Ganglioni axilari: posibile cauze ale inflamatiei

Limfonodulii axilari reprezinta structuri ale sistemului limfatic dispuse de-a lungul venei axilare, celei toracice laterale si venelor subscapulara si toracodorsala, care dreneaza limfa din teritoriul glandei mamare, de la nivelul membrului superior si peretelui toraco abdominal. Adenopatia axilara reprezinta o manifestare clinica datorata cresterii volumului ganglionilor continuti de catre axila.
Ganglioni axilari: posibile cauze ale inflamatiei

Adenopatia axilara de cauza inflamatorie este localizata, prezinta dimensiuni moderate, nu adera la tesuturile adiacente si determina disconfort algic la atingere putand asocia eritem si edem la nivelul tegumentului supraiacent. Adenopatia axilara metastatica este nedureroasa, de consistenta dura cu grad inalt de aderenta la nivelul structurilor invecinate in situatia in care procesul neoplazic depaseste capsula ganglionului.

Cuprins

Inflamatia ganglionilor axilari – cauze

Principalul rol al sistemului limfatic este acela de a filtra fluidul interstitial drenat de la nivelul diferitelor tesuturi si organe pentru a expune limfocitele de tip B si T la antigenele circulante. Antigenele reprezinta resturi celulare, celule tumorale entitati virale si bacteriene care necesita indepartare din organism. Pentru a fi recunoscute si indepartate din organism in mod corespunzator de catre sistemul imun, antigenele trebuie recunoscute de catre celulele prezentatoare de antigen, celulele dendritice si celulele dendritice foliculare regasite in structurile limfatice, cu rol important in generarea raspunsului imun adaptativ.

Ganglionii limfatici actioneaza astfel ca un „scut” de aparare al organismului impotriva infectiilor virale, bacteriene sau fungice, avand importanta clinica majora atat in patologiile tumorale localizate, cat si cele hemato-oncologice.

Ganglionii axilari si afectiunile tumorale

In anumite situatii, limfadenopatiile axilare se pot manifesta ca urmare a unei:

  • Afectiuni oncologice localizate (cancer de san)
  • Patologii hemato-oncologice de tipul leucemiilor, limfoamelor Hodgkin si non Hodgkin sau care pot fi cauzate de un melanom malign.

Efectuarea regulata a testelor de screening pentru depistarea cancerului de san creste sansele de supravietuire ale pacientelor prin decelarea precoce a modificarilor patologice cu ajutorul ecografiei mamare si al mamografiei.

Ecografia de san poate fi realizata ori de cate ori este nevoie deoarece reprezinta o investigatie non invaziva, care nu asociaza risc de iradiere (nu utilizeaza raze X) si este usor de efectuat, fiind bine tolerata de catre paciente. Ecografia poate decela chisturi si modificari patologice ale sanului de:

  • Etiologie inflamatorie
  • Infectioasa (mastite, abcese mamare)
  • Traumatica sau tumorala.

Ecografia de san fi utilizata in siguranta la femeile cu implant mamar, pe durata sarcinii si in perioada de alaptare.

Ecografia mamara se recomanda de regula persoanelor de sex feminin cu varsta mai mica de 40 ani si celor care prezinta structura densa a tesutului mamar, mai dificil de examinat cu ajutorul mamografiei.

Mamografia pentru screening-ul cancerului de san se recomanda incepand cu varsta de 40-50 de ani in conformitate cu antecedentele familiale, istoricul de boala al fiecarei paciente si recomandarile medicului curant.

Mamografia reprezinta o investigatie non invaziva care presupune expunerea la radiatii X si asociaza un oarecare disconfort local al pacientei in timpul desfasurarii. Mamografia poate identifica cu acuratete inalta microcalcifierile de la nivelul sanului si tumorile de consistenta solida, insa spre deosebire de ecografie, aceasta nu poate fi utilizata pentru detectarea formatiunilor cu continut lichidian si nu poate fi realizata in perioada de sarcina.

Ganglionii axilari si infectiile

Alte cauze care pot cauza limfadenopatie axilara in afara cancerului de san includ:

  • Mastita - o infectie a tesutului mamar datorata patrunderii bacteriilor in profunzimea glandei mamare printr-o solutie de continuitate la nivel mamelonar. Mastita poate fi lactationala (apare la femeile care alapteaza) sau periductala (non lactationala) mai frecvent intalnita la fumatoare, diabetice si cele care prezinta sistem imunitar slabit.
  • Hidrosadenita supurativa - o afectiune inflamatorie cu evolutie cronica datorata obstructiei foliculilor de par care implica aparitia unor abcese (colectii purulente inchistate) cu tendinta de fistulizare spontana. Mai frecvent intalnita la femei, afectiunea se poate manifesta la nivelul pliurilor inghinale, regiunii pubiene, vulvei, regiunii perineale si axilare.
  • Bruceloza sau febra Mediteraneana - o patologie infectioasa care determina adenopatii cu diverse localizari inclusiv la nivel axilar, determinata de diferite specii de Brucella, transmise de la animal la om, prin consumul de carne si lapte contaminate sau contactul direct cu animalul bolnav.
  • Boala ghearelor de pisica o infectie cauzata de Bartonella henselae, o bacterie transmisa de la feline prin zgarieturi sau saliva acestora care vine in contact cu o leziune a pielii. In cazul in care patogenul prezinta poarta de intrare la nivelul membrului superior, evolutia bolii poate asocia adenopatii axilare de partea afectata.
  • Monunucleoza cauzata de infectia cu virusul Epstein Barr.
  • Tuberculoza cauzata de infectia cu bacil Koch - tuberculoza ganglionara este datorata localizarii infectiei la nivelul sistemului circulator limfatic si poate evolua cu aparitia de limfadenopatii axilare, inghinale sau latero cervicale unilaterale.
  • Sindromul imunodeficientei umane SIDA reprezinta ultimul stadiu de evolutie al infectiei cu virusul imunodeficientei umane HIV si determina in mod frecvent aparitia de adenopatii cu localizare multipla, inclusiv la nivelul axilelor.

Alte cauze ale ganglionilor axilari mariti

Limfadenopatiile axilare pot fi intalnite și in evolutia anumitor patologii onco hematologice și a celor autoimune asa cum este cazul:

  • Leucemiilor - un grup de afectiuni neoplazice ale sangelui datorate proliferarii si acumularii unor clone de celule imature (blastice), asociate cu sindrom de insuficienta medulara.
  • Limfomului Hodgkin - neoplazie a tesutului limfoid caracterizata prin prezenta de celule maligne provenite din limfocite B si non Hodkgin, grup de afectiuni hematologice cu origine la nivelul tesutului limfoid.
  • Lupusului eritematos sistemic - o patologie autoimuna care implica sinteza de autoanticorpi indreptati impotriva celulelor proprii ale organismului cu afectare sistemica multiorganica si poate asocia adenopatii cu localizare axilara, cervicala sau inghinala, pe langa alte manifestari specifice de organ.
  • Artritei reumatoide - o patologie inflamatorie autoimuna cu manifestare, in special la nivel articular, ce poate asocia aparitia adenopatiilor multiple alaturi de manifestarile osteo-articulare specifice.

Investigatii medicale in prezenta adenopatiilor axilare

Investigatiile recomandate pentru identificarea cauzei care favorizeaza aparitia adenopatiilor axilare variaza in funcție de particularitatile fiecarui caz adresat si pot cuprinde:

  • Investigatii de laborator
  • Hemoleucograma
  • Determinarea de factor reumatoid
  • Anticorpi ANA
  • Determinarea complexelor imune circulante
  • Anticorpi HIV
  • Determinarea numarului de CD4
  • Markeri tumorali specifici
  • Teste serologice pentru identificarea agentului viral implicat in aparitia adenopatiilor
  • Examen bacteriologic si histopatologic al materialelor recoltate prin punctie biopsie ganglionara.
  • Investigatii imagistice
  • Radiografie
  • Ecografie
  • Mamografie
  • Computer tomografie (CT)
  • PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni)
  • Rezonanta magnetica nucleara (RMN).
  • Investigatii minim invazive
  • Punctie biopsie ganglionara
  • Depistarea ganglionului santinela
  • Punctie medulara.

Autopalparea in timpul dusului reprezinta cea mai eficienta metoda de depistare precoce a ganglionilor limfatici mariti de la nivelul axilei, aceasta manevra simplu de efectuat fiind recomandata tuturor persoanelor de sex feminin incepand cu varsta de 18 ani.

Este de retinut faptul ca nu toate adenopatiile axilare semnifica existenta unui cancer mamar, insa in situatia in care sunt decelate, pacienta trebuie sa se adreseze cat mai repede medicului de familie pentru a fi indrumata catre departamentul de imagistica sau medicul chirurg, in vederea efectuarii unui examen clinic amanuntit si al investigatiilor suplimentare.

 

Referinte:

Data publicării 10.05.2024