Stresul si alimentatia nepotrivita pot sa incetineasca productia de celule imunitare

Interesul pentru imunitate si sistemul imunitar a crescut exponential in ultimii ani, iar pandemia nu a facut decat sa accelereze preocuparea oamenilor pentru acest subiect care imbraca cele mai variate forme: a avut imunitatea copiilor de suferit pe fondul masurilor sanitare impuse de pandemie? Ce se intampla cu sistemul imunitar al copiilor nascuti in timpul pandemiei? Exista intr-adevar alimente care ajuta sistemul imunitar sa lupte contra infectiilor?

Aprofundarea cunostintelor despre sistemul natural de aparare al organismului a fost posibila multumita mai multor studii si cercetari in domeniul imunologiei realizate in ultimii ani. Rezultatele activitatii stiintifice sunt si cele care ne permit sa ne informam si sa adoptam schimbari benefice in stilul de viata (alimentatie, activitate fizica, expunere la lumina naturala), precum si accesarea unor terapii alternative menite sa sustina direct sau indirect sistemul imun asa cum este terapia Blu Room.

Blu Room imbina fototerapia cu raze ultraviolete (UV - B) cu banda ingusta si terapia prin sunet cu unde Theta si reprezinta un tratament inovator cu rol de suport in regenerarea celulara. Serviciul este disponibil in clinica Medicover Victoria din Bucuresti.

Cuprins

Cum ne testam imunitatea?
Unde se gasesc anticorpii care ne apara de boli?
Alimente care ajuta sistemul imunitar sa lupte contra infectiilor
Hiperactivitatea sistemului imunitar
Au afectat masurile sanitare din pandemie imunitatea copiilor?
Trebuie antrenata imunitatea copiilor?

Cum ne testam imunitatea?

In mod traditional, imunitatea tinde sa fie „masurata” empiric prin numarul racelilor dintr-un an sau prin gradul de severitate al simptomelor. Cu cat episoadele de boala sunt mai dese, cu atat se apreciaza ca sistemul imunitar este mai slab. Daca racelile nu apar frecvent sau trecem usor prin ele, inseamna ca avem o imunitate buna.

In realitate, capacitatea de aparare a organismului se poate testa prin intermediul unui test de laborator care masoara imunoglobulinele din sange, impartite in 4 clase - Ig A, Ig E, Ig M, Ig G, si care se numeste imunograma, precum si prin intermediul hemoleucogramei.

Aproximativ 75% dintre imunoglobulinele plasmatice sunt reprezentate de imunoglobulinele IgG, cunoscute si sub numele de Imunoglobulina G.

Imunoglobulinele sunt anticorpii produsi de organism atunci cand organismul este amenintat de un agent patogen, fiind inzestrate cu capacitatea de a identifica si de a anihila acesti agenti patogeni, indiferent daca sunt virusuri cu tropism respirator (de exemplu Virusul Sincitial Respirator -VRS, virusul gripal etc), cu tropism digestiv precum rotavirus, bacterii (E.coli, Salmonella, Streptococcus pneumoniae etc), fungi si alti inamici.

Daca o persoana adulta se confrunta cu infectii recurente in mod frecvent si valorile obtinute in urma imunogramei indica un nivel scazut, inseamna ca pacientul este mai susceptibil la contractarea bolilor. Motivele pentru care pacientul prezinta aceste valori scazute sunt multiple: fie tin de cauze care nu se afla in controlului lui (congenitale, varsta, existenta unor boli), fie de o cauza dobandita care se poate afla in controlul pacientului si/ sau tine de anumite aspecte care vizeaza stilul de viata – alimentatie, somn – odihna, activitate fizica, administrarea unor tratamente, controlul afectiunilor.

Afla si despre Imunitatea la nou nascuti, bebelusi si copii mici

Unde se gasesc anticorpii care ne apara de boli?

Raspunsul este peste tot, de la mucoasa care captuseste caile respiratorii si mucoasa tractului digestiv, pana la nivelul pielii.

Sistemul imunitar este organizat intr-o structura complexa din care fac parte multiple componente care lucreaza impreuna, se succed in lupta cu agentii infectiosi ori isi faciliteaza activitatea. Din prima linie de aparare fac parte si macrofagele, ele apartin sistemului imun innascut (prezent inca de la nastere), anihileaza bacteriile si elibereaza totodata substante chimice capabile sa declaseze o inflamatie, in felul acesta ele creeaza un mediu mai putin ospitalier pentru agentii patogeni.

Odata ce agentul patogen este identificat, o a doua linie de aparare se activeaza - sistemul imunitar dobandit, prin celulele B. Aceste sunt niste limfocite (limfocitele B), un tip de leucocite (globule albe) produse in maduva osoasa si responsabile cu productia de anticorpi.

Apoi, celulele T de reglementare (T-reg) sunt implicate in procesul de recuperare dupa trecerea prin boala, practic, ele ajuta organismul sa repare „pagubele” suferite.

Activitatea acestor celule care ne apara poate fi stimulata de microorganismele din corp, cunoscute si sub denumirea de microbiota. Atunci cand starea de sanatate este una buna, toate aceste componente se afla intr-o stare de echilibru. Dar daca, spre exemplu, din organism lipsesc bacteriile prietenoase care ne protejeaza sistemul digestiv, atunci devenim mai vulnerabili in fata infectiilor. Astfel, stresul si un regim alimentar nepotrivit pot sa incetineasca productia de celule imunitare care lupta contra infectiilor sau care ajuta la recuperarea dupa infectie.

Alimente care ajuta sistemul imunitar sa lupte contra infectiilor

Pe lista alimentelor prietenoase cu sistemul digestiv, mai precis cu mucoasa ce captuseste intestinul la interior si care este populata de un numar mare de bacterii benefice - microbiom/ microbiota intestinala - responsabila in mod direct de buna functionare a tractului digestiv si implicit, a sistemului imunitar, se numara:

Alimente fermentate – de exemplu chefirul care este bogat in probiotice
Alimente cu un continut ridicat de fibre – precum prazul, ceapa, varza, anghinarea
Alimente care contribuie la atenuarea inflamatiei dupa masa –legumele verzi, legume cu frunze verzi.

Expertii atrag atentia asupra faptului ca aceste alimente sunt bune, insa nu au proprietati miraculoase prin care intaresc efectiv sistemul imunitar.

Afla mai multe despre Probiotice: surse si recomandari

Din categoria alimentelor de evitat fac parte:

Produse si alimente fara fibre ori cu un continut scazut de fibre
Alimente care cresc rapid nivelul de glucoza din sange
Alimente care ridica nivelul colesterolului din sange perioade indelungate dupa masa.

Practic, acestea sunt carbohidratii rafinati, alimentele ultra-procesata sau cu un continut ridicat de zahar. De asemenea, indulcitorii si emulgatorii pot dauna microbilor intestinali buni. Un regim alimentar care abunda de zaharuri si alimente foarte procesate este asociat cu aparitia inflamatiei la nivel digestiv, inflamatie care pe termen lung, prin ingerarea repetata a acestor produse, devine cronica.

Hiperactivitatea sistemului imunitar

Daca activitatea compromisa a sistemului imunitar ne face mai susceptibili la diverse infectii, este bine de stiut ca, la polul opus, cand sistemul imunitar prezinta o activitate prea intensa, si acest lucru poate crea probleme. Hiperactivitatea sistemului imunitar va determina celulele care apara organismul sa „atace” inclusiv corpul pe care trebuiau sa il apere, si vor avea un raspuns aberant, exagerat, spre exemplu la contactul cu unele substante inofensive prezente in mediul inconjurator, asa cum este cazul celor produse de semintele plantelor - polenul.

Ceea ce se intampla efectiv este ca sistemul imuntar, in misiunea sa de a indeparta agentii pe care ii considera daunatori organismului, va avea un raspuns exacerbat la contactul cu anumite polenuri, spori de mucegai etc asa apar reactiile alergice de exemplu.

Au afectat masurile sanitare din pandemie imunitatea copiilor?

Este una dintre intrebarile frecvent vehiculate printre parinti, mai ales in randul celor care au copii mici, nascuti in timpul pandemiei. Cum si-au pus deci amprenta izolarea si distantarea sociala asupra imunitatii copiilor si ce efecte vor avea pe termen lung?

Vestea buna este ca aceste ingrijorari sunt sustinute si de neintelegerea modului in care sistemul imunitar se formeaza in primii ani de viata.

Se cunoaste cu certitudine faptul ca masurile de sanatate publica necesare la momentul respectiv pentru limitarea raspandirii infectiei COVID-19, au impactat puternic expunerea celor mici la alte virusuri si bacterii care ar fi condus la imbolnaviri - infectii ale tractului respirator, afectiuni digestive si altele.

Izolarea si distantarea sociala nu au redus doar circulatia SARS-CoV-2, ci evident, si pe a altor virusuri, de aceea s-au redus si ratele de spitalizare ale unor afectiuni medicale des intalnite la populatia pediatrica: oreion, rujeola, amigdalita, bronsiolita, gripa. In Anglia, in intervalul martie 2020 si iunie 2021, numarul de copii cu varsta sub 15 ani internati cu gripa, a scazut cu un procent urias de 94%, insa aceste cifre si statistici NU sunt indicator al slabirii imunitatii copiilor cauzata de carantina.

Trebuie antrenata imunitatea copiilor?

In 1989, profesorul epidemiolog David Strachan a lansat „Ipoteza igienei” prin care sustinea ca schimbarile pe care le-au adus urbanizarea si societatea moderna (accesul la apa curenta, sistemele de canalizare, accesul la servicii medicale samd) au facut ca cei mici sa fie mai putin expusi la infectii comparativ cu perioada anterioara. Masurile de igiena adoptate la scara larga de catre populatie au facut ca contractarea virusurilor prin ducerea mainilor murdare la gura spre exemplu, sa scada, iar scaderea numarului de infectii la care sunt expusi, ii predispune pe copii la dezvoltarea alergiilor, sustinea D. Strachan. In constiinta publica a inceput sa circule ideea antrenarii sistemului imunitar la copilul mic prin contractarea a cat mai multor infectii/ treceri prin boala.

Studiile actuale mai complexe si amanuntite, arata ca aceasta modalitate de a intelege imunitatea copilului mic nu este cea mai potrivita si ca in etapa timpurie a copilariei, acesta are nevoie de fapt, sa intre in contact cu o diversitate larga de microbi, nu doar cu cei care provoaca boli.

Profesorul Nikolaos Papadopoulos, expert in alergologie si alergologie pediatrica, fost presedinte al Academiei Europene de Alergologie si Imunologie Clinica (EAACI), care si-a concentrat o mare parte din activitatea stiintifica de cercetare in zona infectiillor respiratorii, sustine ca daca poti sa eviti o boala este bine sa o eviti, si ca intr-un scenariu ideal, copilul trebuie expus unor mici cantitati din diverse tipuri de microbi, virusuri si bacterii SUB PRAGUL sub care acestia pot provoca boala.

Daca in copilarie nu ai trecut printr-un numar mare de infectii, asta nu inseama ca sistemul tau imunitar nu o sa fie capabil sa lupte cu infectiile intalnite in viata adulta.

In schimb, primii ani de viata par sa fie mai importanti in formarea raspunsului sistemului imunitar la alergeni. In lipsa expunerii copiilor la microbi, acestia vor fi mai pasibili de alergii, astm si diferite tipuri de eczeme.

Intr-un recent studiu irlandez, s-a constatat ca bebelusii nascuti in timpul perioadei de carantina de la debutul pandemiei au prezentat mai degraba eczeme atopice si sensibilitate la proteinele din ou - fara a se remarca o crestere a procentului de copii cu alergie la ou inainte de implinirea varstei de 1 an.

Totodata, socializarea nu este singura modalitate prin care microbii pot ajunge la un copil, mai sunt si altele (nasterea pe cale vaginala, alaptatul, petrecerea timpului in aer liber, existenta unui animal de companie in casa, utilizarea unor antibiotice), insa niciunul dintre acesti factori nu este decisiv pentru functionarea sistemului imunitar si nici nu este suficient de puternic pentru a influenta capacitatea de apararea a organismului in fata agentilor patogeni in viitor.

Preventia in domeniul sanatatii, prin analize de rutina si controale regulate la medic, alaturi de optimizarea stilului de viata, sunt „armele” pe care le avem la indemana pentru a lupta cu virusurile si bacteriile atunci cand nu le putem evita. Daca te imbolnavesti frecvent, simti ca starea ta de sanatate nu este tocmai buna, te confrunti cu oboseala cronica, stres, probleme de concentrare, programeaza o vizita pentru un consult de specialitate. Impreuna avem grija de sanatatea ta!

Referinte: