Medicover
La nivel mondial disfunctia tiroidiana insumeaza intre 30 si 40% din numarul total al pacientilor care se adreseaza departamentului de endocrinologie. Prevalenta hipertiroidismului la nivelul populatiei generale este cuprinsa intre 0,2% si 1.3%.
Tireotoxicoza este mai frecvent intalnita la persoanele de sex feminin si afecteaza aproximativ 2% din femei si 0.2% din populatia de sex masculin. Tireotoxicoza cauzata de boala Graves se instaleaza mai ales intre 20 si 40 de ani, in timp ce prevalenta formelor autoimune de tiroidita care genereaza sinteza excesiva de T3, T4 este mai crescuta in cazul fumatorilor.
Cuprins
- Tireotoxicoza cauze
- Simptome tireotoxicoza
- Stresul si activitatea hormonilor tiroidieni
- Alti factori care influenteaza activitatea hormonilor tiroidieni
- Cand este recomandat consultul la endocrinolog?
- Diagnosticul tireotoxicozei
- Tratament tireotoxicoza
- Complicatiile tireotoxicozei
Tireotoxicoza cauze
Principalele cauze care genereaza sinteza excesiva de hormoni tiroidieni T3 si T4 responsabili de instalarea manifestarilor clinice specifice tireotoxicozei sunt reprezentate de:
- Boala Graves
- Gusa toxica multinodulara
- Adenom toxic solitar
- Adenom hipofizar TSH secretor, adenom pituitar
- Hipertiroidism gestational cauzat de gonadotropina corionica umana HCG produsa de placenta in perioada de sarcina
- Hipertiroidism congenital, boala Graves neonatala
- Carcinom tiroidian folicular metastatic.
Afla mai multe despre gusa tiroidiana si gusa nodulara: diagnostic si tratament
Tireotoxicoza care nu este asociata cu hipertiroidism se poate datora tiroiditelor postpartum, formelor subacute de tiroidita si supradozarii tratamentelor de substitutie hormonala la persoanele cu aritmii, hipotiroidism sau care au necesitat tiroidectomie. Infarctizarea unui adenom tiroidian, tiroidita acuta de cauza infectioasa si cea indusa de expunerea la radiatii reprezinta cauze mai putin frecvente ale tireotoxicozei care nu sunt asociate hipertiroidismului.
Principalii factori de risc ai tireotoxicozei include:
- Antecedentele familale de boala tiroidiana (in special boala Basedow Graves)
- Apartenenta la sexul feminin
- Perioada de sarcina
- Afectiunile autoimune preexistente de tipul diabetului de tip I anemiei pernicioase si bolii Addison.
Simptome tireotoxicoza
Cu exceptia tumefactiei cervicale (gusa tiroidiana), edemului periorbital care asociaza retractie palpebrala si asinergism ocular, inflamatie conjunctivala si oftalmoplegie specifice bolii Graves, manifestarile clinice datorate excesului de hormoni tiroidieni sunt variate si pot induce in eroare clinicianul, intarziind stabilirea unui diagnostic precis datorita polimorfismului asociat.
- Dereglarile ritmului cardiac reprezentate in special de tahicardia sinusala, alaturi de senzatia de oboseala permanenta, pierderea ponderala si starea de iritabilitate constanta pot fi atribuite perioadelor de stres fizic si psihic prelungit si burnout-ului frecvent intalnit in contextul social actual.
- Intoleranta la caldura, hipersudoratia, tremorul extremitatilor, anxietatea nejustificata, slabiciunea musculara, hiperreflexia, caderea parului, dereglarile ciclului menstrual (oligomenoree), ginecomastia (la persoanele de sex masculin) constituie alte manifestari clinice datorate excesului de hormoni tiroidieni care pot fi asociate de catre persoanele cu tireotoxicoza.
In formele severe de tireotoxicoza, cunoscute si sub denumirea de crize tireotoxice, pacientul poate prezenta:
- Tahicardie sinusala care poate degenera cu aparitia fibrilatiei atriale mai ales la pacientii cu afectiuni valvulare preexistente sau boala coronariana in stadiu avansat de evolutie
- Sindrom febril de cauza neiinfectioasa
- Stare de agitatie sau confuzie temporo-spatiala
- Tulburari digestive: senzatie de greata, varsaturi sau diaree care pot fi atribuite in mod eronat unei patologii gastrointestinale
- Afectarea functiei hepatice
- Pierderea starii de constienta.
Stresul si activitatea hormonilor tiroidieni
Expunerea organismului la stres fizic si/sau psihic genereaza o serie de reactii chimice si hormonale la nivelul intregului organism care intra in alcatuirea asa numitului mecanism de „lupta sau fuga” (fight or flight mode).
Acest mecanism adaptativ este eficient pentru perioade scurte de timp, insa pe termen lung favorizeaza aparitia unor dezechilibre hormonale manifestate prin hiperproductia de cortizol (cunoscut sub denumirea de hormon al stresului), hipo sau hiper functie tiroidiana cu impact major asupra tuturor organelor si sistemelor organismului.
Afla mai multe despre efectele mai putin cunoscute ale stresului cronic
Alti factori care influenteaza activitatea hormonilor tiroidieni
Hipertiroidismul in sarcina poate avea mai multe cauze, formele usoare fiind asociate in primul trimestru de sarcina sintezei de beta HCG care determina cresterea fT4 in prezenta unui TSH scazut.
Tireotoxicoza gestationala se remite spontan (dispare de la sine) in cele mai multe cazuri odata cu progresia sarcinii, catre saptamanile 14 si 20, si poate fi asociata uneori cu hiperemeza gravidica. Aceasta modificare tranzitorie a hormonilor tiroidieni asociata sarcinii nu necesita tratament specific cu antitiroidiene de sinteza si se diferentiaza de boala Graves prin absenta simptomatologiei preconceptionale (absenta gusii, a exoftalmiei) si a modificarilor paraclinice reprezentate de anticorpii anti TRab.
In anumite situatii, tireotoxicoza poate fi indusa prin supradozarea tratamentului de substitutie hormonala de tipul levotiroxinei sau administrarea anumitor medicamente antiaritmice. Amiodarona este un antiaritmic de clasa III administrat pacientilor cu aritmii ventriculare si supraventriculare care contine 39% iod ce se depoziteaza la nivelul tesutului adipos, ficatului, miocardului, plamanilor si glandei tiroide.
Amiodarona de tip I afecteaza pacientii care asociaza o afectiune tiroidiana preexistenta de tipul gusei nodulare sau bolii Basedow Graves subclinice, in timp ce amiodarona de tip II genereaza tireotoxicoza la persoanele care nu prezinta o patologie tiroidiana de fond, prin acumularea unor cantitati crescute de iod in decurs de aproximativ 30 de luni de la initierea tratamentului antiaritmic.
Cand este recomandat consultul la endocrinolog?
Principalele manifestari atribuite in mod frecvent perioadelor de surmenaj fizic si psihic care insa trebuie adresate medicului endocrinolog pentru a exclude existenta unei tireotoxicoze in evolutie sunt:
- Pierderea ponderala neintentionata in contextul unui apetit normal sau crescut
- Senzatia de oboseala permanenta asociata cu slabiciune musculara
- Palpitatii.
In cazul neglijarii acestor manifestari, tireotoxicoza poate evolua cu aparitia complicatiilor severe care asociaza risc vital pentru pacient datorat manifestarilor cardiace si celor de la nivelul sistemului nervos central.
Call Center
Diagnosticul tireotoxicozei
Din punct de vedere paraclinic, hipertiroidismul este diagnosticat prin intermediul investigatiilor de laborator pentru determinarea concentratiilor serice ale TSH, fT4, T4 si T3, aceste analize de laborator fiind efectuate la cererea medicului trimitator.
Diagnosticul etiologic al tireotoxicozei se realizeaza cu ajutorul scintigrafiei tiroidine care utilizeaza tehnetiu 99 pentru a diferentia captarea focala cu unul sau mai multi noduli tiroidieni „calzi” specifica bolii Basedow Graves de tireotoxicoza indusa de iod, administrarea de hormoni tiroidieni de substitutie sau tiroidita.
Tratament tireotoxicoza
Tratamentul simptomatic pentru diminuarea manifestarilor clinice asociate tireotoxicozei presupune administrarea de beta blocante si blocante ale canalelor de calciu care amelioreaza aritmiile in cazul pacientilor cu afectiuni cardiovasculare subiacente.
Managementul etiologic al tireotoxicozelor se realizeaza cu ajutorul medicatiei antitiroidiene, iodului radioactiv si tratamentului chirurgical, planul terapeutic recomandat pacientului fiind influentat de:
- Severitatea manifestarilor
- Dimensiunile glandei tiroide
- Dorinta pacientei de a obtine o sarcina in viitorul apropiat
- Comorbiditatile asociate.
Fiecare dintre optiunile de tratament enumerate prezinta riscuri si beneficii pe care medicul curant le discuta in detaliu impreuna cu pacientul inainte de initierea terapiei.
Agranulocitoza (scaderea numarului de leucocite) si hepatotoxicitatea cu risc de evolutie catre necroza hepatica fulminanta constituie principalele efecte adverse ale terapiei cu antitiroidiene. Utilizarea de iod reactiv este contraindicata pe durata sarcinii datorita efectelor teratogene ale compusului.
Tratamentul chirurgical recomandat pacientilor cu tireotoxicoza poate genera lezarea accidentala a nervului recurent laringian, hipoparatiroidism si sangerare intraoperatorie in functie de experienta chirurgului, aparatura utilizata si complexitatea cazului adresat.
Complicatiile tireotoxicozei
Tireotoxicoza severa (criza tireotoxica) manifestata prin tahicardie, status mental alterat, insuficienta hepatica si hiperpirexie (febra inalta) constituie o urgenta medicala care apare de regula la pacientii varstnici si asociaza o rata de mortalitate cuprinsa intre 8 si 25%. Aceasta complicatie cu risc vital este tratata prin administrarea de lichide intravenoase, corticosteroizi si betablocante sub atenta monitorizare a pacientului de catre personalul medical specializat.
Alte complicatii ale tireotoxicozei includ osteoporoza, boala oculara Graves, fibrilatia atriala, insuficienta cardiaca congestiva si accidentul vascular cerebral.
Referinte:
- MECHANISMS OF THYROID HORMONE ACTION: Implications for the Clinical Manifestation of Thyrotoxicosis, Katsuaki Motomura, Gregory A. Brent
- Thyrotoxicosis, Carly Blick, Minhthao Nguyen, Ishwarlal Jialal
- Thyrotoxicosis, Cleveland Clinic
