Somnul REM si non-REM: Recunoaste si trateaza tulburarile de somn

Somnul este un proces normal, fiziologic, ce se desfasoara in etape: somnul REM si somnul non-REM. Alimentele pe care le consumam si temperatura din spatiul in care dormim se numara printre factorii care interfereaza cu ceea ce numim generic calitatea somnului. Daca crezi ca ai o tulburare de somn, adreseaza-te unui specialist in sanatate cu expertiza in diagnosticul si tratarea afectiunilor aparute in timpul somnului. Somnul este crucial pentru a restabili nivelul de energie necesar in desfasurarea activitatilor de zi cu zi, pentru reglarea functiilor hormonale, consolidarea memoriei si sustinerea bunastarii mintale.
Somnul REM si non-REM: Recunoaste si trateaza tulburarile de somn

Cuprins

Etapele somnului

In timpul somnului, organismul nostru trece prin mai multe stadii, cunoscute ca somn non-REM si somn REM. Aceste stadii, 5 la numar, se succed, formand un ciclu de somn complet. Concret, intr-un ciclu de somn, organismul trece prin mai multe stadii diferite, care se repeta de mai multe ori pe durata unei nopti de odihna.

De obicei, incepem un ciclu de somn cu prima etapa a somnului non-REM. Trecem apoi prin celelalte etape non-REM, urmate de o scurta perioada de somn profund (somn REM). Ulterior, se reia acest ciclu pana la trezire. Un ciclu complet de somn dureaza intre 90 si 110 minute.

Perioada de somn REM este scurta, insa pe parcursul noptii, somnul REM devine mai lung si mai putin profund.

Somn non-REM

Somnul non-REM (non-Rapid Eye Movement) cuprinde 4 stadii:

  • Stadiul 1 al somnului non-REM apare atunci cand incepe tranzitia de la starea de veghe la cea de somn. Este caracterizata de un ritm cardiac si respiratie ce incetinesc. Activitatea musculara incetineste si ea, ochii sunt inchisi. Daca ne trezim in aceasta faza, avem senzatia ca nu am dormit deloc. Stadiul 1 de somn non-REM este deci o tranzitie de la starea de vigilitate la somn si ocupa aproape 5% din timpul alocat somnului la adultii sanatosi.
  • Stadiul 2 al somnului non-REM este faza de somn usor, superficial in care ne putem trezi cu mai mare usurinta. Este cea mai lunga perioada in care organismul se pregateste sa intre in somnul profund. Aceasta perioada este caracterizata de alternanta unor episoade in care muschii care se contracta partial, apoi se relaxeaza. Miscarile ochilor se opresc, temperatura corpului scade, activitatea cerebrala se reduce. Stadiul 2 de somn non-REM, care este caracterizat prin forme de unde EEG specifice (fusuri de somn si complexe K), ocupa aproximativ 50% din timpul rezervat somnului.
  • Stadiul 3 al somnului non-REM este cel mai profund stadiu de somn non-REM, fiind si cel mai important pentru odihna si regenerare. In aceasta faza nu se inregistreaza activitate la nivel muscular, iar creierul emite unde cerebrale lente, numite unde delta, asociate starilor de repaus si regenerarii profunde. Daca suntem treziti, ne simtim ametiti si dezorientati.
  • Stadiul 4 al somnului non-REM este o extensie a stadiului 3, unele clasificari includ acest stadiu la somnul profund descris anterior. Stadiile 3 si 4 de somn non-REM (cunoscute, de asemenea, sub denumirea colectiva de somn cu unde lente) sunt cele mai profunde nivele de somn si ocupa aproximativ 10%-20% din timpul de somn.

In fazele non-REM ale somnului, corpul nostru:

  • Fortifica oasele si muschii
  • Repara si regenereaza tesuturile
  • Intareste sistemul imunitar.

Pe masura ce imbatranim, somnul non-REM este tot mai putin. Adultii in varsta nu dorm la fel de profund precum persoanele tinere.

Somn REM

In timpul somnului REM majoritatea muschilor corpului sunt relaxati, insa se reia activitatea cerebrala (cam la acelasi nivel ca atunci cand suntem treji), prin urmare somnul nu mai este la fel de profund. Somnul REM (Rapid Eye Movement) este caracterizat de:

  • Ochii care efectueaza miscari rapide si neregulate, indicand o activitate intensa a ochilor in spatele pleoapelor inchise.
  • Vise intense - aceasta este faza in care apar cel mai frecvent visele puternice, intense, pe care le retinem adesea si pe care le putem povesti a doua zi.
  • Muschii sunt relaxati, intr-o stare de „paralizie temporara” (nu ne putem misca bratele ori picioarele), ceea ce previne executarea miscarilor din vise.
  • Somnul REM, in cursul caruia survin majoritatea viselor asemanatoare unei naratiuni tipice, ocupa aproximativ 20%-25% din somnul total.

Pe timpul noptii, cu fiecare stadiu de somn REM, durata acestuia creste, fiind mai lunga decat cea precedenta.

Procentul de somn REM sufera modificari odata cu varsta:

  • Este cel mai mare in timpul copilariei si al copilariei mici
  • Scade in timpul adolescentei si la varsta adulta tanara
  • Declinul este si mai mare pe masura ce persoanele imbatranesc.

Somnul REM este implicat in procesele cognitive, reglarea emotiilor, consolidarea memoriei si regenerarea generala a organismului. Perturbarile in somnul REM pot afecta odihna necesara organismului, contribuind la probleme precum: insomnia, tulburarile de somn si disfunctiile cognitive.

Studiul somnului

Aceste 5 stadii distincte de somn pot fi masurate printr-o investigatie – polisomnografie, utilizata de personal medical specializat in dianosticarea si tratarea tulburarilor de somn. Polisomnografia constituie monitorizarea unor parametri electrofiziologici multipli in cursul somnului, si include in general:

  • Masurarea activitatii EEG
  • Masurarea activitatii electrooculografice
  • Masurarea activitatii electromiografice.

Prin acest test medical specializat ce inregistreaza si monitorizeaza multiple functii fiziologice in timpul somnului, se stabileste diagnosticul si se obtin informatii clinice despre tulburarea de somn. Afla mai multe despre Poligrafia ventilatorie nocturna

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Care sunt cele mai frecvente tulburari ale somnului?

Datele statistice privind insomniile si apneea in somn sunt alarmante. In timpul pandemiei numarul cazurilor de insomnie a crescut semnificativ. Situatia s-a agravat odata cu evenimentele recente (conflictul din Ucraina, cresterea preturilor, inflatia si instabilitatea economica).

Exista peste 70 de tulburari de somn care vizeaza disfuctionalitati in initierea si mentinerea somnului. Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale acestea pot fi clasificate in functie de cauze. Astfel, tulburarile de somn pot fi impartite in 4 categorii distincte:

  • Tulburari de somn aparute in contextul unei alte tulburari mentale, fie o tulburare anxioasa, ori una afectiva. Uneori, mecanismele fiziopatologice implicate intr-o tulburare mentala, sunt responsabile si de afectarea starii de veghe - somn.
  • Tulburari de somn cauzate de conditii medicale implica acuza notabila a unei tulburari de somn care rezulta din efectele fiziologice directe ale unei conditii medicale generale asupra sistemului somn - vigilitate.
  • Tulburari de somn induse de o substanta implica acuze notabile de perturbare de somn care rezulta din uzul concomitent sau din incetarea recenta a uzului unei substante (inclusiv a medicamentelor).
  • Tulburarile de somn primare se presupune ca provin din anomalii endogene in mecanismele de generare sau reglare a ciclului somn - vigilitate, complicate adesea de factori conditionali.

La randul lor, tulburarile de somn primare sunt divizate in:

  • Dissomnii caracterizate prin anomalii in cantitatea, calitatea sau reglarea /timing/ somnului
  • Parasomnii caracterizate prin comportamente anormal sau evenimente fiziologice care apar in asociere cu somnul, cu stadiile specifice somnului sau cu tranzitiile somn-vigilitate.

Din punct de vedere statistic, cele mai frecvente si cunoscute probleme cu somnul sunt:

Calitatea somnului este frecvent influentata de

  • Alcool - consumul de alcool reduce stadiile de somn profund si contribuie la aparitia somnulului fragmentat
  • Cofeina si pseudoefedrina stimuleaza activitatea cerebrala, cauzand insomnia, inabilitatea de a adormi. Retineti ca nu doar cafeaua si anumite bauturi contin cofeina, ci si unele pastile de slabit si decongestionantele nazale utilizate frecvent in tratarea infectiilor resporatorii (raceli, gripa).
  • Medicamente precum antidrepresivele, acestea pot cauza mai putin somn REM.
  • Consumul excesiv de tutun - persoanele care fumeaza mult sunt mai predispuse la somnul „usor” si la mai putin somn REM. Inclusiv se pot trezi dupa cateva ore de somn pe fondul aparitiei sevrajului nicotinic.
  • Temperaturile foarte ridicate sau prea scazute pot perturba somnul REM. In faza de somn REM, suntem cel mai putin capabili sa ne reglam temperatura corpului.

Diabetul zaharat si problemele de somn

Literatura de specialitate a aratat o asociere intre diabetul zaharat de tip 2 si incidenta crescuta a tulburarilor de somn. O prevalenta mai mare a tulburarilor de somn la pacientii cu diabet poate fi o consecinta a bolii in sine ori un efect secundar al complicatiilor diabetului.

De ce apar mai frecvent probleme de somn la pacientii cu diabet zaharat? Unul dintre motive rezida din faptul ca dezechilibrele in nivelurile de insulina si glicemie pot afecta functionarea sistemului nervos, conducand la perturbarea ciclurilor de somn.

De asemenea, factorii de stres asociati cu gestionarea diabetului si nivelurile fluctuante de glucoza cresc riscul de a dezvolta insomnie deoarece favorizeaza dificultatea de a adormi si treziri frecvente in timpul noptii.

Apoi, pe de-o parte, tulburarile de somn pot afecta controlul glicemiei si starea de sanatate generala a persoanelor cu diabet, iar de cealalta parte, diabetul poate contribui la aparitia si agravarea tulburarilor de somn.

Diabeticii prezinta rate crescute ale insomniei, o mai slaba calitate a somnului, somnolenta excesiva pe timpul zilei si o utilizare mai frecventa a medicamentelor pentru somn.

Hipertensiunea si problemele de somn

Poate lipsa somnului sa provoace cresterea tensiunii arteriale? Expertii in somn spun ca da, este posibil. Mai putin de 6 ore de somn pe noapte, stresul, lucrul in ture si alti partubatori ce pot influenta in mod negativ odihna, contribuie la dezvoltarea afectiunilor cardiace ori constituie factori de risc implicati in boli cardiovasculare, inclusiv obezitate si diabet.

Persoanele care dorm mai putin de 6 ore pe noapte sunt mai predispuse la cresterile bruste de tensiune.

Somnul ajuta organismul sa regleze hormonii necesari pentru a controla stresul si metabolismul. In timp, deprivarea de somn ar putea cauza modificari hormonale ce, la randul lor, pot duce la hipertensiune arteriala si alti factori de risc pentru patologii din sfera cardiovasculara.

Sindromul de apnee in somn obstructiv (SASO), o tulburare de somn tot mai des intalnita, care implica intreruperea periodica a respiratiei in timpul somnului, este asociata cu hipertensiunea arteriala. Nivelul de oxigen din sange scade, determinand o reactie de stres in organism si o crestere a tensiunii arteriale.

 

Ai grija de sanatatea ta. Daca te confrunti cu insomnie, ai dificultati la adormire, te simti adesea obosit si in permanenta ai o stare de somnolenta, nu ezita sa soliciti ajutor medical de specialitate. Tulburarile de somn sunt o problema des intalnita in societatile moderne, si pentru care exista optiuni de tratament eficiente care te ajuta sa remediezi sau sa controlezi afectiunea, limitand efectele acesteia asupra starii de bine, fizice si psihice.

 

Referinte:

Data publicării 22.06.2023