Din ce cauze apare ceata cerebrala (brain fog)?

Multe persoane experimenteaza la un moment dat in cursul vietii senzatia de ceata cerebrala/ mentala, de gandire incetosata. Odata cu inaintarea in varsta, schimbarile fiziologice care au loc la nivel cerebral determina aparitia “glitch-urilor” sau disfunctiilor cerebrale de scurta durata, ce uneori pot fi determinate de alterarea calitatii si cantitatii somnului, suprasolicitarea profesionala sau de stres.
Din ce cauze apare ceata cerebrala (brain fog)?

Cuprins

Capacitatea de achizitie de noi informatii si de memorare se diminueaza odata cu imbatranirea, iar senzatia de gandire incetosata reprezinta un simptom frustrant pentru persoanele care il experimenteaza. Ceata cerebrala se manifesta prin afectarea capacitatii de gandire si poate reprezenta la anumite categorii de persoane, debutul unor boli cu evolutie progresiva de tipul bolii Alzheimer, Parkinson sau dementa.

Ce inseamna ceata cerebrala (mentala)?

In cele mai multe cazuri, ceata cerebrala nu prezinta semnificatie patologica si poate fi cauzata de starile de oboseala psihica prelungita, fluctuatiilor hormonale sau administrarii anumitor tipuri de medicamente pentru tratarea afectiunilor de tip oncologic. In anumite situatii insa, persistenta simptomelor care alcatuiesc tabloul clinic de ceata mentala sau agravarea acestora pana la alterarea calitatii vietii pacientului, pot sugera debutul unor patologii neurodegenerative de tipul bolii Alzheimer, dementa cu corpi Lewy sau boala Parkinson.

Din ce cauze apare brain fog?

Ceata cerebrala este un termen medical utilizat pentru a descrie o serie de manifestari la nivel cerebral resimtite sub forma de stare de confuzie, pierdere de memorie, diminuarea capacitatii de focusare si a capacitatii de rationare.

La nivel celular, ceata cerebrala este favorizata de prezenta inflamatiei si a schimbarilor hormonale care influenteaza comportamentul, nivelul de energie si capacitatea de concentrare asupra unui task specific. Fluctuatiile sau dezechilibrele hormonale care apar in diferite etape ale vietii persoanelor de sex feminin, asa cum sunt perioada de sarcina sau menopauza, pot favoriza aparitia manifestarilor asociate starii de ceata mentala.

Anumite patologii de tip autoimun, tulburarile psihice sau tratamentele oncologice reprezinta alte cauze care pot determina aparitia manifestarilor ce constituie ceata cerebrala (brain fog).

Principalii factori de risc care predispun la aparitia brain fog sunt:

  • Radiatiile electromagnetice emise de catre calculatoare, telefoane, tablete
  • Expunerea indelungata la niveluri crescute de stres
  • Tulburarile de somn: privarea de somn, sindromul de apnee in somn, insomnia
  • Deficitul alimentar de antioxidanti, aminoacizi esentiali, vitamine si minerale continute in special de fructe si legume proaspete
  • Expunerea la substante chimice toxice, insecticide sau smog (un tip particular de poluare a aerului).

Ceata cerebrala este descrisa in mod frecvent de pacienti sub forma unui cumul de manifestari specifice care pot fi reprezentate de: cefalee, astenie, afectare cognitiva, pierderi de memorie, dificultati de concentrare, demotivare, tulburari de dispozitie, stare de iritabilitate si depresie.

Ceata mentala in depresie si alte afectiuni psihice

Ceata mentala reprezinta o manifestare prezenta in mod frecvent in evolutia starilor depresive de diferite tipuri, dar si al altor afectiuni psihice. Cauzele care favorizeaza aparitia cetii cerebrale la pacientii depresivi sunt multifactoriale si pot fi influentate de anumite circumstante specifice (experiente traumatizante) sau se pot datora unei predispozitii individuale la acest tip de manifestari.

Depresia prin definitie reprezinta o patologie care se manifesta prin perioade indelungate de tristete accentuata, demotivare si sentimentul de devalorizare personala. Asocierea cetii mentale la aceste simptome, agraveaza starea pacientului si ii altereaza calitatea vietii prin generarea dificultatilor in indeplinirea activitatilor zilnice de autoingrijire si relationare cu cei din jur.

Alte afectiuni psihice care pot prezenta de a lungul evolutiei ceața cerebrală sunt reprezentate de:

  • Sindromul ADHD
  • Sindromul anxios
  • Tulburarea bipolara
  • Tulburarea datorata stresului posttraumatic PTSD.

 

Ceata mentala asociata insomniei/ tulburarilor de somn

Insomnia si apneea obstructiva in somn reprezinta cauze frecvente care determina aparitia de ceata cerebrala la pacientii care sufera de aceste afectiuni. Este cunoscut faptul respectarea orelor de somn pe parcursul noptii contribuie la imbunatatirea memoriei si atentiei, si previne aparitia afectiunilor neurodegenerative, crescand nivelul de productivitate in timpul activitatilor zilnice. Deprivarea de somn pentru perioade indelungate de timp favorizeaza diminuarea capacitatii de gandire si a nivelului de atentie care constituie ceata mentala si in anumite situatii, poate avea urmari grave, punand viata pacientului in pericol.

Apneea obstructiva in somn reprezinta o patologie care se manifesta prin episoade de apnee (lipsa inspirului), intermitente care determina diminuarea aportului de oxigen la nivel cerebral. Chiar daca pacientul nu se trezeste din somn pe durata episoadelor de apnee, in timpul zilei acesta manifesta ceata mentala, astenie si reducerea capacitatii cognitive, cauzate de hipoxia cerebrala din timpul noptii. Netratata, apneea in somn predispune la aparitia accidentelor cerebrale, depresie, cefalee, afectare cognitiva si boala Alzheimer.

Ceata cerebrala in sarcina

Ceata cerebrala care se manifesta pe durata sarcinii este specifica sindromului "creierului de gravida" si se manifesta sub forma tulburarilor de atentie si de memorie. Simptomele debuteaza de obicei in cursul primului trimestru de sarcina odata cu aparitia fluctuatiilor hormonale fiziologice specifice acestei perioade si se remit in totalitate dupa nastere.

Gravidele pot experimenta ceata cerebrala sub forma de pierdere a memoriei de scurta durata (ratacesc diferite obiecte sau uita numere de telefon), incapacitate de multitasking (nu pot indeplini mai multe sarcini simultan) sau dificultate de mentinere a nivelului de atentie pe durata unei conversatii.

Brain fog la gravide se datoreaza schimbarilor chimice de la nivel cerebral, ce apar ca urmare a fluctuatiilor hormonilor materni. Exista studii care atesta faptul ca pe durata sarcinii, creierul se diminueaza, pentru a favoriza aparitia comportamentului maternal de protectie, necesar mamei pentru buna ingrijire a nou nascutului.

Lipsa programului regulat de somn si reducerea consumului de cafeina reprezinta alti factori care favorizeaza instalarea manifestarilor specifice "creierului de gravida" in perioada de sarcina. Desi poate reprezenta un motiv de frustrare, trebuie mentionat ca ceata mentala in timpul sarcinii reprezinta un fenomen tranzitoriu care poate fi ameliorat prin aportul alimentar optim de vitamine, respectarea orelor de somn si efectuarea de exercitii recomandate de catre medicul obstetrician, pentru mentinerea unei bune oxigenari la nivel cerebral.

Ceata cerebrala in timpul menopauzei

Ceata mentala reprezinta o manifestare frecvent intalnita la persoanele de sex feminin aflate in perioada de perimenopauza si menopauza, fiind descrisa sub forma de “creier de lana”. Severitatea manifestarilor cunoscute sub denumirea de ceata cerebrala care se asociaza menopauzei, pot fi atat de severe incat pot ridica in anumite situatii suspiciunea unei afectiuni neurodegenerative.

Ceata mentala in timpul menopauzei afecteaza calitatea vietii pacientelor si se datoreaza dezechilibrului hormonal specific acestei perioade de tranzitie determinat de scaderea sintezei de estrogen din sange. Estrogenul are rol de stimulare cerebrala, sustinand activ buna functionare a neuronilor prin intensificarea proceselor de degradare ale glucozei la nivelul creierului, pentru obtinere de energie.

Testosteronul reprezinta cel de al doilea hormon produs de catre ovare in timpul perioadei fertile (in cantitate inferioara fata de estrogen), implicat in asigurarea unui aport sangvin optim catre creier si sustinerea activa a functiei neuronale.

Diminuarea sintezei de estrogen si testosteron favorizeaza instalarea simptomelor care alcatuiesc sindromul de ceata mentala asociat menopauzei care se manifesta prin: dificultati de concentrare, dificultati de exprimare verbala, stare de confuzie si pierderea sirului de idei.

Ceata mentala (brain fog) la pacientii cu Lupus

Lupusul eritematos sistemic poate evolua cu aparitia manifestarilor la nivel cognitiv reprezentate de ceata mentala care asociaza afectarea capacitatii cognitive, pierderi ale memoriei de scurta durata, dificultati de orientare in spatiu si vorbire precipitata. In prezent se estimeaza ca ceata mentala afecteaza aproximativ 70-80% dintre pacientii diagnosticati cu LES, insa manifestarile reunite sub aceasta terminologie nu prezinta caracter permanent, prezentand perioade de remisie care alterneaza cu acutizari ale simptomatologiei.

Ceata mentala manifestata in lupus este cauzata, cel mai probabil, de asocierea dintre scaderea cantitatii si a calitatii somnului la pacientii care sufera de aceasta boala imuna, de vina fiind durerile cronice intense resimtite pe parcursul noptii. O alta cauza ce favorizeaza aparitia cetii cerebrale la aceasta categorie de pacienti este reprezentata de efectele secundare ale lupusul asupra sistemului nervos central.

Ceata cerebrala cauzata de terapia oncologica

"Creierul de chimioterapie" reprezinta un termen utilizat in practica medicala pentru a desemna modificarile cerebrale care apar la pacientii oncologici, supusi tratamentelor specifice antitumorale. In mod obisnuit, ceata mentala asociata tratamentelor oncologice se manifesta prin alterarea capacitatii cognitive, pierderea memoriei de scurta durata si deficit de atentie.

Pacientii care urmeaza tratamente antitumorale pot experimenta stari de confuzie, dificultati de exprimare verbala, capacitate redusa de invatare, deficit de memorie verbala (nu isi pot aminti anumite conversatii) si vizuala (nu isi pot aminiti imagini sau liste de cuvinte), lentoare cognitiva si incapacitate de multitasking.

Principalele tipuri de tratamente care pot induce manifestarea de ceata cerebrala la pacientii oncologic includ: chimioterapia, imunoterapia, radioterapia, terapia biologica tintita si administrarea de hormoni. In plus, anumite comorbiditati asociate starii canceroase pot accentua ceata mentala la anumite categorii de pacienti ce prezinta diabet zaharat, disfunctii tiroidiene, depresie, anxietate sau deficit nutritional sever.

Severitatea manifestarilor care alcatuiesc sindromul de ceata cerebrala datorata terapiei oncologice difera de la caz la caz, majoritatea pacientilor revenind in campul muncii dupa terminarea tratamentului. Exista insa si situatii in care persistenta cetii mentale ingreuneaza activitatea profesionala a pacientului sau il impiedica sa revina la locul de munca anterior imbolnavirii cu afectarea calitatii vietii bolnavului pe termen lung.

 

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala la locul de munca.

>> Descarca prezentarea programului

 

Referinte:

Data publicării 13.10.2022
Data ultimei actualizari 28.04.2023