Diabet insipid: tipuri, simptome, analize si tratament

Diabetul insipid este o afectiune endocrina complexa care se manifesta prin poliurie (eliminarea unor cantitati crescute de urina), deshidatare si polidipsie (sete exagerata). Persoanele sanatoase elimina prin urina aproximativ 70% din cantitatea de lichide pe care o consuma intr-o zi, restul de 30% fiind pierduta prin respiratie, transpiratie si scaun. In mod normal, acest raport prezinta mici variatii datorate conditiilor de temperatura ambientala si cantitatii de apa ingerata pe durata zilei, insa de regula o persoana sanatoasa urineaza intre 1200-1500 ml pe zi.
Diabet insipid: tipuri, simptome, analize si tratament

In cazul diabetului insipid, cantitatea de urina eliminata in cursul unei zile de catre bolnav poate depasi 3 l sau 50ml/kg corp, volumul fiind direct proportional cu aportul de fluide si severitatea patologiei.

Cuprins

Tipuri de diabet insipid

Diabetul insipid reprezinta o patologie rar intalnita in practica medicala curenta care se datoreaza absentei/secretiei insuficiente a hormonului antidiuretic (vasopresina sau ADH) sau a raspunsului inadecvat al receptorilor pentru vasopresina de la nivel renal. Hormonul antidiuretic este sintetizat la nivelul nucleilor hipotalamici supraoptici si paraventriculari, initial sub forma precursoare pre-pro ADH care este convertit in vasopresina prin intermediul unei succesiuni de reactii chimice specifice. Principalul rol al vasopresinei este acela de limitare a pierderilor de apa din organism prin reabsorbtia acesteia la nivel renal.

In functie de cauzele care determina sinteza defectuoasa a vasopresinei, diabetul insipid poate fi:

  • Diabet insipid central cauzat de sinteza inadecvata de hormon antidiuretic - implica existenta unei leziuni la nivelul hipofizei si/sau hipotalamusului.
  • Diabet insipid primar posibil ereditar sau independent, care nu se datoreaza unor patologii specifice la nivelul hipofizei sau a hipotalamusului.
  • Diabet insipid secundar datorat unor encefalopatii de cauza infectioasa (meningita), traumatismelor, proceselor tumorale primare si metastazelor care implica hipotalamusul sau tija hipofizara.
  • Diabet insipid nefrogen cauzat de sensibilitatea diminuata a receptorilor de la nivel renal la actiunea vasopresinei.
  • Diabet insipid indus intalnit la gravidele aflate in ultimul trimestru de sarcina care asociaza preeclampsie.

Principalele cauze care determina aparitia diabetului insipid central sunt reprezentate de:

  • Bolile autoimune sau inflamatorii - xantogranulomatoza hipofizara, anticorpi anti-vasopresina, sindromul Guillain Barre
  • Defectele congenitale - sindrom Wolfram, displazia septo-optica, sindromul Schinzel Giedon, sindromul Culler Jones, sindromul Webb Dattani
  • Administrarea anumitor tratamente medicamentoase - fenitoina, tratamente oncologice
  • Toxine (venin de sarpe)
  • Granulomatoza sistemica
  • Infectii ale sistemului nervos central - meningite, encefalite, tuberculoza, abces hipotalamic sau al glandei pituitare)
  • Boli neoplazice - meningiom, craniofaringiom
  • Traumatisme ale sistemului nervos central.

Diabetul insipid nefrogen sau secundar se datoreaza:

  • Anumitor defecte congenitale - sindrom Bartter de tip 4b, sindromul PMSE, defectelor genetice ale aquaporinelor
  • Utilizarii de medicamente - Litiu, Methoxyflurane, Cisplatin, Aminoglicozide, Amfotericina
  • Boli sistemice - amiloidoza, sarcoidoza, sindrom Sjogren
  • Patologiilor oncohematologice - mielom multiplu
  • Obstructiilor vascularizatiei renale - infarct renal, sferocitoza
  • Afectiunilor renale cronice - insuficienta renala, boala renala polichistica, obstructii la nivel urinar
  • Tulburarilor metabolice (hipokaliemii, hipercalcemii).

Studiile desfasurate recent au demonstrat faptul ca diabetul insipid poate fi cauzat in anumite situatii de medicatia antitumorala cu rol de inhibare al cresterii celulelor canceroase la pacientii oncologici. Acest efect secundar a putut fi observat datorita utilizarii pe scara din ce in ce mai mare al acestui tip de tratament la pacientii cu tumori solide sau cancere hematologice.

Simptome diabet insipid

Simptomele care intra in alcatuirea tabloului clinic al pacientilor cu diabet insipid include:

  • Poliurie (urinarea frecventa)
  • Nicturie (urinari dese in timpul noptii)
  • Sete accentuata
  • Polidipsie (sete excesiva si persistenta care conduce la consum exagerat de lichide)
  • Deshidratare
  • Scadere ponderala neintentionata
  • Stare de letargie si confuzie.

Odata instalate, aceste simptome trebuie sa indrume pacientul catre medicul endocrinolog in vederea diagnosticarii diabetului insipid si instituirea de tratament specific acestei patologii.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Diabetul insipid si diabetul zaharat

Chiar daca au denumiri similare, diabetul insipid si diabetul zaharat constituie patologii diferite care prezinta etiologii distincte. Diabetul insipid se datoreaza unei sinteze neadecvate de vasopresina, in timp de diabetul zaharat de tip I si II apar ca urmare a unei disfunctii pancreatice, ce se manifesta prin sinteza insuficienta de insulina (diabet de tip I), respectiv unei rezistente celulare la efectele insulinei (diabet de tip II).

Cu exceptia unui numar redus de simptome comune care includ setea si urinarea excesiva, cele doua afectiuni reprezinta entitati patologice distincte care necesita management terapeutic diferentiat.

Analize si diagnostic diabet indisipid

Diagnosticul diabetului insipid este stabilit de catre medicul endocrinolog cu ajutorul examenului clinic al pacientului, anamnezei acestuia si al investigatiilor paraclinice care includ:

  • Examenul sumar de urina (pentru determinarea capacitatii de concentrare a rinichilor) si glicozuria (pentru a face diferenta intre diabetul zaharat si cel insipid).
  • Ionograma serica determina valorile sodiului si ale electrolitilor din serul pacientului
  • Testul de suprimare al setei prin administarea de vasopresina - pacientii care primesc vasopresina prezinta o imbunatatire semnificativa a capacitatii rinichilor de a concentra urina.
  • Investigatii imagistice reprezentate de computer tomografie sau rezonanta magnetica nucleara pentru examinarea hipofizei si a hipotalamusului in vederea identificarii unor eventuale leziuni care pot genera sinteza neadecvata de vasopresina.

Diabetul insipid la copii

In cazul sugarilor, diabetul insipid se poate manifesta prin:

  • Plans excesiv
  • Stare de iritabilitate accentuata a celui mic
  • Retard de crestere si dezvoltare
  • Sindrom febril
  • Greutate corporala scazuta.

La copii de varsta mai mare de 5-6 ani, afectiunea poate asocia:

  • Enurezis (pierderi involuntare de urina pe timpul noptii sau al zilei)
  • Anorexie (o forma de tulburare alimentara inclusa in categoria afectiunilor psihice)
  • Deficit de crestere
  • Senzatie de oboseala accentuata.

Tratament diabet insipid

Tratamentul diabetului insipid este etiologic (se adreseaza cauzei care determina aparitia acestei patologii) si poate implica:

Administrare de hormon sintetic (desmopresina) sau interventie chirurgicala pentru formele de diabet insipid neurogen si limitarea consumului de sare, alaturi de diuretic in cazul pacientilor cu diabet insipid de cauza nefrogena.

Recomandarile terapeutice si schema de tratament sunt eliberate de catre medicul endocrinolog in functie de simptomatologia si particularitatile fiecarui caz in parte.

Regimul alimentar in diabetul insipid

Recomandarile cu privire la regimul alimentar al pacientilor cu diabet insipid se refera la mentinerea unui aport hidric adecvat necesitatilor individuale si adaptat conditiilor de mediu si evitarea consumului exagerat de sare.

Respectarea acestor reguli previne agravarea simptomatologiei pacientului si aparitia complicatiilor cauzate de diabetul insipid, indiferent de tipul acestuia.

Principalele complicatii care pot surveni pe fondul unui diabet insipid insuficient gestionat cuprind deshidratarea severa si dezechilibrele electrolitice accentuate ce pot fi insotite de tulburari ale ritmului cardiac, hipotensiune arteriala, cefalee, febra, senzatie de greata, stare de confuzie temporo-spatiala si pierderea starii de constienta a pacientului.

 

Referinte:

Data publicării 12.02.2024