aparitia manifestarilor specifice depresiei materne în perioada postpartum.

Simptome depresie postnatala

Depresia materna se manifesta in mod frecvent prin:

  • Tristete accentuata
  • Accese de plans spontane
  • Diminuarea respectului de sine si a increderii in fortele proprii
  • Sentimente de vinovatie sau inutilitate
  • Pesimism
  • Pierderea drive-ului intern (pierderea motivatiei, dorintei si entuziasmului pentru activitati obisnuite)
  • Tulburari ale somnului
  • Diminuarea libidoului
  • Stare de anxietate care se poate exacerba pana la aparitia atacului de panica
  • Inapetenta
  • Senzatia de oboseala permanenta
  • Dificultate de concentrare si de memorare
  • Anhedonie (pierderea interesului de a desfasura activitati asociate cu placere sau starea de bine).

Intensitatea acestor simptome poate fi variabila de la caz la caz, formele severe ale depresiei postnatale manifestandu-se prin incapacitatea mamei de autoingrijire, ganduri si tendinte suicidare sau lipsa dorintei de ingrijire a sugarului.

Semne ca este timpul sa cerem ajutor de la un psiholog sau psihoterapeut

In anumite situatii, depresia materna poate evolua catre forme severe care asociaza simptome psihotice manifestate prin:

  • Pierderea contactului cu realitatea
  • Respingerea nou-nascutului
  • Aparitia de ganduri obsesive legate de sugar
  • Schimbari bruste ale dispozitiei cu aparitia agresivitatii spontane nefondate
  • Confuzie, halucinatii, ganduri irationale
  • Comportament care poate duce la vatamarea copilului.

In aceste situatii este necesara interventia cat mai rapida a medicului psihiatru pentru indrumarea mamei prin consiliere psihologica sau prescrierea de tratament medicamentos specific.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tratament depresie postnatala

Optiunile terapeutice ale pacientelor diagnosticate cu depresie postnatala sunt reprezentate de:

  • Psihoterapia cognitiv comportamentala
  • Medicatia antidepresiva.

Tratamentul de prima intentie al mamelor depresive este reprezentat de psihoterapia cognitiv comportametala sau interpersonala de grup/individuala si are indicatie de efectuare pe durata a 12-16 saptamani. Managementul depresiei postpartum cu ajutorul sedintelor de psihoterapie este de departe preferata datorita lipsei de expunere a sugarului la efectele nocive ale medicatiei antidepresive.

Medicatia de electie utilizata in tratamentul depresiei materne este reprezentata de inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei. Medicatia este administrata cu deosebita prudenta numai la indicatia medicului psihiatru din cauza efectelor secundare asupra sugarului ale metabolitilor medicamentosi activi ce ajung in laptele matern.

Inhibitorii recaptarii de serotonina pot determina la sugari:

  • Tulburari de somn
  • Colici
  • Pierdere in greutate
  • Inapetenta
  • Stare de iritabilitate
  • Intarziere usoara in dezvoltarea copilului.

Urmatoarea optiune terapeutica in cazul in care pacienta nu raspunde la primul tip de medicatie consta in administrarea de inhibitori ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei.

Alegerea antidepresivului pentru managementul farmacologic al depresiei postpartum trebuie sa fie bazata pe o serie de criterii care includ:

  • Informarea corecta si completa a mamei asupra posibilelor reactii adverse
  • Evaluarea balantei intre riscul si beneficiul obtinut dupa administrarea medicatiei
  • Inceperea tratamentului numai in situatia in care beneficiile psihoterapiei sunt insuficiente
  • Monitorizarea regulata atat a mamei, cat si a copilului pe durata tratamentului.

Cum poate fi prevenita depresia postnatala?

Depresia postnatala poate fi prevenita prin aplicarea unui set de masuri care cuprind:

  • Alocarea de timp suficient pentru ingrijirea fizica - igiena corporala, alimentatie corespunzatoare, miscare zilnica, igiena somnului, si ingrijirea psihica a mamei independenta de rutina zilnica a copilului sau a partenerului.
  • Angajarea in activitati sociale sau mentinerea unui hobby a carui desfasurare sa aduca satisfactie si placere.
  • Inscrierea in grupuri de mamici sau proaspeti parinti pentru indrumare.
  • Solicitarea sprijinului consultantului in lactatie si alaptare, din partea familiei si medicului de familie pentru a depasi cu usurinta provocarile asociate perioadei postpartum.

 

Referinte:

Data publicării 24.11.2023