Sincopa - pierderea temporara a starii de constienta

Sincopa sau lipotimia reprezinta o manifestare clinica frecvent intalnita in practica medicala, fiind estimat faptul ca aproximativ 40% dintre persoane experimenteaza cel putin un episod de lesin la un moment dat de-a lungul vietii. Cea mai des intanita forma de lesin este reprezentata de sincopa vasovagala, urmata de cea ortostatica (determinata de hipotensiunea care apare la ridicarea brusca din pozitia sezand), pe ultimul loc situandu-se sincopa de cauza cardiogena (sincopa cardiaca).
Sincopa - pierderea temporara a starii de constienta

Cuprins

Incidenta maxima a acestei manifestari este atinsa in cadrul populatiei cu varsta cuprinsa intre 15-20 ani si la persoanele varstnice, de peste 70 de ani. Etiologia starii de lesin este in general specifica pe categorii de varsta, astfel, la persoanele tinere, aceasta este in special de tip vasovagal, in timp ce varstnicii asociaza in mod frecvent aceasta manifestare in evolutia bolilor cardiovasculare.

In anumite situatii, starea de lesin poate fi precedata de o serie de manifestari resimtite de catre pacient sub forma unei senzatii de „cap gol”, greata, vedere in ceata sau bufeuri. Aceste manifestari sunt intalnite inconstant la persoanele cu antecedente personale de sincopa insa, atunci cand apar, pot preveni pacientul care actioneaza instinctiv si evita o eventuala accidentare prin cadere.

Sincopa este mai frecvent intalnita in timpul sezonului cald datorita temperaturilor ambientale crescute care favorizeaza aparitia pierderilor hidroelectrolitice si a deshidratarii prin transpiratie excesiva. Deshidratarea la randul sau declanseaza anumite mecanisme fiziopatologice care implica hipovolemie si hipotensiune, ce alaturi de vasodilatatie, favorizeaza privarea creierului de sange si oxigen. Sincopa datorata expunerii la temperaturi ridicate asociaza pierdere de scurta durata a constientei si se remite dupa ce pacientul adopta pozitia de decubit (intins la orizontala) ce favorizeaza reoxigenarea creierului.

Simptome sincopa

Inainte de pierderea starii de constienta, pacientul poate asocia o serie de manifestari reprezentate in mod frecvent de:

  • Paloare tegumentara
  • Senzatia de „cap gol”
  • Limitarea vederii periferice
  • Senzatia de greata
  • Senzatia de caldura
  • Transpiratie excesiva urmata de senzatia de frig datorata evaporarii acesteia de la suprafata tegumentului
  • Vedere in ceata.

In timpul sincopei vasovagale persoana poate prezenta miscari anormale ale membrelor sub forma de smucituri, puls slab filiform si pupile dilatate.

Recuperarea dupa sincopa incepe de obicei in mai putin de 1 minut, insa este indicat ca persoana sa nu revina in pozitie ortostatica (sa nu se ridice in picioare) pentru cel putin 30 minute pentru a preveni riscul de reaparitie a starii de lesin datorate hipotensiunii ortostatice.

Primul ajutor in caz de sincopa

Primul ajutor acordat in cazul sincopei presupune plasarea pacientului in pozitie de decubit cu capul intors in lateral pentru a preveni asfixia mecanica prin caderea limbii si elevarea (ridicarea) usoara a membrelor inferioare pentru a usura functia de pompa cardiaca in vederea reoxigenarii cerebrale.

Persoana aflata in stare de lesin poate fi stimulata prin lovire usoara peste obraji si stropire cu apa rece, pana cand aceasta isi revine din starea de inconstienta. In situatia in care persoana nu este responsiva la stimulii verbali (cand este strigata pe nume) sau fizici, se recomanda apelarea la serviciul de urgenta 112.

In situatia in care persoana isi recapata starea de constienta aceasta trebuie mentinuta in pozitie de decubit pana la recuperarea totala a simturilor cu revenirea progresiva in sezand si ulterior, in ortostatism (in pozitie verticala).

Tipuri de sincopa

  • Sincopele inofensive care se remit spontan cu recuperarea completa a pacientului sunt cunoscute si sub denumirea de sincopa mediata neuronal, sincopa vasovagala sau de tip neurocardiogenic.
  • Sincopa ortostatica recurenta afecteaza in sens negativ calitatea vietii pacientului care acuza in mod frecvent oboseala accentuata si senzatia de „ceata cerebrala” care interfera cu buna desfasurare a activitatilor cotidiene. Sincopa ortostatica este considerata a fi o patologie benigna ce nu pune in pericol viata pacientului, insa la persoanele varstnice, aceasta manifestare reprezinta o cauza importanta de accidentare prin cadere si necesita ingrijiri medicale de specialitate, mai ales in situatia in care favorizeaza constituirea de fracturi osoase.
  • Sincopa cardiaca poate fi determinata de o multitudine de factori printre care se regasesc:
  • Patologiile vasculare cu evolutie cronica (insuficienta cardiaca)
  • Aritmiile
  • Cardiomiopatiile de diferite etiologii
  • Disectia de aorta
  • Ischemia cardiaca acuta.

Aceste afectiuni determina aparitia unor mecanisme patologice care perturba functia de pompa cardiaca si favorizeaza instalarea hipoperfuziei (lipsa de sange si oxigen) la nivel cerebral, cu pierderea tranzitorie a starii de constienta.

Sincopa neurologica

Sincopa neurologica este precedata de un sindrom prodromal care implica:

  • Vertij (ameteala)
  • Dizartrie (dificultati de vorbire)
  • Disfagie (dificultate la inghitit)
  • Diplopie (vedere dubla)
  • Ataxie (lipsa de coordonare a miscarilor corpului).

Hipoperfuzia cerebrala care determina instalarea sincopei de tip neurologic se poate datora unui atac ischemic cerebral tranzitor - AIT sau complet - AVC, care evolueaza cu dificultate de mentinere a echilibrului postural si tulburari de vorbire in cazul obstructiei temporare a vascularizatiei cerebrale (accident ischemic tranzitor) sau cu cefalee de intensitate crescuta in cazul constituirii unui accident vascular cerebral.

Sincopa cardiaca

Principalele cauze implicate in aparitia sincopei cardiace sunt reprezentate de:

  • Tulburarile de ritm cardiac: bradicardia (scaderea frecventei cardiace sub 30 batai/minut), tahicardia (cresterea frecventei cardiace).
  • Patologii cardiace si pulmonare: embolia pulmonara, disectia de aorta, hipertensiunea pulmonara, infarctul miocardic acut.

Sincopele de etiologie cardiaca care se manifesta in conditii de efort fizic, semnaleaza posibilitatea existentei unei tulburari de ritm cardiac si necesita efectuarea unui examen clinic amanuntit efectuat de catre medicul cardiolog pentru diagnosticare si tratare corespunzatoare a patologiei de fond.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Diferenta dintre sincopa si colaps circulator

Colapsul circulator sau starea de soc se datoreaza scaderii bruste a tensiunii arteriale, fiind urmata de hipoxie atat la nivelul organelor vitale, cat si al sistemului nervos central. Colapsul constituie o urgenta medicala a carei evolutie spontana poate fi nefasta pentru pacient in absenta ingrijilor de specialitate. Principalele manifestari ale colapsului sau socului cardiovascular sunt reprezentate de:

  • Stare de confuzie temporo-spatiala
  • Anxietate
  • Transpiratie excesiva
  • Tahipnee (ritm respirator accelerat)
  • Tahicardie
  • Pierderea starii de constienta.

Socul cardiovascular se datoreaza imposibilitatii inimii de a furniza necesarul de sange si oxigen organismului in vederea mentinerii proceselor metabolice vitale. Insuficienta de pompa poate fi secundara unui traumatism extins, unei reactii alergice, stari septice, arsurilor extinse, stari de deshidratare acuta sau infarct miocardic acut.

Sincopa tratament

In majoritatea situatiilor, sincopa vasovagala se remite spontan si complet si nu necesita tratament specific, insa poate fi utila discutia cu medicul specialist pentru identificarea si evitarea pe viitor a cauzelor care au determinat aparitia starii de lesin.

Sincopele recidivante care afecteaza calitatea vietii pacientului, beneficiaza de tratament medicamentos pentru normalizarea valorilor tensionale scazute prin administrarea inhibitorilor de recaptare ai serotoninei. Efectuarea miscarii regulate imbunatateste circulatia sangvina si previne aparitia episoadelor de lesin la persoanele hipotensive, alaturi de purtarea de ciorapi compresivi cu rol de crestere a intoarcerii circulatiei venoase.

Interventia medicala in prezenta sincopelor recurente este indicata in situatia in care:

  • Pacientul a fost diagnosticat anterior cu o patologie cardiaca sau prezinta factori de risc pentru trombembolism pulmonar.
  • Sincopele afecteaza starea de constienta a pacientului pentru mai mult de 2 minute - pacientul nu se recupereaza in totalitate dupa recapatarea starii de constienta.
  • Nu se pot identifica factorii declansatori care au determinat pierderea starii de constienta a pacientului.
  • Dupa recuperarea starii de constienta pacientul acuza durere de tip cardiac sau prezinta deficit motor, dificultati de vorbire ori alterarea statusului mental.

 

Referinte:

Data publicării 21.07.2023