Sinuzita la copii mici: cauze, simptome si tratament

Sinuzita la copii sau rinosinuzita pediatrica se poate manifesta diferit fata de cea intalnita la adulti. Sinuzita la copii asociaza o stare de iritabilitate crescuta a celui mic, tuse, halena (respiratie urat mirositoare), edem infraorbital si stare generala alterata. Refuzul alimentatiei si starea de irascibilitate inainte de somn sau la plasarea in decubit a copilului pe durata noptii se pot datora picaturii postnazale (scurgerea de secretii nazale mucopurulente la nivelul peretelui nazofaringian posterior).
Sinuzita la copii mici: cauze, simptome si tratament

Din punct de vedere al dezvoltarii, sinusurile prezinta perioade diferite de pneumatizare (umplere cu aer a cavitatilor sinusale), dupa cum urmeaza:

  • Sinusurile etmoidale sunt situate intre ochii si nas si se dezvolta de la nastere si pana la varsta de 2 ani a copilului mic
  • Sinusurile maxilare situate sub ochi, in oasele maxilare, sunt cele mai mari dintre sinusurile paranazale si asociaza 2 pusee de crestere - primul de la nastere pana la 3 ani, apoi de la 7 la 12 ani
  • Sinusurile frontale sunt situate deasupra ochilor, in osul frontal, ele incep sa se dezvolte abia dupa varsta de 2 ani
  • Sinusurile sfenoidale sunt situate in spatele sinusurilor etmoidale, in osul sfenoid, se pneumatizeaza abia dupa varsta de 10 ani.

Aceste caracteristici fizionomice ale copilului reprezinta principalul motiv pentru care pana la 2 ani se poate vorbi despre etmoidita, dupa 5 ani despre sfenoidita, iar sinuzita in adevaratul sens al cuvantului, poate fi luata in considerare ca si diagnostic abia dupa varsta de 7-8 ani.

In prezent se estimeaza faptul ca incidenta sinuzitelor la copil este de aproximativ 10% la populatia pediatrica cu varsta de pana la 3 ani. Aproximativ 7.5% din infectiile tractului respirator superior prezinta evolutie complicata de aparitie a unei sinuzite acute bacteriene.

Cuprins

Cauze sinuzita la copii mici

In majoritatea situatiilor, sinuzita pediatrica este cauzata de o infectie virala a tractului respirator superior cu rinovirusuri, coronavirusuri sau Influenzae virus ce prezinta evolutie autolimitata de pana la 10 zile. Inflamatia mucoasei respiratorii asociata infectiilor virale determina hiperemie, secretii apoase si staza acestora, ceea ce favorizeaza ventilatia deficitara a sinusurilor si aparitia suprainfectiei bacteriene. Secundar apare o scadere a presiunii la nivelul sinusurilor afectate, agravata de suflarea incorecta a nasului, care mobilizeaza secretiile de la nivelul mucoasei respiratorii in cavitatile sinusale.

Patogenii bacterieni implicati in aparitia sinuzitelor pediatrice sunt reprezentati in mod frecvent de:

  • Streptococcus pneumoniae
  • Haemophillus influenzae
  • Moraxella catarrhalis
  • Streptococcus pyogenes
  • Staphylococcus aures
  • Bacterii anaerobe.

Alergiile la copii

In aproximativ 80% din situatii, sinuzita pediatrica se manifesta pe fondul unui teren atopic, incidenta alergiilor in cadrul populatiei pediatrice fiind cuprinsa intre 15 si 20%. Mai mult de jumatate dintre cazurile de sinuzita, in special formele cronice care prezinta evolutie mai mare de 12 saptamani sau cele recurente, sunt asociate cu astm bronsic. Alergiile favorizeaza aparitia sinuzitelor fie prin mecanism inflamator, fie prin efectul direct al alergenilor asupra celulelor mucoasei respiratorii.

Polipii nazali

Vegetatiile adenoide reprezinta structuri situate la nivelul nazofaringelui cu functie similara amigdalelor palatine care pot contribui la aparitia sinuzitelor pediatrice datorita functiei de rezervor bacterian. Culturile bacteriene ale secretiilor faringiene efectuate in cazul copiilor cu sinuzita care asociaza vegetatii adenoide confirma etiologia bacteriana a patologiilor, studiile afirmand faptul ca intre 70-80% din pacientii care au beneficiat de adenoidectomie prezinta simptomatologie sinusala semnificativ diminuata dupa interventia chirurgicala de indepartare a polipilor nazali.

Fibroza chistica

Fibroza chistica reprezinta o patologie genetica recesiva cu evolutie indelungata care prezinta un puternic impact asupra calitatii vietii si se asociaza in mod uzual cu:

  • Infectii respiratorii recurente
  • Hipertrofia vegetatiilor adenoide
  • Sinuzita, alaturi de patologii sistemice reprezentate de statusul nutritional deficitar, obstructiile intestinale si insuficienta pancreatica.

Particularitatile structurale ale mucoasei respiratorii asociate deviatiei de sept nazal, anomaliile craniofaciale, infectiile dentare, traumatismele nazale, corpii straini intranazali si palatoschizis-ul (cerul gurii despicat), reprezinta alte cauze care pot genera aparitia sinuzitelor la copil.

Afla despre cauzele si tratamentul sinuzitei acute la adulti

Factori de risc sinuzita copii

Principalii factori de risc care predispun la aparitia sinuzitei pediatrice sunt reprezentati de:

  • Infectiile virale recurente
  • Aerul rece sau uscat
  • Poluantii atmosferici
  • Fumul de tigara
  • Suflatul incorect al nasului
  • Anumite afectiuni (dischinezia ciliara sau sindromul Kartagener - patologie genetica manifestata prin reducerea clearance-ului cailor respiratorii, refluxul gastroesofagian)
  • Tratamente medicamentoase care afecteaza capacitatea de functionare a sitemului imunitar.
  • In cazul sugarilor, sinuzita poate fi favorizata de utilizarea tetinelor sau hranirea cu biberonul in pozitia de decubit dorsal (intinsi pe sapte).

Sinuzita la copii simptome

Principalele manifestari care intra in alcatuirea tabloului clinic evolutiv al sinuzitei pediatrice sunt:

  • Tuse persistenta care apare in special in timpul noptii dupa plasarea copilului in decubit dorsal (apare ca urmare a scurgerii de secretii respiratorii la nivelul faringelui posterior)
  • Congestie nazala si secretii mucopurulente in cazul sinuzitei bacteriene, apoase, in etiologiile virale
  • Sindrom febril inalt
  • Edem periobital.

Simptomatologia poate prezenta grade diferite de severitate, iar in cazul sugarilor, aceste manifestari pot fi insotite de:

  • Stare de iritabilitate crescuta
  • Refuzul alimentatiei
  • Eritem orofaringian
  • Stare generala alterata.

La copiii de varsta mai mare, simptomatologia clinica este mai specifica, asociind:

  • Dureri sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor frontale accentuata in timpul miscarilor de aplecare inainte
  • Cefalee
  • Halena
  • Hiposmie (diminuarea simtului olfactiv)
  • Anosmie (lipsa mirosului).

Diagnostic sinuzita la copii

Diagnosticul sinuzitei la copil este stabilit de catre medicul ORL-ist pediatru cu ajutorul informatiilor cu privire la antecedentele de boala ale pacientului si al celor legate de manifestarile clinice ale acestuia, furnizate de catre parinti, examenului clinic amanuntit si investigatiilor imagistice si de laborator.

Investigatiile imagistice care pot fi recomandate de catre medicul specialist pentru stabilirea diagnosticului de sinuzita la copil pot cuprinde examinarea radiologica a sinusurilor si computer tomografia sinusala.

Analizele de laborator pentru diagnosticarea sinuzitei pediatrice necesita recoltarea de secretii respiratorii in vederea examinarii bacteriologice sau prin tehnici de biologie moleculara pentru stabilirea agentului etiologic implicat in aparitia patologiei.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tratament sinuzita la copii

Tratamentul sinuzitei pediatrice este etiologic si se adreseaza cauzei care a determinat aparitia bolii si simptomatic pentru diminuarea disconfortului pacientului.

  • Tratamentul farmacologic etiologic este reprezentat de antibioterapie administrata in functie de rezultatele obtinute dupa efectuarea culturilor din secretiile nazale si antibiograma si se efectueaza in conformitate cu indicatiile medicului curant.
  • Terapia medicamentoasa simptomatica implica administrarea de mucolitice pentru fluidificarea secretiilor si imbunatatirea clearence-ului acestora (eliminarea mai usoara a secretiilor), decongestionante nazale, antiinflamatoare, antihistaminice, vasoconstrictoare locale si steroizi sub forma de spray nazal pentru reducerea inflamatiei mucoasei sinusale si antialgice pentru diminuarea disconfortului algic.
  • Tratamentul chirurgical are ca scop eliminarea secretiilor care stagneaza la nivelul sinusurilor si este instituit la pacientii cu raspuns nesatisfacator la terapia antibiotica (administrata corect si complet) si in prezenta evolutiei nefavorabile a sinuzitei ce asociaza risc crescut de aparitie al complicatiilor locale si sistemice prin diseminare bacteriana.

Interventia chirurgicala se efectueaza in conditii de anestezie generala de catre medicul otorinolaringolog sau de catre chirurgul oromaxilofacial si poate implica rezectia hipertrofiei de cornet nazal mijlociu, corectarea devierii de sept nazal, ablatia vegetatiilor adenoide si indepartarea corpilor straini intranazali.

Metoda de abord chirurgical utilizata pentru tratarea sinuzitelor la copil depinde de extinderea procesului inflamator si cauzele care au determinat aparitia patologiei. Tratamentul endoscopic de tip minim invaziv (endoscopia sinusala) fiind insa preferat metodei clasice de abord in cazul copiilor.

Sinuzita netratata la copii

Netratata, sinuzita poate genera aparitia unei serii de complicatii locale si sistemice reprezentate de:

  • Complicatii orbitale - celulita preseptala sau periorbitala, abces orbital, pierderea vederii, nevrita optica
  • Complicatii la nivel intracranian - meningita, abces epidural, epiem/abces subdural, tromboza de sinus venos, hematom epidural, paralizia nervului oculomotor si nevralgie de trigemen
  • Complicatii locale - mucocel, tromboflebita venei faciale, abces premaxilar, osteomielita
  • Complicatii sistemice - septicemie, pneumonie, accident vascular cerebral.

Metodele de preventie ale sinuzitei la copii includ:

  • Spalarea frecventa si corecta a mainilor copilului deoarece acesta prezinta tendinta de a duce degetele la nas, fapt care favorizeaza colonizarea mucoasei respiratorii cu diferite tipuri de patogeni implicati in aparitia sinuzitelor
  • Respectarea schemei de vaccinare impotriva infectiilor virale sezoniere (vaccin antigripal) si al celor bacteriene (vaccin antipneumococic)
  • Evitarea aglomeratiilor si a contactului cu persoane din familie care prezinta afectiuni respiratorii
  • Evitarea expunerii la fumul de tigara
  • Mentinerea unui aer cald si umed in interiorul locuintei si al camerei de dormit.

 

Referinte:

Data publicării 20.12.2023