Malarie: etiologie, evolutie si tratament

Malaria este o boala acuta febrila intalnita mai ales pe continentul african si in tarile subsahariene determinata de infectia parazitara cu diferite specii de Plasmodium. Boala poate fi intalnita la toate categoriile de varsta si sex insa persoanele cu risc crescut de a dezvolta forme severe de malarie cu potential letal, sunt reprezentate de copii pana la 5 ani, gravidele si bolnavii de HIV/SIDA dar si cei care efectueaza deplasari in scop turistic intr-o zona endemica (South America, sub Saharan Africa).
Malarie: etiologie, evolutie si tratament

Cuprins

Ce reprezinta malaria?

Malaria este o boala acuta febrila intalnita mai ales pe continentul african si in tarile subsahariene determinata de infectia parazitara cu diferite specii de Plasmodium. Boala poate fi intalnita la toate categoriile de varsta si sex insa persoanele cu risc crescut de a dezvolta forme severe de malarie cu potential letal, sunt reprezentate de copii pana la 5 ani, gravidele si bolnavii de HIV/SIDA dar si cei care efectueaza deplasari in scop turistic intr-o zona endemica (South America, sub Saharan Africa).

De ce apare malaria?

Malaria este determinata de un parazit al carui vector este reprezentat de tantarul anofel (Anopheles mosquitoes), fiind inoculat la om prin muscatura insectei hematofage (femela se hraneste cu sange) infectate cu protozoare din specia Plasmodium.

P. falciparum si P. vivax determina cele mai grave forme de boala care pot cauza deces in primele 24 de ore de evolutie, in timp ce P.ovale si P. malariae sunt asociate cu forme mai usoare ale afectiunii si recaderi care se datoreaza persistentei protozoarului in sange in forma sa dormanta (P.vivax determina recaderi la 4 ani de la infectia initiala, P. malariae poate persista subclinic mai mult de 30 de ani avand recrudescente periodice).

Care sunt simptomele in malarie?

Malaria se manifesta prin sindrom febril care apare in medie la 7 zile de la muscatura de tantar si este insotita de frisoane, transpiratii abundente, cefalee, mialgii, stare generala alterata, senzatie de greata, varsaturi, tuse, sindrom diareic acut si dureri abdominale. Cazurile severe de malarie determina aparitia insuficientei multiple de organ MSOF (multiple shock organ failure) care se manifesta prin colaps circulator cu soc, coagulare intravasculara diseminata, convulsii generalizate, decompensare renala acuta, edem pulmonar, somnolenta, coma si deces in lipsa tratamentului adecvat.

Malarie: etiologie, evolutie si tratament

Diagnosticul de malarie

Diagnosticul de malarie este suspicionat in prezenta simptomatologiei clinice specifice aparute in urma unei calatorii in zone tropicale endemice, anamneza pacientului avand rol esential in orientarea rapida a medicului catre o infectie cu Plasmodium.

Investigatiile paraclinice de laborator care confirma diagnosticul de malarie sunt reprezentate de catre examinarea microscopica a frotiului sangvin periferic in picatura groasa, care evidentiaza anomalii morfologice specifice la nivelul hematiilor si prezenta de limfocite reactive, detectia acidului nucleic specific pentru Plasmodium prin tehnici de PCR si detectia antigenului protozoarului in sange.

Tratmentul malariei

Terapia medicamentoasa in cazul malariei trebuie initiata in cel mult 2 ore de la prezentarea bolnavului cu simptomatologie clinica sugestiva pentru infectia cu Plasmodium. In situatiile in care din diferite motive se inregistreaza o intarziere a diagnosticului de laborator, terapia se va institui pe baza anamnezei si al examenului clinic in functie de recomandarile OMS, luandu se in conisderare rezistenta la antimalarice a diferitelor specii de Plasmodium (in special P. falciparum).

Obiectivul terapiei combinate cu antimalarice este acela de a elimina o cantitate cat mai mare de plasmodii din circulatia sangvina cu prevenirea evolutiei severe, a complicatiilor pe termen lung dar si a aparitiei formelor multidrog rezistente ale protozoarelor. Toti pacientii confirmati si tratati cu antimalarice vor fi supusi unui bilant la 14 zile de la initierea terapiei pentru depistarea eventualelor recaderi datorate esecului terapeutic sau prin rezistenta la tratament.

Masurile de preventie in cazul malariei au ca scopuri principale:

  • Asigurarea protectiei fata de mediu inconjurator prin utilizarea de spray uri repelente, haine adecvate si plase de tantari speciale;
  • Chimioprofilaxie prin administrarea antimalaricelor cu o saptamana inainte de calatoriile in zone endemice si pana la 4 saptamani dupa intoarcere in tara; in cazul copiilor din zonele endemice africane se poate opta pentru vaccinarea antimalarica;
  • Controlul sangelui transfuzat;
  • Controlul vectorilor prin masuri specifice de combatere a populatiilor de tantar Anophel prin intermediul insecticidelor.

Afla mai multe:

Data publicării 26.01.2022