Cum influenteaza depresia performanta la locul de munca

Diseminarea informatiilor la scara larga costituie un prim pas cheie in intelegerea conceptului de sanatate mintala in toata complexitatea sa. Abordarile inguste in domeniul sanatatii mintale, asa cum este asocierea tulburarilor mintale cu patologii puternic stigmatizate, nu aduc beneficii individului, societatii, si implicit, nici companiilor. Sanatatea mintala depaseste pragul unei patologii, ea este in esenta o resursa ce sta la baza dezvoltarii si indeplinirii rolurilor din viata privata, sociala si profesionala.
Cum influenteaza depresia performanta la locul de munca

Depresia nu va produce efecte exclusiv in plan personal, consecintele depresiei se vor rasfrange asupra tuturor activitatilor intreprinse de persoana afectata, indiferent daca sunt din sfera privata ori din cea profesionala.

Cuprins

Sanatatea mintala in Uniunea Europeana

Conform datelor inaintate in raportul Sanatate mintala - Analiza de situatie 2021:

  • Peste 27% dintre adultii europeni experimenteaza cel putin o forma de afectare a sanatatii mintale pe parcursul unui an
  • Tulburarile de anxietate si depresia sunt cele mai frecvente forme de tulburari mintale la nivelul UE
  • Pandemia de COVID-19 a generat o crestere a tulburarilor de anxietate cu 25,6% fata de anul 2019 (76,2 milioane de cazuri noi la nivel global) si o crestere a depresiei cu 27,6% fata de anul 2019 (53,2 milioane de cazuri noi la nivel mondial). Femeile si persoanele tinere fiind categoriile cele mai afectate
  • Bolile mintale costa UE aproximativ 3-4% din PIB si sunt generate preponderent de nivelul scazut al productivitatii
  • De asemenea, ele reprezinta o cauza principala a pensionarii anticipate, respectiv a pensiilor de invaliditate.

Afla mai multe despre Costuri si incidenta – sanatate mintala

Impactul depresiei asupra muncii in Europa

Auditul privind impactul depresiei asupra muncii in Europa (2012) a evidentiat date esentiale referitor la modalitatea in care angajatii si angajatorii se raporteaza la aceasta afectiune:

  • 78% dintre respondenti au afirmat ca nu au primit diagnosticul de depresie de la un medic/ profesionist din domeniul sanatatii, 20% au admis ca au fost diagnosticati cu depresie si doar 2% au refuzat sa raspunda la intrebare
  • Cele mai multe cazuri de depresie diagnosticata au fost in Marea Britanie (26%), Turcia (23%), Spania (21%), Danemarca (19%), Franta (19%), Germania (19%) si Italia (12%)
  • Doar 34% dintre angajatii au admis ca daca ar fi fost diagnosticati cu depresie si-ar informa angajatorul asupra situatiei. 28% au sustinut ca nu, iar cei mai multi, un procent de 37% au spus ca nu stiu, in timp ce 1% au preferat sa nu raspunda
  • Cel mai mare procent de angajati care ar informa compania la care lucreaza asupra diagnosticului primit s-a inregistrat in Danemarca (63%), angajatii din Franta s-au situat la polul opus cu un procent de 20%
  • Jumatate dintre angajati si-au luat zile libere din cauza depresiei, cei mai multi in Germania (61%), Danemarca (60%), Marea Britanie (58%) Franta (53%), Spania (52%)
  • 26% au avut nevoie de peste 41 de zile de concediu, 20% nu au putut sa precizeze numarul exact de zile libere de care au avut nevoie, 15% au mentionat un numar cuprins intre 21 si 40 de zile libere
  • In 60% dintre cazuri, compania angajatoare a cunoscut motivul concediului din documentele eliberate de catre medic, 25% dintre angajati nu au mentionat motivul pentru zilele libere necesare
  • Angajatii nu au recunoscut ca se confrunta cu depresia motivand ca - este o problema personala (49%), au simtit ca angajatorul nu ar intelege (30%), au considerat ca este riscant (30%), au afirmat ca oricum nu ar fi primit sprijin din partea angajatorului (12%), nu au vrut sa "deranjeze" cu aceasta problema (9%), alte motive (8%)
  • In termeni de sprijin si instrumente de suport pentru angajatii care sufera de depresie, 28% au sustinut ca nu exista in cadrul companiei programe dedicate
  • In privinta tipului de sprijin pe care il considera util pentru angajatii cu depresie, 50% au indicat necesitatea servicilor specializate, 43% au semnalat necesitatea unei legislatii si a unor politici care sa protejeze mai bine angajatul din acest punct de vedere.

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala la locul de munca.

>> Descarca prezentarea programului

Stresul ocupational printre factorii favorizanti ai depresiei

Stresul ocupational printre factorii favorizanti ai depresiei

Sanatatea mintala este rezultatul unei multitudini de factori, atat de natura biologica (genetica, sex), cat si factori individuali (experiente personale), familiali, sociali si economici ori de mediu (statut socio-profesional si nivel de trai).

Expunerea prelungita la stres se numara printre factorii favorizanti ai depresiei. Conform EuroHealthNet, depresia, una dintre cele mai frecvente probleme de sanatate mintala din Europa, este cauza a peste 50% dintre concediile medicale pe termen lung, iar aproape 3/4 dintre persoanele care sufera de depresie nu solicita sprijin si mai putin de jumatate urmeaza in tratament.

La locul de munca, factori generatori de stres vin din sfera organizarii activitatii si a conditiilor de lucru, si includ:

  • Un volum excesiv de munca
  • Presiunea generata de cerinte contradictorii
  • O fisa a postului ambigua sau nerespectarea sarcinilor si a responsabilitatilor prevazute in fisa postului
  • Lipsa de implicare in luarea deciziilor care afecteaza direct angajatul, precum si lipsa de control asupra modului in care isi desfasoara activitatea
  • Gestionarea defectuoasa a schimbarilor organizatorice
  • Nesiguranta locului de munca
  • Comunicarea deficitara
  • Lipsa de sprijin din partea colegilor, a departamentului sau a conducerii
  • Hartuirea psihologica
  • Hartuirea sexuala
  • Violenta din partea tertilor la locul de munca.

Stresul ocupational creste rata de incidenta a depresiei si anxietatii. Stresul ocupational poate fi amplificat si de schimbari sociale si evenimente majore, crize sanitare, economice, razboaie. Caracteristicile individuale (gen, varsta, personalitate) influenteaza capacitatea de adaptare a persoanei la astfel de schimbari, prin urmare, unele persoane sunt mai vulnerabile decat altele in ceea ce priveste sanatatea mintala.

Simptomele depresiei

Nu toate persoanele vor experimenta aceleasi simptome clinice in caz de depresie, insa printre cele mai frecvente se numara:

  • Stare permanenta de tristete
  • Somnul prea putin sau prea mult
  • Reducerea apetitului
  • Pierderea interesului pentru activitatile preferate
  • Stare de neliniste si iritabilitate
  • Simptome suparatoare care nu sunt ameliorate de administrarea medicatiei, precum dureri de cap ori tulburari digestive
  • Dificultati de concentrare, dificultati de memorare
  • Imposibilitatea de a lua decizii
  • Oboseala si lipsa de energie
  • Sentimente de vinovatie, lipsa perspectivelor
  • Ganduri de suicid.

Manifestarile depresiei isi pun amprenta asupra activitatii profesionale in multiple moduri: de la interactiunea cu ceilalti membrii din echipa si aparitia conflictelor, pana la imposibilitatea finalizarii unor proiecte si la indeplinirea sarcinilor zilnice de serviciu.

Pentru companii, acestea se traduc in absenteism, costuri directe pentru plata concediilor si indirecte prin productivitate redusa, respectiv prezenteism - angajatul nu isi ia zile libere, insa nici nu isi poate indeplini activitatile profesionale.

La nivelul Uniunii Europene se considera ca o strategie unitara privind sanatatea mintala ar aduce beneficii prin crearea unui cadru de schimb de informatii si cooperare intre statele membre, si initierea unei platforme dedicate partilor interesate, de la organizatii de pacienti, la societatea civila si companii private.

O astfel de strategie UE ar viza promovarea sanatatii mintale, adoptarea unor actiuni de preventie, precum si imbunatatirea vietii persoanelor care intampina afectiuni din sfera mintala.

Referinte:

Data publicării 14.07.2022