Markeri tumorali utilizati pentru diagnosticul si monitorizarea cancerului

Markerii tumorali reprezinta substante proteice generate de catre procesele tumorale sau alte celule ale organismului ca raspuns la prezenta unei tumori maligne. Determinarea concentratiilor serice ale acestor proteine cu rol de marker este utila clinicianului pentru diagnosticarea din timp a patologiilor oncologice si monitorizarea in dinamica a pacientului dupa efectuarea exerezei chirurgicale tumorale, in timpul si dupa finalizarea protocoalelor de tratament farmacologic antitumoral.
Markeri tumorali utilizati pentru diagnosticul si monitorizarea cancerului

Principalele criterii care trebuie intrunite de catre o proteina specifica pentru a fi considerata un marker tumoral veritabil sunt reprezentate de:

  • Specificitatea inalta - markerul nu trebuie detectat la persoanele sanatoase sau cele care asociaza afectiuni cu evolutie benigna
  • Sensibilitate crescuta - markerul trebuie sa prezinte concentratii serice crescute inca din fazele incipiente de evolutie ale tumorii
  • Specificitatea de organ
  • Corelatia buna cu stadiul de evolutie al procesului tumoral si dimensiunile acestuia
  • Corelatia inalta cu prognosticul bolii
  • Valoarea inalt predictiva.

Aceste criterii nu sunt indeplinite in totalitate de catre niciun marker tumoral cunoscut pana in prezent, acesta fiind motivul principal pentru care este necesara coroborarea rezultatelor de laborator cu cel al altor investigatii de tipul biopsiilor si al testelor imagistice pentru stabilirea diagnosticului de cancer.

Markerii tumorali sunt utili atat pentru stabilirea diagnosticului tumorilor primare, cat si pentru depistarea cancerelor reziduale la pacientii care au suferit o interventie chirurgicala oncologica sau au finalizat alte tipuri de terapii antitumorale (chimioterapie, radioterapie, terapie tintita, imunoterapie).

In prezenta manifestarilor clinice ale pacientului care ridica suspiciunea unei patologii neoplazice, medicul specialist poate recomanda determinarea anumitor tipuri de markeri tumorali in conformitate cu simptomatologia bolnavului. Antigenul specific prostatic PSA, fosfataza acida prostatica si tereoglobulina reprezinta markerii tumorali cu cea mai inalta specificitate de organ.

Cuprins

Tipuri de markeri tumorali

In functie de sediul de sinteza si caracteristicile exprimate, markerii tumorali pot fi clasificati dupa cum urmeaza:

  • Antigene oncofetale si oncoplacentare de tipul antigenului carcinoembrionar CEA, alfa fetoproteinei AFP si gonadotropina corionica umana HCG.
  • Molecule carbohidrat cu epitopi cunoscuti (situsuri specifice de legare pentru anticorpi) prin anticopri monoclonali de tipul CA 19-9, CA 125, CA 15-3.
  • Antigene pentru determinarea diferentierii si proliferarii - antigenul prostatic specific PSA, enolaza neuron specifica NSE, beta 2 microglobulina.
  • Hormoni cu sinteza ectopica ACTH-ul in neoplasmul pulmonar, calcitonina in neoplasmul tiroidian.
  • Proteine cu sinteza ectopica imunoglobuline monoclonale si proteine Bence Jones in mielomul multiplu.

O alta clasificare a markerilor tumorali este efectuata in functie de localizarea acestor proteine la nivelul organismului dupa cum urmeaza:

  • Biomarkerii tumorali circulanti pot fi determinati din sange, urina, proba de scaun, maduva hematogena sau saliva pacientului.
  • Biomarkerii de tesut tumoral sau celule tumorale care necesita efectuarea unei biopsii - markerii de tesut tumoral determinati mai frecvent sunt reprezentati de receptorul de estrogen si progesteron si mutatia genei FGFR3.

Cand recomanda medicul testarea markerilor tumorali?

Principalele indicatii pentru determinarea markerilor tumorali sunt reprezentate de:

  • Diagnosticarea precoce a patologiilor tumorale la pacientii care asociaza factori de risc crescuti pentru acest tip de afectiuni - antecedente heredo-colaterale sau personale de tumori ori alte afectiuni cronice cu risc crescut de malignizare ciroza hepatica, polipi intestinali.
  • Monitorizarea in dinamica a evolutiei pacientului in etapele postterapeutice - dupa finalizarea terapiei oncologice markerii tumorali trebuie sa scada semnificativ sau sa inregistreze valori aflate sub limita de detectie.
  • Stadializarea si stabilirea prognosticului in cazul pacientilor care asociaza patologii tumorale in evolutie - concentratia serica a markerului tumoral variaza direct proportional cu gradul de evolutie al tumorii si extinderea acesteia.
  • Evaluarea si monitorizarea raspunsului terapeutic dupa initierea tratamentului oncologic sau practicarea exerezei chirurgicale a tumorii primare - diminuarea semnificativa a nivelului markerului tumoral dupa cura chirurgicala a tumorii primare si/sau finalizarea terapiei oncologice prezinta un indicator care atesta evolutia favorabila a pacientului.
  • Detectia precoce a bolii tumorale reziduale si a recurentei tumorale - indepartarea partiala a celulelor canceroase in timpul interventiei chirurgicale favorizeaza aparitia bolii oncologice reziduale ce poate fi depistata prin intermediul persistentei markerilor tumorali. Scaderea markerilor tumorali urmata de o crestere a acestora la un anumit interval de timp variabil semnifica recidiva patologiei tumorale.
  • Orientarea planului terapeutic in functie de expresia sau absenta anumitor markeri tumorali care indica susceptibilitatea tesutului tumoral la anumite tipuri de terapii.

Este de mentionat faptul ca markerii tumorali nu sunt indicati ca metoda de screening la nivelul populatiei generale asimptomatice deoarece specificitatea de organ a acestora este mult prea mica pentru a oferi valoare predictiva acestei investigatii.

Markeri tumori frecvent utilizati in practica medicala

Markerii tumorali utilizati uzual in practica medicala pentru confirmarea patologiilor tumorale localizate la nivelul diferitelor sisteme si organe ale corpului sunt reprezentati de:

  • Alfa-feto Proteina (AFP) utilizata pentru confirmarea suspiciunii de cancer hepato celular in cazul cirozei aflate in stadii tardive de evolutie si al tumorilor cu celule germinale de tip ovarian, testicular sau extragonadale.
  • CA 19-9 este recomandat pentru diagnosticarea si monitorizarea adenocarcinoamelor pancreatice, tumorilor maligne ale cailor biliare, ovarului, colonului si rectului.
  • CA 125 - recomandat pentru diagnosticarea si aprecierea prognosticului in cazul cancerului ovarian. Acest marker nu prezinta specificitate de organ deoarece poate creste si in cancerul pancreatic, de endometru si trompe uterine, insa poate diferentia intre o masa tumorala pelvina benigna si o patologie maligna de ovar.
  • CA 72-4 constituie un marker utilizat de prima intentie pentru monitorizarea raspunsului terapeutic si evolutiei pacientilor diagnosticati cu tumori gastrice, dar poate fi utilizat si ca marker secundar pentru tumorile ovariene mucinoase.
  • CA 15-3 este recomandat pentru monitorizarea postterapeutica a cancerului mamar.
  • Calcitonina indicata pentru screening-ul persoanelor care prezinta antecedente heredo-colaterale de cancer tiroidian medular si stabilirea diagnosticului diferential al tumorilor tiroidiene maligne cu nodulii tiroidieni „reci”.
  • CEA sau antigenul carcinoembrionar recomandat pentru monitorizarea raspunsului terapeutic al pacientilor cu tumori maligne ale colonului si rectului, cancer de san, pulmonar, gastric, pancreatic si ovarian.
  • CYFRA 21-1 utilizat pentru confirmarea diagnosticului de cancer pulmonar si stabilirea diagnosticului diferential al acestuia cu formatiunile pulmonare de origine necunoscuta. Acest marker tumoral este util si pentru monitorizarea evolutiei pacientilor cu tumori vezicale.
  • HCG total recomandat pentru diagnosticarea si monitorizarea raspunsului terapeutic in boala trofoblastica si gestationala (mola hidatiforma, coriocarcinom) si al tumorilor germinale testiculare si extragonadale.
  • NSE Enolaza Neuron Specifica - indicat pentru monitorizarea raspunsului terapeutic si evolutia cancerelor pulmonare cu celule mici.
  • HER-2 reprezinta o oncogena care codifica o proteina cu rol de receptor pentru anumiti factori de crestere celulara, utilizata pentru orientarea managementului cancerului de san, ovarian, al vezicii urinare, stomacului si pancreasului.

Alte afectiuni in cazul carora se poate recomanda testarea markerilor tumorali

Exista si situatii in care markerii tumorali pot inregistra valori serice crescute in afara patologiilor tumorale, acesta fiind unul din motivele pentru care diagnosticul oncologic trebuie sa fie sustinut si de manifestarile clinice ale pacientului si rezultatele investigatiilor imagistice.

Afectiunile benigne care pot determina cresterea concentratiei serice pentru anumiti markeri tumorali sunt reprezentate de:

  • Hepatita, ciroza de cauza toxica medicamentoasa, boala inflamatorie intestinala in cazul AFP.
  • Amiloidoza poate genera cresteri ale proteinelor Bence-Jones si imunoglobulinele monoclonale.
  • Afectiunile renale si hepatita pot determina cresteri ale beta 2 microglobulinei.
  • Infectiile la nivelul tractului urinar pot asocia cresteri ale antigenului tumoral vezical.
  • Ciroza, hepatita, lupusul eritematos sistemic, tuberculoza, leziunile sanului non canceroase pot fi insotite de valori crescute ale CA 15-3.
  • Pancreatita, colita ulcerativa, boala inflamatorie intestinala, obstructia biliara, boala tiroidiana si artrita reumatoida pot evolua cu niveluri crescute ale CA 19-9.
  • Endometrioza, chisturile ovariene, boala inflamatorie pelvina, pancreatita, ciroza, hepatita, efuziunile pleurale pot favoriza cresterea CA 125.
  • Chisturile ovariene, patologiile hepatice, renale si non-tumorale ale sanului pot fi insotite de concentratii elevate ale CA 27-9.
  • Insuficienta renala cronica poate favoriza cresterea valorilor calcitoninei.
  • Pancreatita, hepatita, ciroza, obstructia biliara, boala inflamatorie pelvina, hipotiroidismul si ulcerul peptic pot asocia cresteri ale CEA.
  • Anemia hemolitica, insuficienta hepatica, boala renala cronica in stadiile tardive de evolutie, leziunile cerebrale, accidentul vascular cerebral si epilepsia pot creste valorile NSE.

In prezent sunt in desfasurare studii asupra structurii, functiei si a tiparului de expresie pentru anumite proteine tumorale specifice precum si interactiunea acestora cu alte celule din organism, cu scopul de a descoperi noi metode inalt specifice si sensibile pentru diagnosticarea precoce a tumorilor.

 

Referinte:

Data publicării 28.12.2023