Medicover
Sindromul de apnee in somn are o prevalenta ridicata in intreaga lume. Spre exemplu, in Statele Unite ale Americii se estimeaza ca aproximativ 18.000.000 de persoane sufera de sindrom de apnee in somn. Statistic, 1 din 15 americani se confrunta cu sindromul de apnee in somn obstructiv (SASO), iar intre 2 si 4% dintre acestia nu primesc un diagnostic si nici tratament.
Din cauza lipsei de somn si a capacitatii de concentrare scazute, pacintii cu SASO au de 6 ori mai multe sanse sa sufere un accident de masina soldat cu deces.
Privarea de somn are efecte devastatoare asupra stilului de viata si implicit asupra sanatatii:
- 1 din 25 de adulti au adormit la volan
- 33% este procentul cu care creste riscul de dementa
- Creste riscul de depresie, anxietate, tulburari de memorie (uita adesea, prezinta ceata mentala - brain fog)
- Imbatraneste creierul cu 3 pana la 5 ani
- Creste riscul de aparitie a cancerului colorectal cu 36%
- Creste de pana la 3 ori riscul de diabet zaharat tip 2
- Creste riscul de a aparitie a hipertensiunii arteriale si a bolilor cardiovasculare cu 48%
- Creste vulnerabilitatea la infectii, pacientii fiind de pana la 3 ori mai predispusi la contractarea unei viroze.
Cuprins
- Sindromul de apnee in somn apare odata cu inaintarea in varsta?
- Modificari ale tractului respirator care favorizeaza sindromul de apnee in somn
- Evaluarea tractului respirator la pacientii cu apnee
- Diagnostic sindrom de apnee in somn
- Tratament apnee in somn
Sindromul de apnee in somn apare odata cu inaintarea in varsta?
In primul rand, trebuie sa cunoastem faptul ca la nivelul tractului respirator superior exista o serie de elemente anatomice ce nu au un cadru osteo-cartilaginos de sustinere, iar acestea, odata cu inaintarea in varsta ori concomitent cu castigul ponderal sufera modificari ce conduc la pierderea tonicitatii si favorizeaza colapsul in timpul somnului. Aici amintim peretii laterali faringieni, valul palatin, lueta, baza de limba.
Modificari ale tractului respirator care favorizeaza sindromul de apnee in somn
- Valul palatin – modificarile de la acest nivelul conduc la un colaps in tractul respirator in zona retropalatala in plan antero-posterior. Detaliind, un val palatin hipoton favorizeaza ingustarea filierei respiratorii prin proiectia acestuia catre peretele faringian posterior. De asemenea, o lueta alungita si/sau marita in volum tinde sa provoace acelasi tip de modificari restrictiv respiratorii. Cel mai adesea, aceste doua elemente anatomice sufera modificari concomitent.
- Peretii laterali faringieni - castigul ponderal, varsta inaintata si/sau afectiunile neurologice sunt cele mai frecvente cauze pentru pierderea tonicitatii acestor elemente anatomice. Colapsul din tractul respirator apare intr-un plan latero-lateral. Acest tip de modificari sunt destul de des intalnite in momentul de fata si din cauza stilului de viata actual ce conduce la un regim igieno-dietetic dezechilibrat si favorizeaza aparitia obezitatii.
- Baza de limba – alcatuita din tesut limfoid, parte a lantului limfatic Waldeyer, sufera modificari in cazul pacientilor obezi, adeno-amigdalectomizati in copilarie, in cazul prezentei unui factor iritant continuu ( asa cum este de exemplu refluxul gastro-esofagian), etc. Modificarile de la acest nivel produc colaps in plan antero-posterior.
- Deviatiile septului nazal, hipertrofia cornetelor nazale inferioare, procesele infecto-inflamatorii rino-sinusale, cu sau fara polipi de insotire, conduc la blocarea filierei respiratorii nazale.
- Hipertrofia amigdalelor palatine reprezinta de asemenea una din cauzele aparitiei evenimentelor de apnee in somn.
- Modificarile de la nivelul corzilor vocale (mixomatoza laringiana, polipi vocali etc) sunt cele mai frecvente cauze laringiene favorizante pentru episoadele obstructiv respiratorii din timpul somnului. Acestea din urma sunt elemente anatomice ce nu sufera modificari importante in timpul somnului, comparativ cu starea de veghe, avand un schelet osteocartilaginos de sustinere.
Evaluarea tractului respirator la pacientii cu apnee
- Fibroscopia naso-faringo-laringiana - modalitatea cea mai importanta si des intalnita de evaluare a tractului respirator este reprezentata de fibroscopia naso-faringo-laringiana. Investigatia pune in evidenta direct modificarile de la acest nivel, iar prin cateva trucuri de pozitionare a pacientului si prin manevre specifice, poate reliefa cu o mai mare acuratete si colapsul ce survine preponderent in timpul somnului.
- Endoscopia in somn indus medicamentos reprezinta o manevra diagnostica ce ofera o mai mare acuratete in cazul modificarilor ce apar la nivelul zonei retropalatale si a hipofaringelui, dar este bine de stiu ca implica si o serie de riscuri mai ales ca pacientii cunoscuti cu astfel de afectiuni pot prezenta si o serie de comorbiditati asociate. Un alt aspect ce face subiectul congreselor de specialitate este reprezentat de utilizarea substantelor anesteziologice in cazul acestei investigatii ce poate conduce la o crestere „artificiala” a gradului de colapsabilitate si obtinerea unui rezultat fals pozitiv.
Asocierea dintre un examen fibroscopic naso-faringo-laringian efectuat de un medic ORL cu experienta si monitorizarea somnului prin poligrafie ventilatorie nocturna/polisomnografie reprezinta de cele mai multe ori gold standard-ul in diagnosticul pacientului cu tulburari respiratorii in timpul somnului.
Diagnostic sindrom de apnee in somn
Ronhopatia si evenimentele de apnee in somn semnalate de catre partener, familie, somnolenta diurna, scaderea capacitatii de efort si de concentrare, cefalee matinala sunt cel mai des intalnite probleme in cazul pacientilor cu sindrom de apnee in somn. Acestea se numara printre manifestarile clinice care trebuie sa ridice un semnal de alarma pentru pacient.
Totodata, este important de punctat faptul ca un castig ponderal semnificativ si inaintarea in varsta sunt factori predispozanti pentru aparitia tulburarilor restrictiv respiratorii, prin scaderea tonicitatii de la nivelul tractului respirator. De asemenea, nediagnosticat si implicit netratat corespunzator, sindromul de apnee in somn atrage dupa sine la aparitia ori agravarea altor patologii precum: diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si alte patologii severe.
Diagnosticul si tratamentul pacientului cu astfel de afectiuni este complex, iar echipa de specialisti cuprinde: medic ORL, pneumolog cu supraspecializare in somnologie, cardiolog, nutritionist, chirurg bariatric, psiholog.
Un alt aspect extrem de important este ca in cazul pacientilor diagnosticati cu forma severa de apnee in somn, obstructia tractului respirator este cel mai probabil „multietaj ”. Cel mai adesea fiind atat la nivelul foselor nazale, cat si la nivel retropalatal.
Tratament apnee in somn
Tratamentul apneei in somn poate fi chirurgical, non-invaziv prin protezare cu dispozitive de tip CPAP, sau combinat (chirurgie + protezare ventilatorie nocturna la domiciliu ). Este solid argumentat stiintific faptul ca in cazul pacientilor ce au suferit diferite proceduri chirurgicale de repermeabilizare a tractului respirator, complianta la tratament cu dispozitive de tip PAP este mult imbunatatita.
In cadrul Medicover, domnul doctor Ionut Tanase, medic primar ORL si ORL pediatric efectueaza numeroase proceduri chirurgicale adresate pacientilor diagnosticati cu apnee in somn dintre care amintim:
- Repermeabilizari nazale prin Septoplastie si Turbinoreductie cu Radiofrecventa
- Turbinoplastii cu Microdebriderul
- Uvulopalatoplastii cu Radiofrecventa
- Palatoplastie anterioara
- Amigdalectomie
- Reducere volumetrica amigdale palatine cu LASER CO2
- Reducere volumetrica baza de limba prin Coblatie
- Chirurgia prin laringo-suspensie a diferitelor modificari ale corzilor vocale
- Chirurgia endoscopica rinosinusala.
In cadrul Centrului de Diagnostic si Tratament al Sindromului de Apnee in Somn din clinica The Bridge Medicover - Bucuresti, pacientii cu sindrom de apnee in somn beneficiaza de sprijinul unei echipe experimentate formata din specialisti in Pneumologie, ORL, Cardiologie, Diabet si Bli de Nutritie. Principalul avantaj al echipei multidisciplinare este ca pacientul are la dispozitie toate investigatiile si procedurile medicale intr-un singur loc, beneficiind astfel atat de diagnosticarea SASO, cat si de tratament cu rate de succes ridicate.
